După adoptarea de către Parlament a impozitării pensiilor speciale, într-un exces de populism, PSD și PNL se întrec în declarații de presă prin care revendică soluționarea problemei. PSD și PNL uită însă că tot ei sunt cei care le-au introdus în 2015, pe vremea alianței USL. Ludovic Orban anunță ca se gândește să-l demită pe Avocatul Poporului pentru că a contestat legea la CCR. De partea cealaltă, PSD arată cu degetul către Guvern și indică suma care va proveni din impozitarea pensiilor speciale drept sursă de finanțare pentru majorări de pensii și alocații.

HotNews.roFoto: Hotnews

Ludovic Orban a declarat, vineri, că va solicita parlamentarilor PNL să analizeze posibilitatea de a o demite pe Renate Weber, Avocatul Poporului, după ce aceasta a sesizat la CCR legea de impozitare a pensiilor speciale. Orban susține că Weber este "apărătorul celor care beneficiază de pensii anormal de mari".

"Voi cere grupurilor parlamentare ale PNL să investigheze posibilitatea de a o demite pe Renate Weber, care nu se comportă ca Avocat al Poporului, pentru a numi în sfârşit un Avocat al Poporului care într-adevăr să acţioneze în conformitate cu Constituţia şi în interesul cetăţenilor români", a declarat vineri Ludovic Orban, citat de Agerpres.

La rândul său, președintele PSD Marcel Ciolacu a anunțat că partidul său a tăiat pensiile speciale în Parlament și că "banii trebuie să se ducă către alocații și pensii și nu în buzunarele clientelei politice a PNL".

Marcel Ciolacu:

  • "PSD a propus și vom vota astăzi în Parlament impozitarea drastică a pensiilor speciale! Cu 85%! Toate pensiile din România trebuie aduse la un nivel decent, comparabil cu cele din sistemul public. Acești bani trebuie să se ducă obligatoriu către alocații și pensii și nu în buzunarele clientelei politice a PNL!"(17 iunie).

Cine și de ce a introdus privilegiile

Dincolo de declarațiile politice, în urmă cu cinci ani, PSD și PNL au fost cei care au introdus și girat pensiile speciale de serviciu pentru diverse categorii. În Parlament, pe parcursul unui an, USL a inițiat și adoptat mai multe legi pentru diverse categorii din diverse domenii.

Inițial, magistrații erau cei care beneficiau de pensii speciale care au fost reglate prin acte normative mai vechi (303/2004) și modificate ulterior.

În 2010, Guvernul PDL condus de Emil Boc a abrogat pensiile speciale, instituind principiul echității în sistem – fiecare să încaseze corespunzător contribuțiilor plătite de-a lungul anilor de activitate. Curtea Constituțională a stabilit că ar fi neconstituțional ca magistrații să rămână fără aceste pensii.

Guvernul Victor Ponta, susținut în Parlament de alianța USL, a fost cel care a introdus în schemă privilegiul pensiilor speciale și a adăugat chiar câteva noi categorii. Astfel, Prima lege specială a fost pentru pensiile militarilor în 2015, lege inițiată de vicepremierul Gabriel Oprea (Guvernul Ponta) și care fost adoptată fără probleme de Parlament.

Legea stabilea ca 65% din nivelul soldelor militarilor și al sporurilor obținute în ultimele cinci luni să devină baza de calcul a pensiei. În Parlament legea a fost amendată și au fost mărite sporurile din branșă, printre care alocația de hrană sau de uniforme și s-au redus vârstele de pensionare.

A urmat apoi o serie de legi pentru diverse categorii: parlamentari (357/2015), Curtea de Conturi (7/2016), diplomați (216/2015), functionari parlamentari și personalul aeronautic (legea 83/2015).

Privilegiile au continuat, iar în 2017, după ce PSD a câștigat alegerile, Guvernul condus de Mihai Tudose a emis Ordonanța 59/2017 prin care se stabilea ca toate pensiile speciale, nu doar ale militarilor, să fie indexate anual, în funcție de inflație, iar dacă inflația scade, ele să rămână neschimbate. OUG a fost cu dedicație pentru serviciile secrete din interiorul MAPN, MAI și SRI și a dat undă verde pentru pensionare și la vârsta de 40 de ani a militarilor, ofițerilor și generalilor din aceste instituții.

"Pensiile de serviciu, precum și pensiile de urmaș, calculate potrivit prezentei legi, se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, se menține pensia de serviciu aflată în plată", se arată în textul OUG59/2017.

PSD a pierdut alegerile din cauza pensiilor speciale

Subiectul pensiilor speciale a fost folosit atât de PNL, cât și de celelalte partide politice în campania electorală ca atac la PSD. De altfel, social-democrații au discutat intern acest subiect.

Într-o ședință reunită a grupurilor PSD din Senat și Camera Deputaților din decembrie 2019 s-a discutat posibilitatea eliminării pensiilor speciale. O parte dintre parlamentari a recunoscut că PSD a pierdut alegerile europarlamentare din cauza acestui subiect.

"​Din măsurătorile care ne arată de ce am pierdut alegerile europarlamentare se află și aceste blestemate pensii speciale. De doi ani și jumătate stăm și blocăm dezbaterile pe acest subiect. Nu am văzut magistrații sau militarii ieșind și să susțină punctul nostru de vedere”, spunea în interior deputatul de Timiș, Alfred Simonis.

Cum au sabotat PNL și PSD în Parlament eliminarea pensiilor speciale

În perioada 2017- 2019 au fost depuse în Parlament mai multe inițiative legislative care propuneau eliminarea pensiilor speciale sau impozitarea acestora, inițiate rând pe rând de PNL, USR și chiar și PSD.

În 2020, în ianuarie, Paramentul a adoptat un proiect de lege inițiat de PNL și susținut de toate partidele parlamentare, mai puțin USR. La rândul său, în plin an electoral și în opoziție, PSD a anunțat că susține eliminarea pensiilor speciale și a votat în acest sens.

Atunci, Camera Deputaţilor a adoptat cu 247 de voturi pentru și 21 de abțineri proiectul de lege care elimină pensiile speciale. Măsura îi viza pe deputați și senatori, judecători și procurori, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor, funcționarii publici cu statut special, funcționarii publici parlamentari, membrii corpului diplomatic și consular, membrii Curții Constituționale, precum și personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă.

PSD și PNL au introdus în lege un amendament prin care eliminau pensiile speciale ale magistraților, deși știau că aceștia vor contesta la Curtea Constituțională acest lucru bazându-se pe o decizie mai veche din 2010 a judecătorilor constituționaliști.

De menționat este că, la vremea respectivă, USR a propus în plen un amendament care prevedea impozitarea pensiilor speciale și care ar fi putut evita o eventuală respingere a legii de către CCR. Propunerea USR nu a fost supusă la vot.

Epopeea pensiilor speciale a continuat pentru că magistrații au contestat la Curtea Constituțională proiectul adoptat de Parlament și au avut câștig de cauză.

Prin urmare, partidele parlamentare au luat-o de la capăt cu tema pensiilor speciale. În aprilie, în plină criză epidemiologică provocată de pandemia de COVID-19, PSD, PNL, USR, UDMR, Pro România și PMP au anunțat că vor și susțin impozitarea progresivă a pensiilor speciale. PSD, PNL, PMP, PRO România și USR au anunțat noi inițiative legislative în acest sens.

Reamintim că deputații au adoptat în urmă cu două zile impozitarea suplimentară a pensiilor speciale. În plină campanie electorală (neoficială), PSD și PNL au căzut de acord să introducă în regim de urgență, în dezbaterea plenului, un proiect de lege care impozitează pensiile speciale. Astfel, deputații au decis impozitarea diferenței între pensia specială și cea realizată pe baza contributivității. Proiectul a fost votat de toate partidele politice.

Categorii care beneficiază de pensii speciale: militari, polițiști, diplomați, magistrați, procurori, grefieri și criminaliști, parlamentari, funcționari din Parlament, auditori Curtea de Conturi, aviatori civili.

Concret, la sfârșitul lunii mai, anul curent, în România beneficiau de pensii de serviciu 9.528 de persoane, în creştere cu 225 faţă de perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP).