​Numărul noilor îmbolnăviri cauzate de coronavirus ar putea ajunge "aproape de zero" într-o lună în România, afirmă, într-un interviu acordat HotNews.ro, Adrian Marinescu, medic primar la Institutul de Boli Infecțioase Matei Balș din București, unde au fost tratați cei mai mulți pacienți infectați cu virusul. Adrian Marinescu crede că lucrurile "vor merge bine" de acum încolo, mai ales după ce am trecut cu bine și peste primele două săptămâni de relaxare. Ba chiar că vom putea merge în concedii fără risc în această vară. Chiar dacă, spune el, are motive să creadă că numărul real al celor infectați este mai mare decât al celor diagnosticați.

Adrian MarinescuFoto: Arhiva personala

Info pe scurt:

  • E posibil ca într-o lună de acum să avem un număr "nu chiar zero, dar aproape de zero" al noilor îmbolnăviri în România, declară medicul Adrian Marinescu.
  • Esențial este însă ca numărul de îmbolnăviri să scadă și în alte țări, în caz contrar țara noastră riscă să aibă "cazuri de import".
  • Numărul real al românilor infectați cu coronavirus ar putea fi mult mai mare decât al celor diagnosticați, iar o parte din populație este deja imunizată - studiile vorbesc despre un procent de 2% din populație (peste 300.000 de oameni) față de 20.000 de cazuri diagnosticate în România, spune Adrian Marinescu.
  • Persoanele asimptomatice au un risc foarte mic de transmitere, spre zero, arată ultimele studii, care sunt liniștitoare, subliniază medicul.
  • În ceea ce privește concediile din acest an, medicul este optimist: "nu cred că e un risc atât de mare încât să nu mergem în concediu". Mai ales că, spune el, transmiterea prin suprafețe și prin aerul condiționat este una redusă.

Adrian Marinescu în costum de protecție la spital

"Cel puțin în următoarele săptămâni lucrurile vor merge bine"

Adrian Marinescu povestește că atmosfera la spitalul în care lucrează, care a tratat până acum cei mai mulți bolnavi de coronavirus, este "destul de bună, lucrurile sunt mai echilibrate în ultima vreme. Cu siguranță că situația este mai bună, chiar dacă la noi în spital încă sunt mulți pacienți. Pentru că ușor-ușor, spitalele din jur, cele care sunt de suport, nu prea mai primesc pacienți cu coronavirus. Numărul de îmbolnăviri scade, dar noi suntem ultimul punct unde ajung, practic trebuie să scadă foarte mult ca să nu mai avem nici noi pacienți. Deocamdată, noi avem cam același număr ca și înainte. Dar lucrurile stau binișor. Am găsit un echilibru, cumva."

Despre perioada de aproape trei săptămâni de relaxare de după 15 mai, medicul Adrian Marinescu spune că am trecut cu bine peste ea, dar subliniază că se aștepta încă de la început ca lucrurile să stea așa: "Cine vrea să urmărească, în intervențiile mele de-a lungul timpului am fost o persoană echilibrată - nu am mers nici pe varianta de a exagera, nu m-am gândit niciodată că trebuie să fie teamă, dar nici pe varianta să nu avem grijă de noi. Eu am spus cam din 15 mai, la momentul relaxării, că nu am văzut să fie derapaje importante. Mă așteptam să fie echilibrat, și dacă a fost o ușoară creștere, să zicem după o săptămână de relaxare, ceea ce s-a întâmplat și în alte țări, mă așteptam ca într-un final să fie echilibrat și lucrurile să meargă bine."

Vedere de la fereastra Institutului de Boli Infecțioase Matei Balș

"Și cred acum că cel puțin în următoarele săptămâni lucrurile vor merge bine. Nu cred să fie probleme majore", mai spune medicul.

Adrian Marinescu vorbește și despre ce ar putea însemna un eventual "val 2': "Se tot discută și lumea, când aude de termenul 'val 2', deja li se pare așa o chestie de gravitate. De fapt, nimeni nu poate să știe exact, niciun specialist din lume, nu poate să garanteze, pentru că este un virus care evoluează imprevizibil și este o variabilitate genetică, nu ai cum să știi exact cum se întâmplă, dar poți să te gândești la niște lucruri pe care le ai în momentul ăsta. Comparând cu SARS din 2003 - evident că fenomenul atunci a fost mult mai restrâns. Și ca să înțelegem ce înseamnă restrâns, gândiți-vă că în România au fost atunci doar 20 de cazuri, tratate la Matei Balș. Iar acum sunt în țara noastră aproape 20.000 de cazuri de coronavirus. În 2003 a fost o variantă fericită, în care fenomenul s-a închis după 10 luni. Acum, este clar că un fenomen atât de amplu precum SARS-CoV-2 nu poate să se închidă la fel de repede precum cel din 2003, care s-a încheiat în 10 luni. 10 luni ar însemna acum ca, dacă primele cazuri au fost diagnosticate în decembrie, undeva în toamnă, cel mai devreme, să se închidă ciclul. Asta ar presupune să scadă numărul de îmbolnăviri, dar nu doar în România, ci în toate regiunile de pe glob. Este clar că dacă scade doar în România, vom avea cazuri de import. Ce ne-ar interesa ar fi o scădere către zero a numărului de cazuri și să rămână ca atare. Măsurile de prevenție și tot ceea ce facem ar putea să închidă mai repede acest circuit."

E foarte greu de spus ce ar însemna valul al 2-lea, subliniază medicul Adrian Marinescu, adăugând că nici măcar nu l-ar numi așa: "Până la urmă ce ar însemna valul 2? Că va scădea numărul de îmbolnăviri pe o perioadă de timp și la un moment dat, într-o anumită regiune, curba începe să fie ascendentă. Dacă stăm să ne gândim că în China, numărul de îmbolnăviri scăzuse la un moment dat către zero și totuși au fost cazuri pe urmă, asta înseamnă că o mică creștere, o curbă ascendentă am avut deja în China, și în Coreea. Nu trebuie să ne gândim că valul 2 va fi peste o perioadă de timp de nu știu câte luni, de la zero cazuri să ajungem să avem nu știu câte cazuri. Înseamnă că este o discuție dinamică și e posibil ca, la un moment dat, să mai fie creșteri, ceea ce înseamnă mici valuri sau mici creșteri, cum vrem să le spunem."

"Persoanele asimptomatice au un risc foarte mic de transmitere, spre zero"

Adrian Marinescu amintește că datele de ultimă oră sunt liniștitoare: "faptul că s-a făcut un studiu destul de amplu care arată că persoanele asimptomatice au un risc foarte mic de transmitere, ei spun zero, eu spun foarte mic. Situație pe care o știam și dinainte, întotdeauna am știut că persoana simptomatică transmite cu o mai mare probabilitate față se cea care are simptome, dar acum iată că acest studiu ne spune că acest risc este foarte mic. Am mai aflat înainte că transmiterea prin suprafețe e cu o mică probabilitate și în felul ăsta ne dăm seama că putem să fim mai liniștiți - deși nu mai este izolare, deși putem să ieșim și să ne întâlnim cu oameni. Cu atât mai mult dacă respectăm măsurile de prevenție, riscul de transmitere o să fie mic."

Ce înseamnă asta în plan practic? "Înseamnă că e posibil să scadă și mai mult aceste îmbolnăviri într-un interval scurt. Adică e posibil ca într-o lună de acum să avem un număr nu chiar zero, sau aproape de zero. Mă refer la România. În alte țări sunt mai multe cazuri, și acolo probabil că o să se întâmple, dar probabil că o să dureze ceva mai mult", explică medicul.

Potrivit lui Adrian Marinescu, motivele datorită cărora transmiterea COVID-19 a scăzut sunt mai multe și, împreună, au dus la acest rezultat: "Sunt mai multe motive pentru care transmiterea a scăzut: în primul rând că ciclul viral în general are o anumită durată. Este o evoluție pe care putem să o numim naturală a virusului - el are o anumită perioadă de timp în care este activ. Și lucrul ăsta clar contează, e motivul pentru care s-a mers pe izolarea populației. S-a dorit ca această izolare să se suprapună pe acea durată a ciclului viral, timp în care oamenii să nu se poată îmbolnăvi venind în contact. Este evident că această izolare de 8-10 săptămâni a venit exact peste ciclul viral activ, nu doar în România, ci peste tot. Asta o dată. Sigur că măsurile de prevenție au contat. În final, oricum această curbă scade, dar dacă măsurile de prevenție sunt respectate, șansa de a închide mai repede acest circuit în mod clar o să fie mai mare. Nu există o garanție că temperatura crescută de afară ar reduce virusul, teoretoc ar trebui să îl reducă, dar americanii spuneau că în momentul de față sunt zone în SUA unde este foarte cald, peste 35 de grade, și ei nu au dovezi clare de reducere din această cauză. În final, cred că a fost vorba despre mai mulți factori care au dus la scăderea aceasta: ciclul viral, izolarea populației, măsurile de prevenție. Toate cred că s-au adunat, până la urmă."

"Nu mi-aș face griji legate de concedii"

L-am întrebat pe Adrian Marinescu cât de riscant (sau nu) este să mergem în concediu în această vară: "În momentul ăsta sunt tot felul de studii și de date care încearcă să vadă cât de mult se poate transmite. Eu cred că ar trebui să plecăm de la variantele de transmitere cele mai probabile. E clar că virusul stă puțin timp în aer, în așa fel încît rămân variantele de transmitere clasice: transmiterea aerogenă, dar transmiterea aerogenă se referă la situația în care suntem foarte aproape de persoana de lângă și se transmite prin intermediul secreților respiratorii, nu faptul că rămâne în aer și după un interval de timp persoana vine din urmă, trece prin acel loc și se infectează. E o probabilitate foarte mică asta, poate doar să fie un spațiu închis, ca de exemplu liftul."

"Dacă este de exemplu să mergem la mare, știm așa: nu se transmite prin apă, transmiterea prin suprafețe este foarte mică. Și atunci cel mai important este să nu am contact prelungit cu alte persoane", explică el.

Avion, aeroport sau tren - se transmite virusul prin aerul condiționat sau prin sistemele de ventilație?

În ce măsură aeroprturile, avioanele sau trenurile sunt de evitat în această perioadă, din cauza aerului condiționat sau a sistemelor de ventilație? Există riscul ca acestea să transmită virusul? "Legat de aerul condiționat: e adevărat că un virus de dimensiuni mici trece prin filtrele aparatelor de aer condiționat - că e vorba de mașină, că e vorba de hoteluri etc. Numai că s-a demonstrat că dacă nu e transmis prin intermediul secrețiilor respiratorii, el rezistă foarte puțin timp și, cel mai probabil, nu este o încărcătură virală care să mă îmbolnăvească, cel puțin asta arată datele de acum. Și atunci, eu cred că trebuie să alegem varianta de mijloc, cea echilibrată. Nu trebuie să ne gândim la o probabilitate mare de transmitere prin ventilație, chiar dacă teoretic virusul trece, pentru că nu va fi o încărcătură virală suficient de mare încât să determine boala", explică Adrian Marinescu.

"La fel se întâmplă și în cazul suprafețelor, riscul de transmitere este redus. Eu cred că rămân acele lucruri despre care vorbeam mai devreme, adică faptul că trebuie să evităm contactul foarte apropiat, la mai puțin de 1,5 metri, cu o persoană, mai ales dacă este o persoană bolnavă. Și acesta este și motivul pentru care trebuie să purtăm măști, mai ales dacă nu avem cum să păstrăm această distanțare", explică medicul.

Adrian Marinescu atrage însă atenția că "În avion sau în tren e foarte delicat în primul rând din cauză că e foarte greu să păstrezi acea distanțare. Plus că, de obicei, nu se ține masca tot timpul. Mă ridic să mă duc la toaletă, mă ridic să mă duc pe culoar, vin în contact cu alte persoane, socializez cu ele. Oricum, s-a demonstrat că și în avion, riscul a fost în special în cazul persoanelor care au stat una lângă alta și care au avut un contact prelungit. Dacă eu vin în contact câteva secunde cu cineva care trece pe lângă mine, chiar dacă nu e o distanță de 1,5 metri, nu se transmite. Trebuie să am un contact mai lung."

"Nu mi-aș face griji legate de concedii. Eu cred că nu e un risc atât de mare încât să nu mă duc în concediu din motivul ăsta", este concluzia medicului.

"De la un incendiu mare până stingi toate micile incendii care au mai rămas e destul de greu"

Adrian Marinescu spune că, fără să "aibă rost să comentăm" spusele celor care susțin că virusul nu ar exista de fapt, totuși, a ales în toată această perioadă să privească lucrurile echilibrat și consideră că nu avem de-a face cu un virus ucigaș: "Despre cei care susțin că nu există virusul nici nu are rost să comentăm, dar eu cred că, dacă lucrurile ar fi fost privite echilibrat de la început, știm foarte clar, eu cel puțin am spus de la început, că nu este un virus ucigaș. Poate să dea, din păcate, și forme severe și să ducă la deces, dar asta nu înseamnă că este un virus ucigaș, pentru că cei mai mulți se vindecă. Într-adevăr, cei care au factori de risc, au într-adevăr mari probleme cu această infecție virală. Am văzut inclusiv oameni tineri în această situație, dar oameni care aveau diabet, erau supraponderali și care făceau destul de ușor o formă medie-severă. Am avut pacienți care în doar câteva ore ajungeau de pe secție la Terapie Intensivă, am avut inclusiv colegi care au avut probleme, dar erau supraponderali, aveau diabet, aveau niște lucruri în spate. Așa că e destul de riscant în continuare."

Medicul Adrian Marinescu se așteaptă că îmbolnăviri să mai fie, mai ales că are motive să creadă că numărul real al celor infectați este mai mare decât al celor diagnosticați: "Cazuri vor mai fi. În plan practic sunt mult mai mulți decât cei diagnosticați, și asta o să se vadă în momentul în care se vor face studiile de seroprevalență, acele testări pentru anticorpi. Se vorbește despre un procent de 2% din populația României care este imunizată, gândiți-vă ce înseamnă 2% din populația României față de 20.000 de cazuri diagnosticate (un studiu MedLife a arătat că imunitatea populației din România dobândită natural pentru COVID 19 este sub 2% - n.red.). Încă e departe de a fi închis fenomenul cu totul. În America de exemplu încă sunt foarte multe cazuri. Eu cred că încă mai avem de luptat cu acest virus, pentru că a avut un impact mult prea mare. Iar de la un incendiu mare până stingi toate micile incendii care au mai rămas e destul de greu."

29.029 de teste pentru anticorpi vor fi făcute la nivel național în perioada iunie-septembrie 2020 în cadrul unei campanii a Ministerului Sănătății, în încercarea de a se determina gradul de imunizare a populației României la coronavirus. Proiectul va fi coordonat de Institutul Național de Sănătate Publică, iar primele rezultate ale campaniei ar urma să fie disponibile în luna septembrie.

Citește și: