Avocatul Poporului a atacat la Curtea Constituţională legea care aprobă starea de alertă în România, spunând că "intervenţia Parlamentului asupra unui act al Guvernului emis în aplicarea unei legi aduce atingere principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat", fiind introdusă o nouă formă de control parlamentar asupra actelor Guvernului. Instituția condusă de Renate Weber contestă și articolele din legea privind starea de alertă care stabilesc nivelul amenzilor, arătând că sancționează contravenții al căror conținut nu e clar sau fapte care nu există. Reamintim că Hotărârea de Guvern prin care se declară starea de alertă a fost modificată și apoi adoptată printr-o hotărâre a Parlamentului, situație fără precedent în ultimii 30 de ani.

Avocatul PoporuluiFoto: Agerpres (editat)

Avocatul Poporului a contestat la Curtea Constituţională mai multe articole din Legea nr. 55/2020 prin care a fost instituită starea de alertă în România.

Instituția condusă de Renate Weber spune că prin aprobarea de către Parlament a unei hotărâri a Guvernului de instituire a stării de alertă se aduce atingere principiului separaţiei puterilor în stat.

'Prin aprobarea de către Parlament a unei hotărâri a Guvernului de instituire a stării de alertă se aduce atingere principiului separaţiei puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţie, deoarece o asemenea intervenţie a puterii legiuitoare în activitatea puterii executive nu are o consacrare constituţională. Prin intervenţia legislativă a art. 4 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 55/2020, Parlamentul a eliminat hotărârea de Guvern privind instituirea stării de alertă din sfera actelor administrative normative supuse controlului judecătoresc în contencios administrativ, incluzând-o în sfera excepţiilor reglementate de art. 126 alin. (6) din Constituţie, şi anume actele care vizează raporturile cu Parlamentul”, afirmă Avocatul Poporului.

Ce prevede Art. 4 din Legea 55 la care face referire Avocatului Poporului:

  • (3) Când starea de alertă se instituie pe cel puțin jumătate din unitățile administrativ-teritoriale de pe teritoriul țării, măsura se supune încuviințării Parlamentului. Parlamentul se pronunță în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului, în termen de 5 zile de la data solicitării de încuviințare. Dacă Parlamentul respinge solicitarea de încuviințare, starea de alertă încetează de îndată.
  • (4) Parlamentul poate încuviința măsura adoptată de Guvern integral sau cu modificări.

Instituția invocă și nesocotirea dispoziţiilor constituţionale care reglementează raporturile Parlamentului cu Guvernul.

"Prin introducerea unei noi forme de control parlamentar asupra actelor Guvernului, Parlamentul a convertit natura juridică tradiţională de act administrativ normativ a hotărârii de Guvern într-un document politic ce vizează exclusiv raportul constituţional dintre Parlament şi Guvern”, mai arată Avocatul Poporului.

Amenzile, contestate și ele

Avocatul Poporului contestă și articolele 65, 66 și 67, care stabilesc contravenții și amenzi pentru încălcarea stării de alertă.

Instituția arată în sesizarea către CCR că prevederile art. 66 lit a), b) și c), adică cele care stabilesc nivelul amenzilor, sunt neconstituționale pentru că ori sancționează contravenții al căror conținut nu e clar ori sancționează fapte care nu există.

Ce prevede Art. 66:

Contravențiile prevăzute la art. 65 se sancționează după cum urmează:

  • a) cu amendă de la 500 lei la 2.500 lei contravențiile prevăzute la art. 65 lit. c), d), e), g), h), k), m), n) și ș);
  • b) cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei contravențiile prevăzute la art. 65 lit. a), b), f), i), o), q) și s);
  • c) cu amendă de la 2.000 lei la 10.000 lei contravențiile prevăzute la art. 65 lit. l), r) și t). N.R.: litera t a alineatului 65 nu există în lege

CITEȘTE ȘI: