Un raport devastator despre gestionarea de către guvernul german a crizei coronavirusului a făcut vâlvă săptămâna trecută. Autorul acestui raport, Stephan Kohn (57 de ani), înalt consilier guvernamental, a fost între timp suspendat din funcția deținută la Ministerul de Interne german. Kohn a declarat politica guvernului federal, în pandemia Covid-19, drept un dezastru. El scrie despre o „falsă alarmă globală”, despre stat ca „unul dintre cei mai mari producători de fake news” și despre faptul că, în loc să prevină decesele, măsurile luate provoacă mult mai multe victime, ca „pagube colaterale”.
Kohn a publicat raportul său asupra măsurilor Corona ca document oficial al unității „Protecția infrastructurii critice”, una dintre cele șase unități din departamentul „Managementul crizelor și protecția civilă”. Funcționarul de stat german (nivel A14) este referent de specialitate și conduce proiectul „Reînnoirea strategiei naționale KRITIS”, care se ocupă de infrastructuri critice în dificultate. După apariția publică a „Documentului 93”, Ministerul de Interne i-a dat lui Kohn „interdicție de exercitare a atribuțiilor de serviciu”.
- Trimis și demis
Analiza gestionării crizei Corona a trimis-o Kohn în după-amiaza zilei de vineri, 23 mai, sub antetul ministerului. Ea a fost inițial adresată superiorilor săi și echipei de criză din Ministerul de Interne, fiind ulterior expediată și echipelor de criză din statele federale, ca fisier PDF. Sâmbăta trecută au apărut primele relatări în mass-media germană, cu preluări pe bloguri și rețelele de socializare. Documentul de 93 de pagini poate fi vizualizat aici.
Cât de explozivă este situația la MI-ul german o dovedește faptul că ministrul de Interne, Horst Seehofer (CSU), a menționat miercuri incidentul, în conferința de presă. El a spus că oricine își poate spune părerea, însă impresia generală care s-a creat a fost că opinia privată, împărtășită de acest funcționar, ar fi exprimat poziția oficială a Ministerului. Un purtător de cuvânt al acestuia afirmase, anterior, că interdicția de serviciu dată lui Kohn se referă la „scrierea sub antet al Ministerului Federal al Internelor”.
Însă Kohn pare a nu fi singur în cruciada sa împotriva „Coronoia” și a bâlbâielilor guvernului german - la începutul lunii mai, ministrul Sănătății, Jens Spahn, și cancelarul Angela Merkel greșiseră cu 11.000 de persoane „în sus”, numărul infectaților cu coronavirus, greșeală mărturisită la televiziunea de stat ARD și preluată în știrile presei online.
Iată ce scrie acum Bild.de, despre Kohn și profesorul Dr. med. Schirmacher, de la Clinica Universității din Heidelberg, care îl susține. „Documentul lui Stephan Kohn provoacă în prezent o reală agitație: în el se avertizează despre numeroase decese, din cauza măsurilor Corona luate de stat. Rezultatul: Kohn trebuie să renunțe la postul său la Ministerul de Interne! Însă el nu este singur, cu tezele sale, ci primește sprijin din partea prof. Peter Schirmacher - din cercul consilierilor lui Merkel!”
- Alarmă falsă?
În raportul său, Stephan Kohn îl citează pe secretarul general al ONU, António Guterres, care în 10 aprilie vorbea despre un risc fundamental: „Punctele slabe și deficiențele de pregătire, care au fost evidențiate de această pandemie, oferă informații despre cum ar putea arăta un atac bio-terorist – iar deficiențele ar putea să crească acest risc”.
Concluzia lui Kohn: „Conform analizelor noastre, o deficiență gravă în Germania este lipsa unui sistem adecvat de analiză și evaluare a pericolelor în situații de criză.Fără o evaluare a riscului corectă, nu poate există o planificare adecvată și eficientă a măsurilor. Până acum, de fapt politicul a avut șansele mult reduse, de a lua decizii corecte.”
În rezumatul preliminar al analizei sale, autorul face câteva observații șocante: „Efectele observabile ale COVID-19 nu oferă dovezi suficiente că - din punct de vedere al efectelor asupra sănătății societății în ansamblu - este mai mult decât o alarmă falsă. Probabil că noul virus nu a prezentat în niciun moment un risc pentru populație, care să fi depășit nivelul normal (cifra comparativă este rata obișnuită de deces în Germania). În principal, Corona ucide oamenii care, statistic, mor anul acesta deoarece au ajuns la sfârșitul vieții, iar corpurile lor slăbite nu mai pot face față stresului zilnic aleatoriu (inclusiv cei aproximativ 150 de viruși știuți în prezent)”.
„Pericolul Covid-19 a fost supraestimat”, consideră Kohn, scriind că sunt „nu mai mult de 250.000 de decese cauzate de Covid-19 la nivel mondial într-un sfert de an, față de 1,5 milioane de decese în timpul valului de gripă 2017/2018”. „Pericolul este, evident, nu mai mare decât cel al multor altor virusuri. Avem, cel mai probabil, de-a face cu o alarmă falsă globală, care a rămas nedetectată mult timp”.
Faptul că presupusa alarmă falsă a rămas nedetectată timp de câteva săptămâni s-ar datora, în principal, următorului fapt: cadrul aplicabil pentru acțiunea echipei de criză și gestionarea crizelor într-o pandemie nu conține instrumente de detectare adecvate, care să declanșeze automat o alarmă și să inițieze încetarea imediată a măsurilor, de îndată ce fie un avertisment pandemic se dovedește a fi o falsă alarmă, fie se întrevede că daunele colaterale - și în special aspectele care distrug viața umană - amenință să devină mai mari decât aspectul sănătate”.
- Gigantice daune colaterale
„Daunele colaterale (complet inutile) cauzate de criza Corona au devenit acum gigantice. O mare parte din aceste pagube vor deveni evidente doar în viitorul apropiat și îndepărtat. Acest lucru nu mai poate fi prevenit, ci doar limitat”, se scrie în raport.
„Rezistența sistemului global extrem de complex și puternic interdependent al infrastructurilor critice a scăzut. Societatea noastră trăiește acum cu o vulnerabilitate crescută și riscuri implicit mai mari, ale infrastructurilor vitale. Aceasta poate avea consecințe fatale, dacă apare o pandemie cu adevărat periculoasă, sau o altă amenințare”.
„Măsurile de protecție ordonate de stat, precum și diversele activități sociale și inițiative concepute inițial pentru a proteja împotriva daunelor colaterale, dar pierzându-și acum toate semnificațiile, sunt încă în mare măsură în vigoare. Este recomandat să fie ridicate complet și curând, pentru a proteja populația - în special în ce privește decesele suplimentare inutile - și pentru stabilizarea situației potențial precare, în infrastructurile critice”.
Deficitele și eșecurile în gestionarea crizelor au avut și consecința unei medieri incorecte a informațiilor, deci „s-a declanșat dezinformarea populației”. „Un reproș ar putea fi: Statul a fost, în criza Corona, unul dintre cei mai mari producători de știri false”, se mai arată în analiza echipei KM4, coordonată de Kohn.
- Minus la operații
În 2018, în Germania au fost cca 17 milioane de spitalizări complete, iar cifra pacienților cu intervenție chirurgicală este, în medie, de 1,4 milioane de pacienți pe lună. În timpul restricțiilor cauzate de pandemia Corona, operațiiile au fost amânate sau anulate, din cauza limitării disponibilității spitalelor și a opțiunilor de tratament.
În martie și aprilie 2020, 90% din toate intervențiile chirurgicale necesare au fost amânate sau nu au fost efectuate, ceea ce înseamnă că 2,5 milioane de oameni nu au fost îngrijiți, că urmare a măsurilor guvernamentale de criză Corona. „Presupunerile experților variază de la cifre sub 5.000 și până la 125.000 de pacienți, care au murit deja sau vor muri din cauza operației amânate”, se scrie in raport.
Se mai evidențiază efectele negative ale structurilor de îngrijire întrerupte sau limitate de dispozițiile guvernamentale, în cazul tratamentului de cancer, accident vascular cerebral sau atac de cord.
- Îngrijire, sinucideri, psihoze
Afectate au fost, de asemenea, calitatea asistenței medicale și îngrijirea persoanelor vârstnice sau cu deficiențe - în total cca 3,5 milioane, în Germania. Raportat la această cifră, „există o rată de deces suplimentară, estimată la încă 3.500 de morți”.
Se mai întrevede și creșterea numărului sinuciderilor (anterior, în medie, 9.000 pe an). Un motiv al acestei presupuse creșteri este deprecierea semnificativă, pe termen lung, a condițiilor de viață, ca răspuns la deprecierea economică. E un fapt care devin critic, pentru persoane instabile mental.
Închiderea frontierelor, reglementările de carantină, ca și interdicțiile de contact pot duce la psihoze, nevroze, angoase, tulburări obsesiv-compulsive, violență în familie, abuzuri asupra copiilor, ca și la un absenteism mai ridicat de la locul de muncă. Interdicțiile și limitele de contact (de ex. prin constrângerea de a purta măști de față) pot duce la tulburări de comunicare, neînțelegeri și neîncredere.
Autorul precizează că rezultatul acestei analize a fost verificat de KM 4 pentru a fi plauzibil științific și, în esență, nu contrazice datele și evaluările de risc transmise de Institutul Robert Koch (RKI). Acest institut fondat în 1891 își are sediul la Berlin, aparține Ministerului Sănătății și e principala autoritate guvernului federal, în domeniul supravegherii și prevenției bolilor.
28
29
