Volumul activității economice, măsurat prin prisma cifrei de afaceri rulate de companiile din România ar putea scădea în această lună cu 40%, spune într-o discuție cu HotNews.ro dl. Tudorel Andrei, președintele Institutului Național de Statistică, după compilarea rezultatelor unui sondaj ad-hoc făcut printre peste 8.800 de manageri. INS încearcă să transmită date aproape în timp real pentru a ajuta decidenții de politici publice să-și facă o idee despre evoluția economiei reale. Următoarele cifre vor fi despre contracția importurilor și exporturilor în timpul pandemiei, datele fiind în curs de prelucrare.” Este obligația noastră să dăm niște semnale, chiar dacă statistica oficială nu poate să ofere a doua zi date cu privire la ce s-a întâmplat săptămâna trecută. E vorba până la urmă de respectarea unor rigori, a unor regulamente”, spune dl. Andrei.

Tudorel Andrei, presedintele INSFoto: Hotnews

Pentru angajații INS urmează o perioadă destul de complicată. Institutul face eforturi pentru a livra cele mai importante date economice ale țării și în lunile următoare, deși blocajul impus de coronavirus subminează metodele obișnuite de sondare. Nu doar INS se confruntă cu aceste dificultăți, ci toate institutele similare din UE.

Italia a suspendat publicarea datelor privind inflația

Italia a transmis oficial că a suspendat publicarea Indicelui Prețurilor de Consum (inflația, unul dintre indicatorii extrem de importanți, aflați la baza deciziilor de politică monetară a BNR, dr nu numai) în perioada următoare, tocmai din cauza precarității modului în care se pot colecta datele.

De regulă, INS, la fel ca celelalte institute naționale de statistică, trimite oamenii pe teren pentru colectarea diferitelor prețuri. Dar, odată cu interdicțiile privind părăsirea domiciliului această metodă nu mai poate fi luată în calcul.

”Legat de inflație, la Institutul Național de Statistică vom avea aceeași abordare ca până acum. În această perioadă am ținut permanent legătura cu colegii de la Eurostat și am încercat să ne corelăm și cu celelalte Institute de statistic din Europa. Eu personal am acordat o atenție deosebită indicelui prețurilor de consum. Pentru datele referitoare la luna martie nu vom avea problem- aici am reușit să culegem atât cât să s-a putut datele de pe teren în perioada de început a pandemiei cât nu apăruseră restricțiile”, mai explică șeful Statisticii. INS a înființat în urmă nu cu multă vreme un Departament de Instrumente Inovatoare, adaugă Tudorel Andrei, iar cei de acolo au cules în ultima perioadă date prin metode online sau prin telefon. Inflația este indicatorul căruia îi acord cea mai mare importanță, indicele prețului fiind esențial, mai spune președintele INS. Ceea ce fac italienii-renunțarea la a calcula acest indice este ceva ce nu s-a mai întâmplat de foarte, foarte mulți ani. Este o situație total neplăcută, mai spune dl. Andrei.

O altă mare provocare o reprezintă calculul șomajului

E foarte complicat să calculezi riguros un asemenea indice care ar trebui să arate cu cât a crescut prețul la textile sau la transportul aerian câtă vreme mall-urile și magazinele de textile sunt în bună parte închise, iar operatorii aerieni nu mai vând aproape deloc.

O altă mare provocare o reprezintă calculul șomajului. Din această cauză, Italia a publicat recent pentru prima dată un indicator provizoriu privind șomajul, metodologia cerută de Eurostat nefiind foarte clară dacă cei aflați în șomaj tehnic sunt șomeri propriu-zis sau nu ar trebui incluși în această categorie. În România, indicatorii privind șomajul vor fi în continuare publicați de INS, acum lucrându-se la formula în care să apară aceștia.

Am luat în discuție doar inflația și șomajul pentru că aceștia sunt doi indicatori pe care, dacă autoritățile nu îi au la dispoziție le va fi foarte dificil să înțeleagă tendințele economice vitale și să răspundă prin politici adecvate.

Nu e clar cum vor fi colectate datele privind inflația pe aprilie și în lunile următoare, respectivele date riscând să fie alterate de răspândirea pandemiei dar și de dificultățile de procesare a informațiilor, mai ales că o bună parte din personalul INS lucrează de acasă.

Instituțiile publice care utilizează datele furnizate de INS spun că se vor uita mai atent la cele riguros colectate (cum ar fi prețurile alimentelor care se pot colecta), în timp ce pentru alți indici de preț ar putea fi folosite modele econometrice pentru o cât mai bună aproximare.

Legat de evoluția volumului cifrei de afaceri din economie, Tudorel Andrei a povestit pentru HotNews și cum i-a venit ideea acelui sondaj: ”Știți că noi la jumătatea lunii publicăm acel studiu de conjunctură. Ei bine, am vrut să facem o cercetare ad hoc pe eșantionul acela de peste 8.800 de manageri de firme, dar să aplicăm un chestionar bazat pe doar patru întrebări. Cum văd dânșii evoluția volumului de activitate în martie și aprilie. Și le-am oferit 4 variante de răspuns: scăderea până la 25%, între 20%-50%, peste 50% sau se închide compania. Am avut o rată de răspuns foarte bună, de aproape 80% . După ce am primit răspunsurile, eu am luat cifra de afaceri de pe ultimele 12 luni , am introdus datele în niște modele econometrice și a rezultat o scădere de circa 40% pe aprilie 2020 față de aprilie 2019. Pentru martie, scăderea afacerilor din economie a fost de 30%, mai spune domnia sa. De menționat că aceste contracții nu se transfer integral în PIB, întrucât mai avem și valoarea adăugată brută, consumul intermediar, punctează șeful INS.

”Vom relua acest studiu peste trei săptămâni, dar asta depinde și de ce se va mai întâmpla în luna aprilie. Un singur institut de statistică din cunoștințele mele a mai făcut așa ceva- cei din Franța, care au avansat o cifră similar cu a noastră: o contracție a volumului de activitate cu 35% ”, mai spune dl. Andrei.

Legat de retragerea INS din proiectul de stabilire a unui eșantion statistic pentru testarea la coronavirus, Tudorel Andrei spune că a avut serioase argument științifice în favoarea deciziei sale. ”Aș vrea să vă dau un exemplu: când intri să faci un eșantion pe șomaj de pildă, acolo ai o populație relativ stabilă în interiorul căreia nu se petrec evenimentele deosebite pe parcursul unei săptămâni sau două cât durează sondajul. Ori, într-o asemenea epidemie, în decurs de două săptămâni sau cât poate dura respectiva cercetare se pot întâmpla foarte multe lucruri. Iar datele inițiale din momentul în care începi cercetarea s-ar putea să nu mai corespundă cu cele de la sfârșitul perioadei. Asta în primul rând. În al doilea rând, noi nu avem datele medicale minimale care să ne permită să facem segmentarea populației după caracteristicile medicale ale populației. Și, deși am dorit enorm să participăm la acest proiect, mai ales că îl apreciez în mod deosebit pe domnul profesor Cercel, ne-am gândit că riscăm să îi stricăm toată lucrarea. Riscul era enorm de mare și în condițiile acestea am decis că e mai bine să spun nu. Am avut o discuție colegială cu domnul profesor și dânsul la înțeles”, conchide profesorul Tudorel Andrei.