O serie de oficiali europeni nu-și mai ascund iritarea în fața unei superputeri chineze acuzate că își avansează pionii geopolitici sub acoperirea generozității și a diplomației sanitare în criza Covid-19, concomitent cu încercarea de a rescrie istoria pandemiei pe teritoriul său, scrie AFP.
La câteva zile după șeful diplomației europene Josep Borrell, secretarul francez de stat pentru Afaceri europene Amélie de Monchalin a reproșat Chinei, dar și Rusiei, duminică, că se folosesc de ajutoarele internaționale pentru a-și promova interesele geopolitice.
În 24 martie, Josep Borrell s-a arătat agasat de "bătălia mondială a narativelor" și a "luptelor de influență" în curs prin intermediul "distorsionării" faptelor și prin "politica de generozitate".
El a reamintit că dacă astăzi există "tentative de a discredita" Europa, în ianuarie criza nu era decât a Chinei, localizată în Hubei și "agravată de ascunderea unor informații cruciale de către responsabili ai partidului (comunist) chinez". Iar Europa a venit atunci în ajutor, așa cum o face azi China.
Dar China transmite de asemenea "agresiv mesajul că, spre deosebire de Statele Unite, este un partener responsabil și de încredere", nota el.
Superputerea asiatică - ce pare să fi stopat epidemia pe teritoriul său - este acuzată acum că exploatează criza pentru a-și promova pe plan internațional modelul său de putere.
Beijingul - care a cerut discreție atunci când UE a venit în ajutorul său - procedează exact invers acum, subliniindu-și acțiunile într-o "campanie de comunicare fără precedent", subliniază Antoine Bondaz de la Fundația pentru studii strategice (FRS), într-o notă cosacrată "Drumului sanitar al Mătăsii". Cu sprijinul unei serii de inițiative: "donație a 20 de milioane de dolari către OMS, trimiterea de experți medicali în Iran și în Italia, construcția unui laborator în Irak, trimiterea de teste de diagnosticare în Filipine și echipamente de protecție în Pakistan și în Franța".
"Competiția sistemelor"
Ambasada Chinei în Franța a recurs la o campanie fără complexe de promovare a sistemului politic chinez și a "succesului" său în lupta împotriva coronavirusului.
"Anumite persoane, pe fond, admiră foarte mult succesul guvernului chinez. Invidiază eficiența sistemului nostru politic și urăsc incapacitatea propriilor lor țări de a reuși la fel de bine!", scria ambasada, pe site-ul său, un comunicat distribuit intens pe Twitter.
François Heisbourg, expert francez în geopolitică, toate acestea sunt "inacceptabile în plan diplomatic".
Bătălia ideologică legată de Covid-19 vine după cea pentru controlul rutelor maritime în marea Chinei sau pentru accesul la tehnologia 5G, noua miză strategică în telecomunicații.
"De șapte ani, China s-a angajat într-o competiție dură între sistemele politice și profită de orice ocazie națională sau internațională pentru a-și afișa prezumtiva +superioritate+ a sistemului său", explică Alice Ekman, analist specializat în Asia la Institutul de studii pentru securitate al UE (EUISS).
Păcatul originar: Virusul a apărut în China
Beijingul vrea de asemenea "să scape, atât în intern cât și în extern, de păcatul originar", cel al apariției virusului pe teritoriul său, spune și François Heisbourg.
Rămâne de văzut dacă versiunea promovată de China va convinge, subliniază o sursă diplomatică europeană. Dar, dacă ies din această criză rapid, în special în plan economic, o vor face cu o putere și o încredere înzecite, spune această sursă.
"Chiar dacă declarațiile privind originea virusului și supramediatizarea ajutoarelor chinezești încep (...) să se transforme în critici față de China, alte țări continuă să-și afișeze proximitatea cu Beijingul în contextul actual (Rusia, Iran, Pakistan, Algeria, între altele), și nu ar fi nemulțumite să proclame emergența unei +noi ordini mondiale+ post-occidentale la capătul acestei crize", avertizează Mme Ekman.
Rusia, dezinformarea și doctrina soft power
Rusia, la rândul ei, joacă și ea cartea sa de "soft power" în această catastrofă sanitară chit că recurge, potrivit vocilor critice, la dezinformare.
Salutată în zonele cele mai afectate din nordul Italiei, trimiterea de militari ruși, dintre care numeroși ofițeri, stârnește îngrijorare în mediile politico-militare.
Pe lângă faptul că circa 80% din ajutoarele trimise de Rusia în Italia au fost calificate drept “inutile” de cotidianul La Stampa, care a citat surse politice de nivel înalt, potrivit The Moscow Times.
Rusia a trimis 600 de ventilatoare și 100 de militari specializați în virusologie și în epidemiologie. Fotografii cu camioane militare în drum spre Bergamo au circulat intens pe interne.
“80% din ajutoarele rusești sunt total inutile sau puțin utile pentru Italia. Pe scurt, e un un pretext,” a afirmat una dintre sursele citate de La Stampa.
La jumătatea lui martie, UE a denunțat o "campanie de dezinformare" legată de Covid-19, a cărei surse este "fie în Rusia, fie poate fi imputată unor entități identificate drept pro-Kremlin". O lună mai devreme, responsabili americani au declarat pentru AFP că au identificat mii de conturi legate de Rusia pe Twitter, Facebook și Instagram, care acționau de o manieră similară.
"Nu se refuză ajutorul dar trebuie să rămânem foarte atenți, Mediterana, atât orientală cât și centrală, este un teren de luptă pentru hegemonie, de la Siria la Libia", avertizează generalul Marco Bertolini, fost șef al comandamentului operațional inter-arme al Italiei.
7
2
