Cât timp am putea fi nevoiți să suportăm măsurile de distanțare socială? Cât va rezista economia în fața acestui șoc și cât va rezista fiecare dintre noi acestui stil de viață? "Răspunsul este probabil cea mai dificilă decizie pe care guvernul fiecărei țări, în parte, a trebuit să o ia în ultimii 30 de ani", spune Vlad Mixich, expert în politici de sănătate și membru în conducerea Alianței Europene pentru Sănătate Publică.

Vlad MixichFoto: AGERPRES

Vlad Mixich subliniază că "Epidemiologii spun clar: până la apariția unui vaccin/tratament, singura soluție dovedit eficientă pentru a controla epidemia este combinația măsurilor de distanțare socială cu testarea pe scală cât mai mare, ambele implementate cât de repede posibil. E ceea ce a făcut Coreea de Sud din timp, e ceea ce a făcut Italia prea târziu."

În ceea ce privește situația din țara noastră, Vlad Mixich arată că "Noi, în România, am implementat din timp prima măsură, dar la capitolul testare suntem încă foarte în urmă. Ca să înțelegem cât de în urmă: Norvegia a testat deja de 15 ori mai mulți oameni/1 milion de locuitori decât noi. Slovenia de 10 ori mai mulți/1 milion de locuitori, Austria triplu cât noi, Anglia dublu, ca să nu mai vorbim de Italia, Spania sau Germania care sunt cazuri speciale."

Cât ar putea dura distanțarea socială, potrivit lui Vlad Mixich:

  • Modelele epidemiologice mai arată că, pentru a fi eficiente, aceste reguli de distanțare socială trebuie să dureze chiar mai mult de 3 luni. Orice relaxare bruscă (subliniez bruscă) după doar 3 luni ar putea aduce un al doilea vârf epidemic, de obicei chiar mai dur decât primul. Regiunile chineze din epicentrul epidemic au fost închise total (mai sever decât azi în România) timp de 2 luni pline; Italia va rămâne închisă total pentru cel puțin 6 săptămâni.
  • Luând în calcul costurile acestor izolări masive la nivel de societate, economiștii spun că am putea reveni la valorile economice dinainte de pandemie în primăvara lui 2021. Asta în țările unde combinația de măsuri de mai sus au succes, izolarea masivă durează 3 luni și epidemia este controlată.
  • Dacă măsurile nu au succes (din variate motive) și apare un al doilea val epidemic necesitând o nouă perioadă de izolare socială masivă, atunci reabilitarea economică nu se va produce mai devreme de 2023.
  • De ce nu mai vorbește nimeni despre al treilea scenariu, cel în care lucrurile sunt relaxate, se urmărește imunizarea naturală a populației (fostul "model" britanic)? Răspunsul e simplu și doare: doar în martie, 10.002 morți în Italia, 5.690 în Spania, 2.312 în Franța. E ca și cum s-ar prăbuși în fiecare zi 4 avioane mari în Europa și oricare dintre părinții sau bunicii noștri poate fi în ele. Și luna martie nu s-a sfârșit încă.

Vlad Mixich mai spune că, în prezent, se studiază mai multe scenarii pentru viitorul apropiat în condițiile în care nu va apărea un vaccin/tratament eficient:

  • Relaxarea treptată a măsurilor de distanțare socială, dar menținerea pe termen mai lung a lor pentru persoanele peste 70 de ani, mai vulnerabile.
  • Relaxarea treptată a măsurilor de distanțare socială, dar menținerea interdicției de evenimente cu mulți participanți pe termen mediu/lung.
  • Alternarea perioadelor de izolare strictă cu cele de relaxare (o ipoteză de lucru mai greu de calibrat).
  • Adaptarea condițiilor de lucru pentru a permite funcționarea economiei în condiții de distanțare socială.

"Omenirea nu a mai trecut niciodată prin așa ceva: o pandemie de așa proporții într-o lume atât de intens interconectată. E și prima oară când deciziile de sănătate publică influențează și determină cât se poate de direct bunăstarea economică a țărilor. Suntem, cu toții, pe un teren necunoscut", subliniază Vlad Mixich.

El adaugă că "Poate că nu ne place această realitate, poate că ne înfurie exprimarea acestor adevăruri. Dar indiferente la furia și la frustrarea noastră, ele continuă să existe și să lase urme în viețile noastre. Și dacă nu lucrăm împreună să le diminuăm, urmele vor fi foarte adânci."

Vlad Mixich este expert în politici de sănătate și membru în board-ul Alianței Europene pentru Sănătate Publică. Este președintele Observatorului Român de Sănătate, ONG care desfășoară în această perioadă, alături de Ministerul Sănătății, o campanie de informare în contextul pandemiei de coronavirus.