Asociatiile reprezentative ale consumatorilor utilizatori de servicii financiar-bancare impreuna cu avocatii specializati in protectia drepturilor consumatorilor dezaproba cu fermitate actul normativ adoptat de catre guvern, in forma publicata in mass-media, care citeaza surse oficiale, confirmata de declaratiile ulterioare ale ministrului finantelor publice, arata un comunicat transmis de presedintii AURSF (Asociatia Utilizatorilor Romani de Servicii Financiare), Credere, Parakletos si de avocatul Alexandra Burada. "In opinia noastra, masurile luate de guvern nu sprijina in mod real debitorii, acorda beneficii substantiale bancilor si institutiilor financiare nebancare si sunt chiar mai dezavantajoase decat unele dintre solutiile propuse din proprie initiativa de anumiti finantatori, spun autorii.

HotNews.roFoto: Hotnews

Redam mai jos comunicatul transmis vineri:

"In calitate de reprezentanti ai consumatorilor utilizatori de servicii financiar-bancare, ne vedem obligati sa va aducem la cunostinta mesajele de nemultumire primite din partea debitorilor persoane fizice si sa tragem un puternic semnal de alarma asupra masurilor adoptate de catre Guvern in privinta suspendarii ratelor la credite pentru persoanele fizice.

In opinia noastra, ordonanta de urgenta sprijina mai degraba sistemul financiar-bancar in loc sa ii ajute, asa cum ar fi fost normal, mai mult pe imprumutati, asigurand un climat vadit de dezechilibru intr-un context economic si asa extrem de dificil, reflectat in principal de urmatoarele aspecte:

1. Imprumutatii care inregistreaza intarzieri la plata ratelor, anterior declararii starii de urgenta in contextul pandemiei de coronavirus, nu sunt eligibili pentru a obtine suspendarea ratelor. Asadar, un debitor care nu facea fata ratei lunare intr-un context economic normal, trebuie, in viziunea Guvernului, sa fie capabil sa isi achite rata lunara intr-un context economic extrem de dificil, caracterizat prin pierderea locului de munca si/sau intrarea in somaj tehnic. Pe cale de consecinta, Guvernul nu permite redresarea debitorului intr-un context de criza, ci il ajuta indirect sa ajunga in faza de executare silita, cu toate consecintele dramatice care deriva asupra familiei debitorului.

2. Executarile silite si recuperarile de creante, cu uriasele probleme si abuzuri semnalate de consumatori, continua. Retinerea unei parti insemnate din venitul debitorului (poprirea), respectiv vanzarea la licitatie publica a bunurilor acestuia, chiar si la preturi ridicol de mici sunt in continuare permise, ordonanta de urgenta ignorand solicitarile asociatiilor consumatorilor utilizatori de servicii financiare in legatura cu suspendarea temporara a procedurilor de recuperare de creante, respectiv de executare silita.

3. Guvernul genereaza impovararea debitorilor prin capitalizarea dobanzilor din perioada suspendarii platii ratelor, in interesul sistemului financiar-bancar, fapt nepermis de legislatia in vigoare. Asadar, pe perioada de suspendare, dobanda aferenta ratelor respective va fi introdusa in soldul ramas de rambursat, asupra noului sold (semnificativ mai mare, in unele cazuri) urmand a se aplica dobanda contractuala. Pe intelesul tuturor, bancile si institutiile financiar-nebancare vor aplica dobanda la dobanda.

Mai mult, statul roman, prin Ministerul Finantelor Publice, cu bani de la bugetul de stat, alimentat de contribuabili, garanteaza dobanda capitalizata aferenta creditelor ipotecare in proportie de 100% pentru sistemul financiar-bancar. Asadar, consumatorul din Romania (in calitate de imprumutat si contribuabil) este vaduvit direct si indirect de anumite sume de bani, in beneficiul sistemului financiar-bancar.

De mentionat ca, in cazul altor acte normative recente ale Guvernului de sustinere a unor segmente ale mediului de afaceri, amanarea platii chiriilor si a utilitatilor nu a fost insotita de majorarea ulterioara a acestora.

4. Chiar si pentru cei care pot si vor opta pentru accesarea acestei scheme, decizia de suspendare a ratelor ramane la latitudinea bancii sau a institutiei financiare nebancare. Aceasta va analiza cererea debitorului si o va aproba in conditiile unor norme emise in termen de 15 zile de catre Ministerul Finantelor Publice. Cel mai probabil, si aceste norme vor fi adoptate de Ministerul Finantelor Publice la fel cum a fost adoptata si ordonanta de urgenta – impreuna cu Banca Nationala a Romaniei si cu industria bancara, fara participarea reprezentantilor consumatorilor.

5. Masurile anuntate de catre Guvern sunt mai dezavantajoase pentru consumatori in comparatie cu cele anuntate anterior, din proprie initiativa, de unii finantatori. Este foarte probabil ca, in urma adoptarii ordonantei de urgenta, acestia vor renunta la solutiile propuse anterior si vor aplica dispozitiile ordonantei de urgenta.

6. Este neclar daca implementarea masurilor anuntate de catre Guvern se va face prin act aditional sau direct in temeiul legii, fiind extrem de important ca intr-un asemenea context bancile si institutiile financiare nebancare sa nu profite de vulnerabilitatea consumatorului pentru a opera si alte modificari contractuale, astfel cum s-a intamplat in trecut in numeroase ocazii, in detrimentul consumatorilor.

Din pacate, ascunzandu-se in spatele secretului bancar si a GDPR, finantatorii refuza sa permita asociatiilor consumatorilor utilizatori de servicii financiar-bancare sa isi reprezinte membrii, fara existenta unei procuri autentificate, chiar si in cazul in care acestia solicita in mod expres sa beneficieze de asistenta asociatiilor de consumatori sau sa fie reprezentati de acestea.

Avand in vedere cele exprimate anterior, solicitam Guvernului Romaniei sa procedeze de urgenta la revederea prevederilor actului normativ, urmata de modificarea substantiala a acestuia, cu participarea activa in procesul decizional a asociatiilor de consumatori, pentru a asigura un echilibru de opinie si de legiferare absolut obligatoriu la nivelul unui stat membru al Uniunii Europene.

Facem precizarea ca, pana la acest moment, asociatiile de consumatori au fost cu desavarsire ignorate, in ciuda faptului ca au fost printre primele care au venit cu propuneri si solicitari in acest sens, la discutii participand, conform declaratiilor publice, exclusiv reprezentantii sistemului bancar si ai Bancii Nationale a Romaniei".