Clauza arbitrală - un avantaj pentru profesioniștii aflați în litigiu - Hotnews Mobile
1 € 1 USD 4,3637luni 30 mar 2020
Dosare Juridice - Clauza arbitrală​

Clauza arbitrală - un avantaj pentru profesioniștii aflați în litigiu

de Cristiana I. Stoica, Alin Oprea Joi, 26 martie 2020, 9:37
- a A+
Imagine
Circuitul economic traversează actualmente o perioadă neobișnuit de dificilă. Relaţiile contractuale riscă să nu își atingă scopul propus, iar nerespectarea obligaţiilor contractuale poate conduce la litigii a căror rezolvare este, însă, întârziată, din cauza suspendării activităților de la instanţele judecătoreşti, aşa cum e cazul în prezent, pe fondul declarării stării de urgență la nivel național, pentru motiv de pandemie COVID-19.



Ne putem întreba, pe bună dreptate, dacă și, mai ales, în ce condiții se poate ieși dintr-o asemenea situație, excluzând acest efect întârziat, nedorit de nimeni, firește, al soluționării litigiilor la instanţele statale.

Dacă nu în toate cazurile, cel puţin pentru litigiile cu valoare redusă (sub 50.000 lei), dar și în cazul unor litigii cu valoare mai mare, există opțiunea soluționării acestora prin arbitraj, cu aplicarea regulilor privind procedura simplificată.

Cine se poate prevala de această procedură? Doar părțile la un contract aferent unei activități economice (de prestări servicii, de distribuție de produse, de furnizare mărfuri, de agent ș.a.) care au prevăzut în cuprinsul acestuia o clauză arbitrală (clauza compromisorie) sau care au convenit ulterior apariției litigiului, pe temei contractual sau extracontractual, să recurgă la arbitraj în cadrul unei proceduri simplificate prin intermediul unui compromis pot să beneficieze de această modalitate de soluționare a neînțelegerilor dintre ele.

Părțile trebuie să prevadă în clauza arbitrală sau în compromis instituția arbitrală ale cărei reguli privind procedura simplificată urmează să se aplice litigiului arbitral și să respecte cerințele impuse de aceste reguli pentru ca procedura respectivă să se poată derula întocmai. Tot astfel, părțile trebuie să se asigure în prealabil că includerea unei clauze compromisorii în contract sau încheierea unei convenții separate de compromis nu este interzisă de lege în raport cu obiectul cauzei litigioase ce ar putea să se nască sau care deja s-a născut (de exemplu, să nu fie vorba despre litigii care sunt expres date de lege în competența instanțelor judecătoreşti). Cu alte cuvinte, litigiul dintre părţi trebuie sa fie unul arbitrabil.

Regulile de procedură arbitrală pot să prevadă aplicarea acestei proceduri în mod automat, în litigiile a căror valoare este mai mică de 50.000 lei (nu se iau în considerare cheltuielile de arbitrare, dobânzile sau alte venituri accesorii), cu condiția existenței clauzei arbitrale sau a compromisului în favoarea instituţiei arbitrale care a adoptat reguli de procedură simplificată.

Ce instituții pot aplica asemenea reguli simplificate de procedură? Numai instituțiile arbitrale (curți de arbitraj) care au adoptat reguli de procedură speciale privind procedura simplificată pot organiza arbitrajul unor asemenea cauze. În acest sens, Regulile de procedura arbitrală adoptate de Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României, în vigoare din 1 ianuarie 2018, conțin în Anexa V prevederile dedicate procedurii simplificate (proceduri simplificare sunt reglementate și de regulile Curții Internaționale de Arbitraj a Camerei Internaționale de Comerț din Paris-ICC Court, ale Institutului Elvețian de Arbitraj, ale Camerei de Comerț din Stockholm, ale Centrului de Arbitraj Internațional al Asociației Americane de Arbitraj ș.a.).

Care ar fi avantajele unei asemenea proceduri? Mai întâi, comunicarea dintre părţi și cu tribunalul arbitral, respectiv cu instituția arbitrală, se derulează în principal prin mijloace de comunicare electronice, în măsura în care tribunalul arbitral nu hotărăște altfel, în funcţie de circumstanțe.

De asemenea, audierile pot avea loc prin telefon, video-call sau alt mijloc de comunicare similar. Procedura arbitrală este limitată la o durată de 3 luni de la data constituirii tribunalului arbitral, iar apărările și susținerile părților trebuie să fie prezentate în scris, respectându-se durata menționată.

Probele sunt, de regulă, limitate la înscrisuri și trebuie să permită administrarea lor în timp util, cu cheltuieli minime. Nu trebuie ignorat nici aspectul referitor la confidențialitatea sporită a procedurii, fiind probabil ca majoritatea profesioniștilor să își dorească să evite răspândirea informațiilor privind posibilele blocaje în desfășurarea activității din această perioadă.

În esență, în cadrul unei asemenea proceduri, prezența fizică a părților nu este necesară în fața arbitrului unic astfel competent să soluționeze cauza, iar hotărârea arbitrală este pronunțată și trebuie redactată în cel mult trei luni de la data primului termen de arbitrare, care este fixat în maximum 15 zile de la data constituirii tribunalului arbitral.

În măsura în care executarea nu este voluntară, hotărârea arbitrală se poate pune imediat în executare, întocmai unei hotărâri judecătoreşti, întrucât, de regulă, hotărârile pronunțate în arbitraj nu sunt supuse căilor de atac, ordinare sau extraordinare, așa cum se întâmplă în cazul hotărârilor judecătoreşti. Există doar un risc potențial ca hotărârea arbitrală să fie atacată exclusiv pentru motive de ordin formal, prin care să se obțină anularea acesteia, iar nu pentru motive care țin de fondul cauzei, situație în care devin competente instanţele judecătoreşti.

În beneficiul cui ar fi alegerea unei asemenea căi de soluționare a litigiilor? În primul rând, părțile sunt acelea care, dacă au înțelepciunea de a conveni asupra soluționării litigiilor prin arbitraj, respectiv pe calea procedurii simplificate, se pot bucura de parcurgerea unei proceduri cu o durată sensibil mai redusă decât la instanţele judecătoreşti și mai avantajoasă din punct de vedere economic, cu costuri sensibil mai reduse decât la instanțele statale.

Procedura arbitrală simplificată ia sfârșit prin pronunțarea hotărârii arbitrale, pe baza unui calendar procedural stabilit de arbitrul unic împreună cu părțile. Trebuie precizat că arbitrii sunt numiți de către părți sau desemnați de instituția arbitrală atunci când părțile nu se înțeleg asupra persoanei acestuia, iar selecția arbitrilor se realizează dintre profesioniști cu experiență juridică și cunoștințe din sectorul economic cu care litigiul arbitral prezintă legătură.

În cazul în care părțile au fost de acord să depună diligențele necesare pentru ca procedura simplificată să se poată derula și, mai ales, dacă nu există impedimente de ordin logistic (dotare cu echipamente electronice și cu mijloace audio și video, de exemplu) sau de altă natură, mai presus de voința părților și de instituția arbitrală, atunci riscul suspendării unei asemenea proceduri este relativ redus.

În al doilea rând, o asemenea alegere a părților poate să vină inclusiv în sprijinul instanțelor judecătoreşti. Este evident că la momentul la care situația actuală va permite reluarea activității acestora, existența unui număr mai redus de cauze înregistrate pe rolul instanțelor statale ar putea fi un prilej de simplificare, măcar în parte, a activității magistraților.

În general, în comparație cu justiția statală, arbitrajul oferă mult mai multe avantaje pentru profesioniștii între care se nasc litigii. Este de esența arbitrajului faptul ca părțile să fie de acord cu soluţionarea litigiilor fără intervenția statului (a instanțelor judecătoreşti). Astfel, părțile pot recurge la alegerea arbitrajului inclusiv în situația în care litigiul este înregistrat pe rolul instanțelor judecătoreşti, prin încheierea unui compromis, în urma căruia litigiul să fie apoi înregistrat la o instituție arbitrală (evident, cu îndeplinirea unor minime formalități de încetare a procedurii litigioase de la instanță, prevăzute de lege și exclusiv pe baza acordului lor).

Includerea în contractele cu conținut economic de către profesioniștii diligenți a clauzei arbitrale le poate conferi acestora un avantaj semnificativ în comparație cu justiția statală: proceduri rapide, precum procedura simplificată, confidențialitate sporită, comunicare digitalizată, audieri care nu impun prezența personală a părților sau a reprezentanților acestora, administrarea probelor și pronunțarea hotărârii cu celeritate, absența căilor de atac pe fond ș.a.

Modele ale unor asemenea clauze arbitrale sunt oferite de către instituțiile arbitrale, spre a fi însușite de părţi, acestea având libertatea de a prelua întocmai aceste clauze sau de a le adapta, de preferință, contractului pe care urmează să îl încheie sau disputei născute din contract sau în legătura cu acesta.

Evident, decizia de a include clauza arbitrală în contracte sau de a încheia un compromis aparține întotdeauna părților, rămânând la latitudinea lor, în funcţie de obiectul și de scopul contractului, ca și de efectele acestuia, dacă opțiunea pentru arbitraj este una cu adevărat în avantajul lor. Este, totuși, cel puţin probabil ca, atât durata semnificativ mai redusă, cât și caracterul flexibil al procedurii arbitrale, mai ales în cazul procedurilor simplificate, să poată determina părțile să prefere arbitrajul în locul litigiilor la instanţele judecătoreşti, avantaj care se poate observa mai ales în perioade dificile, precum aceea pe care o traversăm în prezent.

Nu în ultimul rând, un element absolut necesar în traversarea acestei situații de excepție îl reprezintă bună-credință a părților, fiind important ca acestea să urmărească deblocarea situațiilor generate de dificultățile economice cu care se pot confrunta, reflectate în principal în executarea cu întârziere sau neexecutarea obligațiilor de către partenerii contractuali. Clauzele arbitrale din contractele profesioniștilor reprezintă un exemplu al aplicării principiului bunei- credințe, părțile fiind datoare să respecte acest principiu pe tot parcursul executării contractului, dar mai cu seamă atunci când se naște litigiul arbitral, iar prevederea unei clauze arbitrale poate reprezenta în vremuri dificile un adevărat colac de salvare pentru ambele părți, fiind astfel în avantajul acestora.

Un articol semnat de av. Cristiana I. Stoica, Founding Partner (istoica@stoica-asociatii.ro) și av. Alin Oprea, Associate (aoprea@stoica-asociatii.ro), STOICA & Asociații


2924 de afisari


Clauzele arbitrale sînt excelente, dar nu mereu
bilbofil [utilizator], Joi, 26 martie 2020, 22:29
0/0
Dacă litigiile care pot apărea între părți sînt complexe și/sau de mare valoare și ai posibilitatea să fii reprezentat de un jurist sau de un avocat versat, arbitrajul comercial asigură flexibilitate, rapiditate și ușurință în aplicare. Aceste lucruri sînt cu atît mai valabile mai ales în contracte internaționale, unde este greu de stabilit o instanță de stat neutră și care să aplice legi bine înțelese de către ambele părți.

Pe de altă parte, în litigiile de valoare mică riscă să coste exagerat de mult, chiar și în procedura suplimentară, mai ales pentru că necesită întotdeauna juriști competenți (sau măcar părți care au o experiență juridică substanțială și abilitate în a se reprezenta pe sine).

Arbitrajul are căi de atac extrem de restrictive, deci dacă faci o eroare de procedură sau pe fond în susținerea cauzei tale în fața tribunalului arbitral, nu o mai poți îndrepta în apel sau în recurs. Inclusiv alegerea arbitrului poate fi un risc major pentru o parte lipsită de experiență.

Însă, fără ironie, dacă îți permiți și se justifică să fii reprezentat de STOICA & Asociatii, foarte probabil ca arbitrajul comercial să fie o variantă superioară de soluționare a litigiilor din contractele tale.
comenteaza
Cookie Settings