În perioada luptei împotriva COVID-19, aplicarea normelor de concurență nu se suspendă. Nicio criză nu poate justifica existența cartelurilor sau nesocotirea altor norme de concurență. În aceste condiții, este de așteptat ca, și pe durata stării de urgență, Consiliul Concurenței din România să fie extrem de vigilent și să impună sancțiuni în caz de încălcare a legislației.

Raluca Vasilache, Andreea OprișanFoto: Tuca Zbarcea & Asociatii

Conform opiniei exprimate public, autoritatea de reglementare este de acord că societățile pot să adopte măsuri pentru a supraviețui crizei generate de COVID-19 (cum ar fi programul de lucru la domiciliu, limitarea orelor de program cu publicul, limitarea volumului de livrări, market place-urile on- line pot aplica anumite limitări în cazul în care furnizorii majorează prețurile în mod nejustificat), dar acțiunile acestora nu pot restricționa concurența - A se vedea comunicatul (disponibil în limba română): http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/bucket15/id15807/masuri_mar_2020.pdf.

Deciziile comerciale trebuie luate în mod independent de fiecare societate.

* Discuții sau acorduri cu concurenții (direct sau prin asociații):

  • privind stabilirea prețurilor/elemente ale politicii comerciale (cum ar fi stabilirea unor prețuri fixe sau minime sau acordul de a majora prețurile), strategii de afaceri, decizii interne ca răspuns la amenințările generate de COVID-19;
  • împărțirea piețelor (sectoarelor de activitate sau a zonelor geografice), a clienților, restrângerea activității de comerț paralel;
  • schimbul de informații comerciale sensibile în cadrul forumurilor pentru lobby pe lângă Guvern pentru adoptarea anumitor măsuri de susținere (cum ar fi schimbul de date individuale, prezentarea unui model comun de cheltuieli/pierderi pe baza unor cifre individuale);
  • limitarea concurenței pe piață (respectiv, societățile nu pot determina ieșirea de pe piață a altor societăți și nu pot conveni limitarea producției sau a capacității);
  • boicotarea activităților, a procedurilor de selecție;  manipularea procedurilor de cerere de oferte.

* Coordonarea prețurilor prin algoritmi de preț.

* Market place-urile on-line ar putea suspenda tranzacțiile suspecte, dar nu ar trebui să impună prețuri de revânzare /conduită de revânzare.

* Într-o relație furnizor – revânzător nu ar trebui să existe vreo restricție privind prețurile de revânzare și/sau piețele de revânzare ori comerțul paralel.

* Dacă o societate deține o poziție dominantă (respectiv deține o cotă de piață de peste 40%) pe o anumită piață, aceasta nu trebuie (listă neexhaustivă):

  • să aplice prețuri excesive. Majorările de preț trebuie justificate de motive obiective (de ex. majorarea costurilor de producție);
  • să vândă sub valoarea costurilor pentru a exclude concurenții din piață;
  • să impună acorduri la pachet;
  • să refuze să furnizeze (în cazul unor facilități esențiale);
  • să impună condiții de exclusivitate;
  • să implementeze măsuri (cum ar fi rabaturi, obligații contractuale) care au ca scop fidelizarea anumitor parteneri comerciali pentru a exclude concurenții de pe piață.

* Angajarea în practici neloiale (de ex. prin denigrarea unui concurent).

2. Pot autoritățile statului să limiteze libertatea comercială?

Deși regula de aur este ca prețurile și tarifele să fie stabilite ca urmare a cererii și ofertei de pe piață, Legea concurenței permite statului să intervină prin:

  • Limitarea/controlul prețurilor în cazul în care concurența este exclusă sau substanțial restrânsă prin efectul legii sau datorită existenței unei poziții de monopol. Măsura poate fi aplicată timp de maximum 3 ani și poate fi prelungită pentru noi perioade de 1 an dacă împrejurările sunt în continuare aplicabile.
  • Pentru sectoare economice determinate și în împrejurări excepționale (precum situații de criză, dezechilibru major între cerere și ofertă, disfuncționalitate evidentă a pieței), Guvernul poate limita sau plafona prețurile pentru a combate o majorare excesivă a acestora. Măsurile pot fi aplicate timp de 6 luni, termen care poate fi prelungit cu noi perioade de maximum 3 luni atâta timp cât circumstanțele care impun măsura sunt încă aplicabile

În trecut, guvernul a aplicat măsuri de restricționare a exporturilor de anumite medicamente (lista medicamentelor pentru care s-a aplicat interdicția de export) care nu erau disponibile sau erau disponibile la un nivel suficient la nivel național. Aceste măsuri par să fi fost luate în trecut ca urmare a discuțiilor cu Consiliul Concurenței și validate de Comisia Europeană în baza Tratatului de funcționare a Uniunii Europene. Elementul cheie în considerarea acestui tip de măsuri este proporționalitatea.

În contextul actual al luptei împotriva COVID-19, Decretul Prezidențial emis pentru instituirea stării de urgență la nivel național prevede că statul poate interveni și plafona, în orice moment pe durata stării de urgență și în măsura în care o astfel de măsură devine necesară, prețurile la medicamente și aparatură medicală, la alimentele de strictă necesitate și la serviciile de utilitate publică (energie electrică, alimentare cu apă, salubritate, carburanți etc.), în limita prețului mediu din ultimele 3 luni înaintea declarării stării de urgență.

Prin urmare, atâta timp cât este proporțională, această măsură excepțională ar fi compatibilă cu legislația din domeniul concurenței și cu prevederile privind libertatea de mișcare a mărfurilor din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Alte măsuri cu potențial impact economic care pot fi justificate în contextul actual al combaterii răspândirii infecțiilor cu COVID-19:

  • Statul poate rechiziționa unități de producție și echipamente;
  • Pot fi permise achizițiile directe în situații în care acestea ar avea loc numai prin licitație;
  • Anumite activități economice pot fi închise.

3. Cum poate compensa statul măsurile excepționale, dar cu efect negativ asupra economiei în lupta împotriva COVID-19?

Trei cuvinte: Ajutor de stat.

Acesta poate îmbrăca forme diverse, de la plăți directe/subvenții, la amânarea plății impozitelor sau facilități fiscale, suspendarea penalităților, garanții de stat, ajutoare pentru salvare și restructurare pentru una sau mai multe societăți sau pentru diverse sectoare economice etc.

O măsură de ajutor de stat acordată de un stat membru trebuie să fie autorizată de Comisia Europeană sau să se afle sub incidența unui cadru care a fost comunicat anterior de Comisie (exceptare pe categorii). Acest lucru poate da naștere unor probleme procedurale, însă Comisia, precum și Consiliul Concurenței din România (autoritatea care menține relația cu Comisia privind subiecte legate de ajutoare de stat) au demonstrat în trecut că pot acționa rapid în situații de criză.

În mod excepțional, măsuri generale (spre exemplu, reducerea taxelor și impozitelor, amânarea sau scutirea de la plata unor taxe și impozite) aplicabile pentru toate sectoarele economiei nu ar necesita aprobarea prealabilă a Comisiei (prin autorizare expresă sau în baza unei exceptări pe categorii). De asemenea, un sprijin de minimis în cuantum de până la 200.000 euro în ultimele 3 exerciții financiare nu ar necesita o autorizare prealabilă.

Sprijinul financiar din fonduri europene sau naționale acordat serviciilor de sănătate sau altor servicii publice pentru gestionarea situației actuale legate de răspândirea COVID-19 nu intră sub incidența controlului ajutoarelor de stat. Același lucru este aplicabil oricărui sprijin financiar public acordat în mod direct cetățenilor.

Ajutoare de stat pentru remedierea daunelor cauzate de dezastre naturale sau de evenimente excepționale pot fi autorizate de Comisie în baza articolului 107 alin. (2) lit. (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. COVID-19 se califică drept o astfel de situație.

Instituția europeană a aprobat recent, în 24 de ore, o schemă de ajutor de stat în valoare de 12 milioane euro notificată de Guvernul danez în scopul despăgubirii organizatorilor pentru prejudiciile suferite din cauza anulării evenimentelor cu peste 1.000 de participanți în urma răspândirii COVID-19.

Statul român a inițiat deja măsuri de sprijin asociate ajutorului de stat. Astfel, în perioada de urgență națională, beneficiarii fondurilor europene afectați de măsurile de urgență pot decide, împreună cu autoritățile de administrare, să suspende acordurile de finanțare încheiate.

În viitorul apropiat pot fi așteptate și alte măsuri. Comunicările emise de Guvern, în special de Ministerul de Finanțe, în legătură cu acest subiect vor fi esențiale în perioada următoare.

COVID-19 Legal Insights reprezintă răspunsul Țuca Zbârcea & Asociații în contextul epidemiei de coronavirus din România. Firma noastră a constituit un grup de lucru dedicat gestionării implicațiilor juridice născute în contextul răspândirii COVID-19. Avocați din departamentele de conformare/ reglementare, drept societar și comercial, asigurări, dreptul muncii, litigii și arbitraje, insolvență, achiziții publice, protecția datelor cu caracter personal, precum și consultanți specializați în domeniul fiscal și vamal vin în întâmpinarea clienților cu sfaturi și asistență pe subiecte specifice situațiilor de criză economică: restructurări, analiza și (re)negocierea contractelor (inclusiv a celor colective și individuale de muncă), executarea contractelor afectate de forță majoră și impreviziune, deblocarea raporturilor pre-litigioase etc. Pentru a fi la curent cu noutățile în acest domeniu, puteți accesa resursele disponibile la următorul link: http://www.tuca.ro/covid-19/

Articol semnat de Raluca Vasilache, Partener al Țuca Zbârcea & Asociații și Andreea Oprișan, Managing Associate al Țuca Zbârcea & Asociații