Curtea Constituțională va dezbate în 24 februarie sesizarea președinților Camerei Deputaților și Senatului, Marcel Ciolacu și Titus Corlățean, privind desemnarea lui Ludovic Orban premier, pentru a doua oară, de către președintele Klaus Iohannis. În aceeași zi este programat în plenul Parlamentului votul de învestitură pentru Guvernu Orban II.
Potrivit CCR, Curtea va dezbate în 24 februarie sesizarea președinților Camerei Deputaților și Senatului, Marcel Ciolacu și Titus Corlățean, privind desemnarea lui Ludovic Orban premier, pentru a doua oară, de către președintele Iohannis. În aceeași zi, luni, 24 februarie, Guvernul Orban II vine în Parlament pentru votul de învestitură.
Președinții Parlamentului arată în sesizarea trimisă Curții Constituționale privind desemnarea lui Ludovic Orban din nou ca premier că șeful statului își exercită discreționar și abuziv atribuțiile, astfel că este invocat un conflict juridic de natură constituțională între președintele Klaus Iohannis și Parlament.
În cererea către CCR, Ciolacu invocă un conflict juridic de natură constituțională între președintele Iohannis, care are atribuția de a desemna un candidat pentru funcția de prim-ministru, și Parlament, care are atribuția de a da votul de încredere asupra programului și întregii liste a Guvernului și de a retrage încrederea Guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură.
CONSULTĂ AICI SESIZAREA CONDUCERII PARLAMENTULUI
În punctul de vedere trimis CCR, Iohannis afirmă că cererea lui Marcel Ciolacu și a lui Titus Corlățean este inadmisibilă, neîndeplinind condițiile existenței unui conflict juridic de natură constituțională, pentru că nu există niciun blocaj constituțional astfel încât să fie necesară intervenția CCR. Președintele mai spune că din sesizarea PSD lipsesc tocmai argumentele unui conflict instituțional, pentru că social-democrații "nu au putut identifica elementele unui blocaj".
- "Această opțiune a președintelui României este calificată de autorul sesizării ca generatoare de un pretins conflict juridic de natură constituțională ce ar necesita intervenția Curții Constituționale. Însă, din ansamblul argumentelor invocate de autorul sesizării lipsește chiar cel privind existența unui blocaj instituțional ce ar necesita arbitrajul Curții Constituționale, deși obligația de a motiva îndeplinirea fiecărei condiții a existenței unui conflict juridic de natură constituțională îi incumba. Pe de altă parte, apreciem că această omisiune în motivare nu poate avea altă explicație decât aceea că autorul sesizării, în mod obiectiv, nu a putut identifica elementele care ar contura un blocaj instituțional.
- Astfel, opțiunea președintelui României, materializată în actul desemnării, nu poate fi de natură să împiedice Parlamentul să se pronunțe cu privire la solicitarea de învestitură ori să îndeplinească altă competență constituțională. Din această perspectivă, cererea apare ca o expresie a nemulțumirii de natură pur politică a unui partid politic participant la consultări, al cărui exponent este autorul sesizării, și nu ca o expresie a unei imposibilități de funcționare instituțională", afirmă șeful statului în documentul trimis CCR.
Mai mult, el arată că, potrivit Dicționarului Explicativ al Limbii Române, prin "a bloca” se înțelege "a nu mai funcționa sau a face să nu mai funcționeze”.
"Or, prin emiterea decretului de desemnare a unui candidat la funcția de prim-ministru, Parlamentul României nu este împiedicat în exercitarea vreuneia dintre atribuțiile sale, ci dimpotrivă, ca efect al acestei desemnări, se deschide procedura învestirii Guvernului, în cadrul căreia poate fi exercitat dreptul exclusiv al senatorilor și deputaților de a decide asupra acordării încrederii viitorului Guvern. În opinia noastră, a achiesa la punctul de vedere al autorului sesizării ar echivala cu împiedicarea Parlamentului de a-și exercita o prerogativă și, implicit, a senatorilor și deputaților de a-și exercita mandatul, cu afectarea rolului constituțional al Președintelui României și cu antrenarea Curții Constituționale în conflicte politice. Așadar, apreciem că soluționarea prezentei cereri a fost și este inadmisibilă prin neîndeplinirea uneia dintre trăsăturile esențiale ale unui conflict juridic de natură constituțională, respectiv aceea a existenței unui blocaj instituțional".
1
1
