Guvernul Orban a modificat printr-o ordonanță de urgență Legea concurenței în așa fel încât conducerea Consiliului Concurenței să poată fi realeasă la nesfârșit. Interesant este că această modificare apare cu puțin timp înainte de expirarea celui de-al doilea mandat al actualului președinte al Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu. Până acum, legea prevedea că durata mandatului este de 5 ani, putând fi reînnoit o singură dată.
Prin OUG, Guvernul Orban a modificat legea astfel încât să poată fi reinnoit mandatul fără limită. "Numirile membrilor Plenului Consiliului Concurenței se fac pentru un mandat de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului", scrie în OUG 6/2020, aprobată de Guvern pe 28 ianuarie 2020. Până acum, Legea Concurenței prevedea că "Durata mandatului membrilor Plenului Consiliului Concurenţei este de 5 ani, acesta putând fi reînnoit o singură dată, indiferent de durata mandatului exercitat anterior".
Actualul președinte al Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a fost reconfirmat în funcție, pentru un mandat de 5 ani, pe data de 5 martie 2015, în urma unui decret semnat de președintele Klaus Iohannis. Practic, acum se apropie finalul mandatului.
Precizăm că Executivul nu a anunțat această modificare foarte importantă a Legii Concurenței, primele informații pe această temă apărând în ziarul Jurnalul.ro.
O altă modificare se referă la activitățile pe care le pot defăsura membrii Consiliului Concurenței. Le oferă posibilitatea să desfășoare activități "în cadrul unor organisme sau instituții publice ale Uniunii Europene sau internaționale, precum și activități de asistență tehnică finanțate de Uniunea Europeană ori de către alte organisme sau instituții publice internaționale, în condițiile în care activitățile respective sunt circumscrise domeniului de activitate al Consiliului Concurenței și nu afectează exercitarea atribuțiilor de membru al Consiliului Concurenței".
Până acum, legea nu permitea acest lucru. Reamintim că Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, a fost numit, în noiembrie 2019, membru în Consiliul de Administraţie al Agenţiei pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER).
Membrii Consiliului Concurenței pot fi desemnați, cu acordul Plenului acestuia, să desfășoare activități în cadrul unor organisme sau instituții publice ale Uniunii Europene sau internaționale, precum și activități de asistență tehnică finanțate de Uniunea Europeană ori de către alte organisme sau instituții publice internaționale, în condițiile în care activitățile respective sunt circumscrise domeniului de activitate al Consiliului Concurenței și nu afectează exercitarea atribuțiilor de membru al Consiliului Concurenței."
De ce crede Guvernul că mandatele trebuie reînnoite fără limită la Consiliul Concurenței: Această interdicție nu se aplică și la ASF și BNR
Guvernul spune prin nota de fundamentare că "măsura propusă are ca obiectiv posibilitatea fructificării experienței profesionale de specialitate, acumulată în timp în exercitarea mandatelor membrilor Plenului Consiliului Concurenţei, cu posibilitatea menținerii și reflectării ei la nivel decizional, în interes public și evitarea migrării personalului cu înaltă pregătire, în care statul a investit timp și resurse financiare considerabile, către sectorul privat, ulterior încheierii mandatelor".
Limitarea numărului de mandate ale membrilor plenului Consiliului Concurenței are un efect negativ asupra capacității organizaționale a autorității de concurență, limitare care nu se justifică, în contextul în care procedura numirii membrilor Plenului CC asigură garanția numirii de noi membri, se mai arată în nota de fudamentare.
"Mai mult decât atât, conform celor precizare de mai sus, subliniem faptul că această interdicție nu este întâlnită în cazul altor autorități cu competențe de reglementare similare la nivel național sau la nivel european și internațional, ținând cont de înalta specializare cerută pentru ocuparea unor astfel de funcții (ex. Autoritatea de Supraveghere Financiară, Banca Națională a României ş.a.); Cu privire la acest aspect, menționăm faptul că propunerea are o redactare similară prevederii deja existentă în legislație, respectiv cea prevăzută la art. 33 alin. (4) din Legea nr.312/2004 privind Statutul Băcii Naționale a României", se mai precizează în nota de fundamentare.
0
4
