Condiționarea alocării fondurilor europene de respectarea statului de drept este destul de greu de realizat, dar România este de acord cu o astfel de procedură, dacă se va ajunge la o formulă clară, a declarat vineri președintele Klaus Iohannis.
"Este destul de complicat de legat finanțarea de statul de drept. România nu se opune, suntem de acord să se lege acordarea fondurilor europene de statul de drept, însă specialiștii mai au foarte multe lucruri de făcut până când elaborează criterii concrete de aplicare. Dacă se ajunge la o procedură clară, suntem ok cu ea", a afirmat președintele Klaus Iohannis.
El a făcut aceste declarații la Bruxelles, întrebat în ce măsură va putea fi pusă în aplicare condiționarea alocării banilor UE de respectarea statului de drept.
În mai 2018, Comisia Europeană a propus oficial un mecanism prin care ar urma să aibă posibilitatea să suspende și să taie din fondurile europene destinate unor state membre UE care încalcă statul de drept, cu aplicare din următorul cadru financiar multianual, 2021-2027.
Demersul a venit atunci în contextul în care Polonia a făcut obiectul unei acțiuni de sancționare de către Comisia Europeană, România și Ungaria fiind criticate și ele în ultimii trei ani pentru încălcarea statului de drept, prin modificări controversate la legile justiției.
În primăvara lui 2019, Parlamentul European a votat la Bruxelles un proiect legislativ care condiţionează acordarea fondurilor europene de respectarea valorilor statului de drept şi de combaterea eficientă a fraudelor şi corupţiei.
Conform proiectului, Comisia Europeană ar urma să fie însărcinată cu stabilirea ''deficienţelor generalizate cu privire la statul de drept'' şi să decidă asupra măsurilor respective, care ar putea include suspendarea plăţilor de la bugetul UE sau reducerea prefinanţării.
Decizia ar urma să fie pusă în aplicare numai după aprobarea de către Parlamentul European şi Consiliu. De îndată ce statul membru respectiv remediază deficienţele identificate de Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul UE pot debloca fondurile.
Comisia Europeană poate stabili că statul de drept este ameninţat dacă sunt subminate una sau mai multe dintre următoarele:
- - funcţionarea adecvată a autorităţilor statului membru care implementează bugetul UE;
- - funcţionarea adecvată a autorităţilor ce realizează controlul financiar;
- - investigarea adecvată a fraudelor, inclusiv a fraudelor fiscale, a corupţiei şi a altor încălcări ce afectează implementarea bugetului UE;
- - examinarea judiciară eficient de către tribunale independente;
- - recuperarea fondurilor plătite excesiv;
- - prevenirea şi penalizarea evaziunii fiscale şi a dublei impuneri;
- - cooperarea cu Oficiul European Antifraudă (OLAF) şi, dacă este cazul, cu Biroul Procurorului Public European (EPPO).
Pentru a ajuta Comisia Europeană, experţi independenţi în drept constituţional şi probleme financiare, format dintr-un expert desemnat de parlamentul naţional al fiecărui stat membru şi cinci numiţi de Parlamentul European, ar urma să evalueze anual situaţia în toate statele membre şi să elaboreze un raport anual asupra celor constatate.
În funcţie de amploarea deficienţelor şi de procedura de gestionare a bugetului, Comisia Europeană poate decide suspendarea angajamentelor, întreruperea termenelor de plată, reducerea prefinanţării sau/şi suspendarea plăţilor.
10
7
