Pe 17 ianuarie 1920, Statele Unite au făcut un pas greșit intrând într-o eră uscată după ratificarea celui de-al 18-lea Amendament și adoptarea Legii Volstead. Timp de 13 ani, americanii au așteptat ca viața lor să se îmbunătățească, iar guvernul a cheltuit milioane încercând să susțină „nobilul exxeriment”. Dar prohibiția n-a constrâns doar industria băuturilor alcoolice. A pus la și mai grea încercare economia americană,notează CNBC.
Un secol mai târziu, Prohibiția este pomenită doar pentru că a cauzat tot ce nu trebuia să facă: a provocat lipsă de reținere, a eliminat locuri de muncă, a creat o piață neagră pentru băuturi și a antrenat o serie de consecințe economice nedorite.
„Când Prohibiția a intrat în vigoare, aproximativ un sfert de milion de oameni și-au pierdut slujbele. Eram deja într-o recesiune moderată, ieșisem din Primul Război Mondial și-i aveam pe toți acei soldați care se întorceau din Europa și trebuia să fie reintegrați în economie”, spune istoricul Garrett Peck. „Așa că a fost o problemă mare și a devenit una și mai mare în 1930 când a început Marea Criză” adaugă Peck, autorul cărții „Marele Război în America: Primul război mondial și urmările sale”.
Bursa s-a prăbușit în 1929, antrenând cea mai mare cădere economică a țării, menită să pună mai departe la încercare Prohibiția, cu jumătate din băncile naționale în faliment și cu 15 milioane de americani fără locuri de muncă.
Între timp, Prohibiția a creat o „economie în umbră”condusă de escroci și bandiți, provocând pagube de durată industriei alcoolurilor și ospitalității, spune Derek Brown, expert în tării și cocktailuri. „Instituții s-au închis, Distileriile s-au înecat. N-am mai recâștigat barmani pricepuți până târziu în secolul XX, cu avântul cocktailurilor artizanale”, afirmă Brown, proprietarul faimosului bar Columbia Room din Washington, DC și care a scris „Spirits, Sugar, Water, Bitters: How the Cocktail Conquered the World”. Si adaugă: „Trebuie să ne amintim că la mijlocul secolului XIX americanii beau aproape șapte galoane (n.red.: cam 27 de litri!) de alcool pur de persoană, anual. Era încrustat în economia noastră. Era uneori folosit ca monedă”.
Conform istoricului și autorului Michael Lerner, alte industrii au crezut că vor beneficia de pe urma Prohibiției – dar impactul social și economic al ei a fost profund negativ:
„Când legea a intrat în vigoare, se așteptau ca vânzările de haine și bunuri casnice să urce până la cer. Dezvoltatorii imobiliari și proprietarii așteptau să crească chiriile pentru că se închideau barurile și se îmbunătățeau cartierele. Companiile de gumă de mestecat, suc de struguri, băuturi nealcoolice așteptau și ele creșteri. Teatrele și cinematografele sperau și ele în mulțimi de americani în căutare de noi moduri de distracție fără alcool.
Nimic din acestea n-a avut loc.
În schimb, consecințele nedorite au demonstrat un declin în industriile spectacolului. Restaurantele au dat faliment, nemaiputând face profituri fără vânzări legale de alcool. Veniturile teatrelor au scăzut în loc să crească și puține din beneficiile prezise s-au produs”.
Lerner adaugă că guvernul federal a pierdut venituri de aproximativ 11 miliarde de dolari din taxe și a cheltuit 300 de milioane încercând să țină America pe linia de plutire. Dar doctorii au încasat cam 40 de milioane din rețete de whiskey medicinal, iar piața neagră a avut venituri de 3,6 miliarde în 1926, cam 50 de miliarde în banii de azi.
Pe 5 decembrie 1933, al 21-lea Amendament l-a anulat pe al 18-lea și a pus capăt prohibiției nepopulare pentru întreaga națiune.
„O sută de ani mai târziu, industria alcoolului și ospitalității valorează sute de miliarde de dolari”, spune expertul în cocktailuri Brown. „Putem fi de acord ca data viitoare când vom vrea ca oamenii să bea mai puțin, în loc să condamnăm întreaga industrie și pe oamenii care lucrează pentru ea, doar să rugăm frumos?”.
3
2
