​Guvernul Orban se pregătește să operaționalizeze Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), dar proiectul dezbătut luni la Palatul Victoria a fost în mare măsură criticat atât de industrie, cât și de zona guvernamentală. SRI și CERT-RO au cerut eliminarea prevederii potrivit căreia noua autoritate ar avea printre atribuții 'asigurarea securității cibernetice pentru sectorul public', fapt ce ar crea suprapuneri cu obiective ale altor instituții. Din zona privată noua autoritate a fost asemuită cu 'un chihuahua pe care scrie killer', pentru că nu este ordonator de credite și are prea puțini angajați cu o salarizare neadecvată.

Functionarea ADR, in dezbatere publicaFoto: Hotnews

Proiectul de Hotărâre de Guvern privind organizarea și funcționarea Autorității pentru Digitalizarea României, unul din principalele obiective ale programului de guvernare al PNL, a fost dezbătut luni la Palatul Victoria, la solicitarea Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS).

Citește AICI integral - Proiectul de HG și Nota de Fundamentare privind funcționarea ADR.

Sabin Sarmas

Sabin Sarmas

Foto: Arhiva personala

Noua autoritate a fost înființată prin OUG 68/2019 ca structură cu personalitate juridică, în cadrul aparatului de lucru al Guvernului și în coordonarea prim-ministrului, prin preluarea activităţii Agenției pentru Agenda Digitală (AADR), care gestiona principalele sisteme de servicii publice electronice ale statului și era coordonată de Ministerul Comunicațiilor, comasat în Guvernarea PNL cu Ministerul Transporturilor - în Ministerul Transporturilor, infrastructurii și Comunicațiilor.

În 11 decembrie 2019, premierul Ludovic Orban l-a numit ca președinte, cu rang de secretar de stat, al acestei noi autorități pe Sabin Sărmaș, prim vicepreședinte al PNL Cluj-Napoca. După numire, Sărmaș și-a dat demisia din funcția de consilier local al Primăriei Cluj-Napoca. Potrivit contului personal de LinkedIn și a declarației de interese, Sabin Sărmaș este inginer în telecomunicații, absolvent al Universității Tehnice din Cluj-Napoca, și este și antreprenor IT fiind patron al firmei Cicada Technologies.

Agenția pentru Digitalizarea României va gestiona fonduri UE de miliarde de euro pentru IT și securitate cibernetică

ADR nu va prelua însă numai atribuțiile fostei Agenții pentru Agenda Digitală (AADR), ci și o parte din atribuțiile fostului Minister al Comunicațiilor. Printr-o nouă Ordonanță de urgență (OUG 90 din 31 decembrie 2019), Guvernul a inclus în cadrul Agenției pentru Digitalizarea României și OIPSI - un organism care a aparținut fostului Minister al Comunicațiilor și care gestiona proiectele finanțate din fonduri europene structurale în domeniul IT&C.

  • "În aceeaşi Ordonanţă de Guvern, în sprijinul Autorităţii pentru Digitalizarea României, s-a preluat de la fostul MCSI Comitetul Tehnico-Economic pentru Societatea Informaţională. A fost o asumare la fel de importantă, având în vedere că acest comitet are atribuţii în avizarea proiectelor cu o valoare de peste 500.000 de euro, iar nefuncţionarea acestui comitet ducea la blocarea oricărui proiect de anvergură din aria IT&C publică. Tot prin OUG 90 din 2019, CERT-RO a trecut de la Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în coordonarea primului ministru. Este, iarăşi, o asumare foarte importantă, având în vedere că securitatea cibernetică este un domeniu strategic şi de importanţă naţională pentru România", a explicat luni Sabin Sărmaș, preşedintele ADR, citat de Agerpres, la dezbaterea privind noul proiect de HG menit să operaționalizeze practic noua autoritate.

SRI și CERT-RO nu sunt de acord ca ADR să aibă printre atribuții asigurarea securității cibernetice pentru sectorul public

Sunt așteptări mari de la noua autoritate, însă proiectul de HG privind organizarea, funcționarea si atribuțiile ADR, dezbătut public luni la Palatul Victoria, a atras în mare parte critici atât din zona privată cât și din cea guvernamentală.

Serviciul Român de Informații (SRI) și Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO) au semnalat că noua autoritate nu ar trebui să aibă printre atribuții "asigurarea securității cibernetice pentru sectorul public".

  • "Propunem eliminarea literei 'l' de la Art. 2, care prevede că ADR va avea ca obiective 'asigurarea securității cibernetice pentru sectorul public' întrucât crează suprapuneri cu obiective și atribuții ale altor instituții publice pe linia asigurării securității cibernetice. Există o Hotărâre de guvern 271/2013 petru aprobarea strategiei de securitate cibernetica a României și un plan de acțiune la nivel național care setează foarte clar atribuțiile și instituțiile care se ocupă de securitatea cibernetică și anume: Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Afacerilor Externe, fostul Minister al Comunicațiilor (care acum este Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor), Serviciului Român de Informații, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază, Oficiului Registrului Național pentru Informații Secrete de Stat, precum și secretarul Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Deci nu se poate înlocui acest cumul de instituții, cu sute de oameni specializați, cu câțiva.", a declarat luni Anton Rog, șeful Centrului Național Cyberint din cadrul Serviciului Român de Informații (SRI).

Prezent la dezbatere și reprezentantul CERT-RO a semnalat o problemă cu privire la această prevedere din proiectul de act normativ.

În replică, deputatul liberal Pavel Popescu, membru al Comisiei IT din Camera Deputaților și președintele Comisiei IT a PNL, a admis că ar fi o problemă și a spus că prevederea va fi modificată în sensul ca ADR să aibă ca atribuții 'asigurarea securității cibernetice pentru sistemele pe care le operează'.

Generalul SRI a propus și ca noua autoritate să înglobeze toate departamentele ori serviciile de strategie, coordonare, supraveghere și implementare în domeniul e-guvernării, care acum sunt împărțite la 4 instituții.

  • "Aș vrea să exprim și o chestiune un pic strategică privind fragmentarea atribuțiilor în cadrul instituțional guvernamental. Noi credem că trebuie să existe o abordare strategică națională unitară care să fie implementată pe orizontală și să fie demarată de o singură instituție coordonatoare, care să conducă la creșterea numărului și angajaților serviciilor publice electronice, evenimente de viață, pentru cetățeni și mediul privat și extinderea gradului de digitalizare a instituțiilor publice și a companiilor private. (..) În exercițiul de finanțare 2021-2026 sunt 7 miliarde de euro pentru IT și securitate cibernetică. Problema este capacitatea României de absorbție a acestor fonduri. Dacă se face un calcul ar fi 8.000 de euro pe minut. Eu știu sigur că nu suntem pregătiți să atragem sumele astea. În 2021 aș vrea ca România să aibă proiectele scrise și să le depunem, nu să înceapă să le scrie în 2023 și să mergem pe prelungire în 2030.", a mai spus luni Anton Rog, general SRI.

Patronii din IT au cerut Guvernului mai multe posturi şi salarii mai mari pentru angajaţii Autorităţii pentru Digitalizarea României

Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS) a salutat luni decizia Guvernului de a înfiinţa Autoritatea pentru Digitalizarea României, în cadrul aparatului de lucru al guvernului și aflată în coordonarea Prim-Ministrului, nu în subordinea vreunui minister de linie, fapt care i-ar fi diminuat autoritatea și ar fi perpetuat lipsa de eficacitate care a caracterizat activitatea Agenției pentru Agenda Digitală a României și a instituțiilor anterioare din care aceasta a provenit.

Pe de altă parte, ANIS a avertizat că proiectul de HG prevede un număr prea mic de posturi pentru această instituție, iar salariile sunt neadecvate:

Articolul 7 (1) prevede că „numărul maxim de posturi este 35 exclusiv demnitarii și posturile aferente cabinetului preşedintelui” iar articolul 8 (1) stabilește că „ADR preia toate drepturile și obligațiile AADR, inclusiv personalul”. Obiecțiile ANIS sunt următoarele:

- Astăzi personalul AADR este de circa 60 de persoane dintr-un total de 80 de posturi excluzând demnitarii, prin urmare prevederile celor două articole se contrazic reciproc;

Presupunând că intenția Guvernului este de a rezolva contradicția prin restructurarea schemei de personal cu această ocazie și reducerea ei la 35 de posturi, dorim să atragem atenția că instituții cu atribuții asemănătoare în țări europene cu succese evidente în digitalizare au un număr de posturi chiar mai mare decât cele 80 care sunt la AADR în prezent (120 în Estonia, două agenții cu câte 90 de angajați în Danemarca, 200 în Spania).

Pentru aceste motive propunem ca numărul de posturi să fie cel puțin 120, egal cu cel al Autorității pentru Sisteme Informatice din Estonia.

Proiectul de HG nu face nicio referire la salarizarea personalului IT din ADR la un nivel adecvat, prin derogare de la grila din Legea 153/2017. Eroarea de a salariza corespunzător specialiștii IT din administrația publică centrală a condus la deficitul sever pentru acest tip de personal în toate instituțiile. Însăși AADR are 25% dintre posturi neocupate datorită salariilor neatractive.

În opinia noastră o Autoritate pentru Digitalizare lipsită de personalul calificat ar fi incapabilă să servească scopului urmărit. Există deja două precedente care dovedesc că este posibilă o salarizare mai bună a personalului IT în administrația publică, prin derogare de la Legea 153/2017:

în cazul Centrul Național de Informatii Financiare din subordinea Ministerului Finanțelor Publice;

în cazul Autorității Competente de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore La Marea Neagră, din subordinea SGG;

Suntem conștienți că măsura de derogare de la grila de salarizare unitară trebuie însoțită de măsuri pentru a evita situația de la defuncta Autoritate Națională pentru Serviciile Societății Informaționale, unde salariile mari au condus la ocuparea posturilor preponderent cu persoane fără pregătire sau experiență IT . De aceea recomandăm ca proiectul de HG să prevadă că posturile cu salarizare superioară grilei salarizării unitare să aibă vechimea corespunzătoare în ocupația cu codul COR relevant pentru ocupația IT corespunzătoare fișei postului.", au precizat oficialii ANIS.

În replică, deputatul liberal Pavel Popescu și președintele ADR, Sabin Sărmaș au precizat că personalul noii autorități depășește deja numărul de 35 de posturi prin faptul că ADR a preluat și atribuțiile OIPSI și ale Comitetului tehnico-Economic.

Prezent la dezbatere, Mihail Cazacu, manager în cadrul ANIS, a subliniat că nu e o măsură suficientă pentru buna funcționare a ADR.

"Ne bucurăm că schema de personal va fi mărită, dar numai această măsură e insuficientă, dacă nu e dublată și de o grilă de salarizare adecvată".

În replică, Sabin Sărmaș a spus că vine din mediul privat și știe care sunt salariile IT, dar și-a exprimat neîncrederea că s-ar putea crea o excepție în grila salarizării doar pentru angajații IT ai ADR.

Radu Puchiu, reprezentant al Coaliției pentru Dezvoltarea României (CDR), despre proiectul privind funcționarea ADR: Un soi de chihuahua pe care scrie killer

Criticile din zona privată au continuat și din partea Coaliției pentru Dezvoltarea României (CDR).

Radu Puchiu coordonator task force IT&C în cadrul CDR a precizat că, așa cum este reglementată acum în proiectul de HG, sub aparatul SGG, noua autoritate aduce mai degrabă cu un soi de chihuahua pe care scrie killer.

  • "Am văzut multe în text despre cine și cum, dar foarte puțin despre de ce, ce, pentru cine și mai ales cum măsurăm succesul acestei autorități. (...) Ne-a bucurat ideea de creare a unei Autorităţi şi este foarte important ca aceasta să fie autoritate, nu doar o instituţie. Autoritatea pentru Digitalizarea României ar trebui să fie ordonator principal de credite. Probabil că nu ați trecut prin administrație suficient pentru a vedea ce înseamnă să ceri bani pentru un bilet de avion prin filtrele altei instituții. Vă pot povesti oamenii de la AADR ce însemna să treacă prin filtrele Ministerului Comunicațiilor o astfel de cerere. Cred că e important ca veniturile pe care le realizează să le poată folosi pentru că altfel nu are nicio motivație (..). Sediul ar trebui să fie la Palatul Victoriei, pentru că nu se poate crea o legătură clară între prim-minstru și dorința de digitalizare dacă punem undeva în aer lucrurile astea.", a spus Radu Puchiu.

Acesta a spus că 'este important să punem ceva mușchi pe acest chihuahua și să devină așa de important cum se dorește', prezentând câteva propuneri:

  • "Dacă președintele ADR ar fi obligat să prezinte lunar în ședință de Guvern un raport privind progresul digitalizării ar fi un instrument și un imbold puternic de a motiva și alte ministere. (..) Credem că obligația de a realiza și publica un barometru al calității serviciilor publice ar fi un instrument important de stabilire a priorităților să vedem care sunt cele mai fierbinți interacțiuni cu administrația publică și cum se pot rezolva și se pot stabili politici publice bazate pe acest instrument de măsurare. O altă propunere este ca ADR să realizeze și să mențină un catalog al serviciilor publice - pentru că nimeni nu știe câte servicii publice sunt și care dintre ele sunt digitalizate.", a mai spus Radu Puchiu.

Amintim că Radu Puchiu a condus în trecut Departamentul pentru servicii online și design, o structură creata în anul 2013 și aflată în subordinea premierului Ponta, al cărei scop era strangerea de date de la diverse instituții publice și punerea la dispoziția publicului în format deschis.

Ulterior a ajuns secretar de stat în cancelaria premierului Ponta.În 2015, Puchiu a fost numit coordonator al unui grup care ar fi trebuit să realizeze o evidență clară a inventarului de echipamente și aplicații IT din administrația publică centrală.

HotNews.ro a tot încercat să afle ce s-a ales de acest inventar, însă în pofida așteptărilor nu s-a mai auzit nimic despre acest proiect.

Rămâne de văzut care va fi forma finală a Hotărârii de Guvern privind funcționarea Autorității pentru Digitalizarea României, așteptată să fie finalizată până la sfârșitul acestei luni.