Evoluția tehnologică a permis companiilor să colecteze și să utilizeze volume importante de date, acestea devenind o resursă esențială atât pentru serviciile online, cât și pentru procesele de producție sau logistice. Deși termenul de Big Data este unul în curs de definire și delimitare, acesta este deseori caracterizat de existența unor cantități mari de diferite categorii de date (atât cu, cât și fără caracter personal), obținute la o viteză ridicată din mai multe surse, a căror administrare și analiză necesită utilizarea de algoritmi specifici.

Carmen Peli, Oana AmbrozieFoto: PeliPartners

Care este legătura dintre Big Data și regulile de concurență?

Pe măsură ce crește cantitatea de informații colectată de companii despre utilizatori și preferințele acestora, datele devin un parametru de concurență cu un impact tot mai ridicat asupra pieței. Companiile mari din domeniu sunt sau pot deveni dominante, ceea ce le conferă obligații speciale în raporturile cu concurenții lor. Pe de altă parte, ne putem aștepta ca autoritățile de concurență să analizeze cu atenție modul în care datele sunt examinate și folosite de companii.

Redăm în continuare o serie de potențiale zone de impact ale colectării și utilizării de (baze de) date, din perspectivă de concurență:

i. Colectarea și utilizarea de date ca potențială barieră la intrarea pe piață

În măsura în care accesul la un volum sau la o varietate mare de date este important pentru a putea concura pe o anumită piață, colectarea de date poate duce la bariere de intrare atunci când noii intrați fie nu pot colecta datele, fie nu își pot asigura (achiziționa) accesul la datele necesare pentru a concura în condiții eficiente. Ne putem aștepta ca pe viitor concentrările economice (fuziuni, achiziții) între companiile care dețin un volum important de date să fie examinate și din aceasta perspectivă.

ii. Colectarea și utilizarea de date ca potențială formă de creștere a transparenței pe piață

Deși transparența poate avea efecte pozitive asupra consumatorilor, permițându-le acestora să compare mai ușor prețuri și caracteristici ale produselor și serviciilor concurente, există și un revers al medaliei - informațiile rezultate din colectarea extinsă de date, în special în ceea ce privește prețurile concurenților, ar putea fi utilizate de companii în moduri în care ar putea limita concurența. Astfel, colectarea datelor poate facilita coluziunea atunci când datele sunt utilizate pentru a fixa prețurile prin utilizarea algoritmilor. De exemplu, procesând toate informațiile disponibile și monitorizând sau anticipând astfel răspunsurile concurenților lor la prețurile actuale și viitoare, actorii de pe piață ar putea identifica mai ușor un echilibru al prețurilor la un nivel supracompetitiv, cu privire la care pot cădea de acord.

iii. Comportamente cu privire la (baze de) date cu potențial anticoncurențial

Autoritatea de concurență ar putea acorda atenție în special acelor practici ale companiilor care ar putea avea efectul de a-i priva pe unii dintre concurenți de accesul la date și care ar putea slăbi concurența sau chiar duce la excluderea acestora de pe piață.

Astfel, cu titlu de exemplu, autoritatea ar putea analiza din perspectiva impactului asupra concurenței practici precum:

  • Refuzul unei companii dominante de a acorda acces la date care reprezintă o facilitate esențială
    Caracterul de facilitate esențială presupune în esență ca datele deținute de cel care refuză accesul să fie cu adevărat unice și că un concurent nu poate să obțină datele respective, de care are nevoie pentru a presta serviciile sale.
  • Refuzul discriminatoriu al unei companii dominante de a acorda acces la date
    Cu titlu de exemplu, Cegedim (principalul furnizor de baze de date medicale din Franța) a fost sancționat pentru că a refuzat să acorde o licență pentru utilizarea principalei sale baze de date cu informații medicale clienților care foloseau software-ul unui concurent al acestuia. Autoritatea de concurență din Franța a considerat că un astfel de comportament este discriminatoriu și a avut efecte negative asupra dezvoltării concurentului în cauză.

Alte comportamente privind (bazele de) date au fost deja analizate de unele autorități de concurență din Uniunea Europeană în moduri "neortodoxe". Spre deosebire de abuzuri de poziție dominantă de tip "excluzionar" (cum sunt cele din exemplele de la punctul iii de mai sus, care pot duce la excluderea uneia sau mai multor companii de pe piață), abuzurile de tip "exploatativ" nu au fost sancționate la nivelul Comisiei Europene și de aceea nu există orientări suficiente pentru acestea. Totusi, în Germania Bundeskartellamt a sancționat de curând Facebook pentru un pretins abuz de acest tip, argumentând că termenii și condițiile de colectare a datelor de la utilizatori constituiau un abuz de poziție dominantă, prin faptul că ar fi fost mai oneroase pentru consumatori decât în condiții de concurență. Decizia Bundeskartellamt a fost desființată de curtea competentă, dar procesul va continua prin recurs.

Este deci recomandabil pentru companiile din domeniu să se uite cu atenție la toate politicile și acordurile privind datele la momentul adoptării sau încheierii lor, pentru a evita riscuri de încalcare a legii concurenței. Deși suntem încă într-un moment în care ne adaptăm noutăților aduse de impactul bazelor de date asupra concurenței pe piață, date fiind implicațiile tot mai mari ale acestora în activitatea de zi cu zi a companiilor, este de așteptat ca acestea să devină o prioritate în materie de analiză, investigare dar și reglementare de către autoritatea națională de concurență.

Un articol semnat de Carmen Peli, Partner și Oana Ambrozie, Senior Associate - PeliPartners