Votul pentru desemnarea președintelui CSM pentru anul 2020 a fost amânat, marți, după cele două blocaje create la votul pentru Nicoleta Țînț, potrivit unor surse din Consiliu. Mai exact, în două situații au fost înregistrate 9 voturi "pentru”, 9 "împotrivă” și unul nul. Pentru a evita un nou blocaj, membrii CSM au decis amânarea alegerii președintelui pentru zilele următoare. Președintele Klaus Iohannis a prezidat marți ședința Consiliului Superior al Magistraturii, unde a criticat tensiunile și lipsa de predictibilitate din CSM, condus în ultimul an de către Lia Savonea. Mandatul controversatei șefe a CSM, Lia Savonea, se încheie, iar Consiliul trebuie să își aleagă un nou președinte, funcție pentru care candidează judecătoarea Nicoleta Țînț, o apropiată a Liei Savonea. Pentru postul de vicepreședinte a candidat procurorul Tatiana Toader, care a fost aleasă de plenul CSM. În cazul Nicoletei Țînț, s-a creat un blocaj, după ce a fost paritate de voturi, astfel că votul a fost amânat pentru zilele următoare.

Lia Savonea si Klaus Iohannis la sedinta CSMFoto: Presidency.ro

• Lia Savonea, la final de mandat: Măsurile adoptate de CSM în 2019, substanțiale și perfectibile

HotNews.ro transmis livetext desfășurarea evenimentelor:

UPDATE 15.21 Votul pentru desemnarea șefului CSM, amânat pentru a fi evitat al treilea blocaj în cazul lui Țînț

Votul pentru desemnarea președintelui CSM pentru anul 2020 a fost amânat, marți, după cele două blocaje create la votul pentru Nicoleta Țînț, potrivit unor surse din Consiliu.

În două situații, votul pentru Țînț a fost anulat, după ce au fost înregistrate 9 voturi "pentru”, 9 "împotrivă” și unul nul. Pentru a evita un nou blocat, membrii CSM au decis amânarea alegerrii președintelui CSM pentru zilele următoare.

UPDATE 13.30 Este blocaj în procedura de alegere a noului președinte, după ce a fost paritate la vot. Alegerile au fost reluate de două ori și s-au înregistrat 9 voturi "pentru" și 9 voturi "împotrivă". Votul ar urma să fie reluat.

UPDATE 12.45 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) va relua votul pentru funcția de președinte al CSM, după ce judecătoarea Nicoleta Țînț a obținut paritate de voturi, au precizat pentru Mediafax surse din instituție. Țînț a obținut nouă voturi pentru și alte nouă voturi împotriva preluării mandatului la conducerea CSM. Un vot a fost nul.

Aceleași surse susțin că Secția pentru judecători nu își va schimba propunerea pentru conducerea Consiliului, motiv pentru care magistrații din CSM vor relua votul în cazul lui Țînț.

Propunerea procurorilor pentru funcția de vicepreședinte al CSM, Tatiana Toader, a fost votată pentru acest post.

UPDATE 11.28 Președintele s-a retras de la ședința CSM

Schimb de replici între Klaus Iohannis și judecătoarea Gabriela Baltag

După ce Președintele și-a încheiat discursul în plen, judecătoarea Gabriela Baltag a intervenit și i-a cerut să vegheze ca politicienii să nu mai folosească tema justiției în campanii electorale și să se asigure că protocoalele secrete nu vor mai interveni în sistemul judiciar.

Gabriela Baltag:

• Este adevărat că justiția a trecut printr-un an greu, foarte greu. Nu știu când a fost mai simplu. Ne-am bucura și am încredere că veți da semnalul către cei din afară în sensul ca justiția să nu mai fie subiect de campanie eletorală. Pentru noi, ar fi cel mai important acest aspect. Pentru că justiția este subiect de campanie eletorală de prea multă vreme și ne-am întreba ce s-ar face politicenii dacă nu ar fi justiția. Probabil nu ar mai fi politiceni.
• Vorbeați despre cetățeni. Mi-aș dori ca în anii ce urmează să vă gândiți la suferințele acestor cetățeni de care amintim în discursuri, la impactul asupra lor, impactul unor intervenții oculte de natura protocoalelor secrete.
• Aș vrea ca președintele țării să poată să vorbească deschis despre acest lucru. Am încredere că dumneavoastră o veți face.
• Nu trebuie să ocolim subiectul, după cum nu trebuie să ocolim să ne gândim dacă, pentru a avea o justiție independentă vom mai îngădui ca justiția să fie supusă intervențiilor serviciilor secrete.

Klaus Iohannis:

• Ați atins puncte sensibile. Cred că este un lucru bun să se discute. Însă acum, după ce eu nu mai sunt în campanie, spun sincer părerea mea.
• Acea etapă cu protocoalele s-a încheiat de mult și voi veghea să nu revină niciodată. Acea etapă de intrare cu bocancii a politicului sau a unor partide în organizarea justișției s-a terminat. Cât voi rămâne eu, garantez că nu se va repeta. Da, este adevărat că într-o campanie electorală, într-o Românie normală, nu avem ce discuta despre justiție. Justiția se înfăptuiește, nu se discută.

UPDATE 11.06 Iohannis li se adresează membrilor CSM:

• Privind retrospectiv, anul 2019 va rămâne în memoria colectivă drept anul în care cetățenii au protejat, prin votul lor, în cadrul referendumului din 26 mai, independența justiției și buna sa funcționare în fața unor demersuri sistematice de slăbire a sistemului judiciar.
• Deși anul a început în aceeași notă tensionată, cu un sistem judiciar aflat în defensivă, confruntat cu ample modificări legislative și cu iminența intrării în vigoare a unei legislații penale extrem de contestate, rezultatul referendumului din luna mai a obligat decidenții politici să își reconsidere acțiunile.
• În urmă cu două zile am aniversat 28 de ani de la adoptarea Constituției, iar ieri, la nivel internațional, s-a celebrat Ziua luptei anticorupție. Sunt două evenimente importante, care ne amintesc, în fiecare an, că pentru păstrarea democrației este nevoie de un efort continuu.
• În virtutea rolului constituțional al președintelui României de a veghea la buna funcționare a autorităților publice, nu am ezitat ca în tot cursul mandatului să acționez ori de câte ori s-a încercat destabilizarea sistemului de justiție.
• Am utilizat toate mijloacele constituționale pentru a înlătura prevederile controversate ale legilor justiției, apelând inclusiv la expertiza Comisiei de la Veneția, am oprit intrarea în vigoare a modificărilor nocive și lipsite de o fundamentare temeinică aduse legislației penale, m-am opus periclitării bunei funcționări a parchetelor, din perspectiva numirilor și revocărilor procurorilor cu funcții înalte din conducerea acestor instituții.
• Am organizat o largă dezbatere pe tema situației din justiție, cu participarea reprezentanților autorității judecătorești și ai asociațiilor profesionale ale judecătorilor și procurorilor.
• În vederea implementării recomandărilor instituțiilor europene, am organizat consultări cu partidele politice și am inițiat Acordul pentru continuarea parcursului european al României. Totodată, adresându-mă direct fiecărei noi generații de magistrați cu mesajul că se alătură unui corp profesional cu o misiune încărcată de multă responsabilitate, care implică și o conștiință și o moralitate pe măsură, am reiterat an de an încrederea în sistemul de justiție și sprijinul meu pentru întregul corp al magistraților.
• În relația cu CSM, mi-am asumat un parteneriat în consolidarea valorilor europene și am acționat ca un susținător ferm al unei justiții independente și al continuării luptei împotriva corupției. Chiar dacă asaltul asupra justiției a fost oprit temporar, răul făcut trebuie reparat cât mai curând. Acest proces propune evident și concursul real al CSM.
• În 2015, la prima mea participare în calitate de președinte al României la o ședință a Consiliului Superior al Magistraturii - aflat la momentul respectiv într-o altă componență - am subliniat că instituțiile nu trebuie personalizate și identificate cu imaginea liderului de la un moment dat, pentru că instituțiile nu aparțin conducătorilor și doar așa ne putem feri de derapaje și manipulări, de situații periculoase și nedemocratice.
• Și astăzi cred cu tărie în ceea ce am afirmat atunci. Tensiunile interne, orgoliile sau interesele personale trebuie trecute mereu în plan secund atunci când suntem chemați să contribuim la evoluția democratică a statului român.
• Instrumentele pe care Consiliul Superior al Magistraturii le are la dispoziție devin eficiente doar atunci când, în spatele deciziilor și pozițiilor garantului independenței justiției există un larg consens și o susținere reală, nu declarativă, a principiilor călăuzitoare.
• Fără o interiorizare a valorilor Constituției, democrația și dezvoltarea statului nostru vor fi mereu frânate. Societățile fac pași hotărâți în direcția progresului doar atunci când există încredere și coeziune în jurul unei viziuni care are în centrul preocupărilor sale cetățeanul.
• Într-un organism colegial, cum este și CSM, diferențele de opinie asupra temelor supuse dezbaterilor, pozițiile diametral opuse și uneori chiar opiniile singulare, separate, cu privire la modul de soluționare a diverselor probleme pot părea firești.
• Însă, societatea românească, în general, și sistemul judiciar, în special, așteaptă de la cei chemați să garanteze independența justiției o abordare matură, înțeleaptă, cu bună credință și lipsită de partizanat. În acest sens, păstrarea independenței și a conștiinței profesionale a magistraților, dar și a membrilor CSM sunt esențiale.
• Consiliul Superior al Magistraturii are un rol fundamental în buna funcționare a sistemului judiciar și, implicit, în menținerea unui echilibru în interiorul acestuia. Pentru ca acest deziderat să se realizeze, este necesar un echilibru chiar în interiorul Consiliului Superior al Magistraturii.
• Cred că nu surprind pe nimeni dacă spun că, în acest an, care a trecut, atât în percepția publică, cât și în interiorul corpului profesional, unele dintre deciziile luate de CSM, în plen sau în secții, au părut contradictorii, iar altele au fost puternic contestate chiar de membrii CSM.
• Activitatea Consiliului are de cele mai multe ori o importantă componentă tehnică. Modul de funcționare a Consiliului a ridicat uneori semne de îngrijorare, de la modul de exprimare a punctelor de vedere, la disfuncționalități de organizare a ședințelor și până la lipsa de predictibilitate a stabilirii acestora, cu consecințe directe asupra calității dezbaterilor și justeței soluțiilor adoptate.
• Din această perspectivă, sunt necesare mecanisme de lucru care să asigure o abordare coerentă și responsabilă, inclusiv în comunicarea publică. O relație tensionată în CSM ori cu magistrații sau cu alte autorități publice aduce deservicii în primul rând sistemului judiciar.
• O bună funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii, atât la nivelul plenului, dar mai ales al secțiilor, implică predictibilitate în luarea deciziilor, respect reciproc și atenuarea eventualelor divergențe.
• Numai astfel, pozițiile Consiliului Superior al Magistraturii și demersurile de asigurare a independenței justiției se pot bucura de o mai mare credibilitate în relația cu celelalte autorități, în rândul magistraților și, în același timp, în ochii cetățenilor.
• Suntem parte a marii familii europene. Societatea românească a evoluat în spiritul valorilor pe care se bazează Uniunea Europeană, prin alinierea la standardele cele mai înalte ale statelor democratice.
• Ca cetățeni europeni, românii se manifestă tot mai activ în realizarea drepturilor lor, iar justiția și, implicit, CSM, trebuie să țină pasul cu această realitate.
• Justiția este un serviciu public, aflat în slujba cetățenilor. Justiția independentă este garanția fundamentală pentru menținerea echilibrului social.
• Încrederea cetățenilor în actul de justiție se consolidează când cei chemați să îl realizeze își desfășoară activitatea în mod independent, respectând principiile integrității și transparenței. Prin modul în care justiția este înfăptuită, prin aplicarea unitară a principiului că nimeni nu este mai presus de lege, se construiește și se consolidează sentimentul de dreptate în rândul cetățenilor, protejându-se astfel cel mai de preț câștig al democrației – garantarea drepturilor și libertăților fundamentale ale individului.
• Printr-un autentic dialog și o consultare largă, CSM are posibilitatea concretă să preia semnalele din sistemul judiciar și să le transmită celorlalte autorități, astfel încât politicile publice din justiție să rezolve problemele trenante din acest domeniu: gradul de încărcare a instanțelor și parchetelor, absența dotărilor logistice, lipsa de investiții în infrastructură.
• Am încredere că, în calitate de garant al independenței justiției, Consiliul Superior al Magistraturii va găsi modalitatea de conectare la societate și va acționa având în centrul preocupărilor sale realizarea dezideratului unei justiții moderne și de calitate.
• În acest sens, fac un apel să susțineți în mod efectiv implementarea recomandărilor Comisiei de la Veneția, MCV și GRECO, în scopul alinierii legislației actuale la standardele europene.
• Fac o precizare aici, pentru că am văzut interpretările date declarațiilor mele referitoare la caracterul acestor recomandări și opinii.
• Vreau să fie foarte clar ceea ce am vrut să spun - recomandările instituțiilor europene nu sunt facultative, dar nu pot fi aplicate ca atare atât timp cât nu sunt transpuse în legislația internă.
• În spiritul dispozițiilor art. 148 din Constituție - alături de Parlament, Guvern și de președintele României - revine și Consiliului Superior al Magistraturii misiunea de a participa la procesul de transpunere în legislația internă a tuturor acestor opinii și recomandări.
• Aceasta este una dintre cele mai importante căi prin care sistemul judiciar poate contribui la consolidarea parcursului european al României.
• Suntem la 30 de ani de la căderea regimului comunist, iar în aceste trei decenii justiția din România a făcut progrese imense, nu doar la nivel legislativ și instituțional, ci și la un nivel profund al societății.
• Participarea largă la Referendum și rezultatul acestuia arată că, ori de câte ori se încearcă o îndepărtare de la valorile democratice, românii reacționează, obligând decidenții să se reconecteze la aspirațiile societății.
• Fără unitate în jurul valorilor fundamentale, democrația noastră riscă să devină una fragilă. De aceea, ne revine nouă, autorităților constituționale, datoria de a răspunde acestei misiuni și de a ne ridica la înălțimea acestor așteptări.

După acest mesaj, Iohannis a anunțat că se va retrage. El a spus că a venit la ședința CSM pentru că are respect față de Consiliu, dar că prin plecarea sa vrea să dea un semnal că niciun politician nu trebuie să se amestece în treburile interne ale justiției

UPDATE 11.01 Președintele Iohannis a ajuns la CSM.Klaus Iohannis a participat și în 2017 și în 2018 la ședințele de alegere a noii conduceri a CSM.

Șeful statului poate participa la aceste şedinţe fără a avea drept de vot, potrivit legii de organizare şi functionare a Consiliului. "O justiție independentă este cea mai importantă redută împotriva arbitrariului puterii, iar dumneavoastră, membrii CSM, aveți o misiune extrem de grea, care înseamnă, pe de o parte, să militați pentru asigurarea stabilității actului de justiție și, pe de altă parte, să acționați împotriva atacurilor la adresa independenței judecătorilor și procurorilor, indiferent de unde vin acestea", declara Iohannis la ședința din decembrie 2018.

UPDATE 10.00Predoiu: Aștept de la noua conducere CSM să privească altfel obiectivele MCV și să luăm în serios ce este de rezolvat

Cătălin Predoiu a spus, înaintea ședinței CSM, că așteaptă ca noua conducere a forului să "privească” altfel recomandările din raportul MCV, care include critici la adresa actualului Consiliu.

"Nu este prima dată. Și în urmă cu 10 ani - 11 au fost poziții critice. Apoi CSM și-a revenit. Acum, iată, am avut un raport care a marcat critici. Aștept de la noua conducere și de la toți membrii să privim altfel obiectivele MCV și să luăm în serios ce este de rezolvat, problemele care țin de resursele umane, de specializare, de integritate, de transparență. Toate trebuie luate în calcul. Dacă realizăm aceste obiective în anul care vine, fără îndoială, raportul va suna altfel la anul”, a declarat Cătălin Predoiu.

UPDATE 9.35 Procurorul general, Bogdan Licu, a afirmat înaintea ședinței că își dorește mult mai multă deschidere de la viitoarea conducere a CSM.

Ședința plenului CSM începe la ora 11.00, pe ordinea de zi fiind două puncte: raportul de activitate al instituției pe anul 2019 și alegerea noii conduceri. Înaintea plenului, au loc ședințe ale secțiilor de judecători și procurori, în care își desemnează candidatul pentru funcția de președinte, respectiv vicepreședinte al CSM.

Judecătoarea Nicoleta Țînț și procuroarea Tatiana Toader candidează pentru funcțiile de președinte, respectiv vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii.

Astfel, din partea Secției pentru judecători candidează Nicoleta Țînț, pentru funcția de președinte, iar din partea Secției pentru procurori candidează Tatiana Toader, pentru postul de vicepreședinte. Propunerile secțiilor pentru judecători și pentru procurori urmează să fie aprobate în plenul CSM.

Judecătoarea Nicoleta Țînț este considerată o apropiată a Liei Savonea, alături de judecătoarele Gabriela Baltag, Simona Marcu, Evelina Oprina și Mariana Ghena. Nicoleta Margareta Țînț, de la Curtea de Apel Brașov, este membru al CSM din ianuarie 2017.

Procurorul Tatiana Toader provine de la Parchetul Judecătoriei Sectorului 2.

Membrii CSM sunt aleși pentru un mandat de şase ani, în timp ce preşedintele și vicepreşedintele, care fac parte din secţii diferite (judecători și procurori) sunt aleși pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit. Actualul vicepreședinte al CSM este procurorul Nicolae Solomon.

Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, dintre care 9 judecători şi 5 procurori, aleşi în adunările generale ale judecătorilor şi procurorilor, 2 reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat şi 3 membri de drept, respectiv preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ministrul justiţiei şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei.

Controversatul mandat al Liei Savonea

Fost șef al Curții de Apel București, Lia Savonea este soția avocatului Mihai Savonea, fost coleg de cabinet al lui Cătalin Voicu, condamnat definitiv în două dosare penale. În mandatul de un an la șefia CSM, Savonea a intrat în conflict cu o parte a membrilor Consiliului și cu fostul ministru al Justiției Ana Birchall.

Cel mai mare scandal a fost generat de încercările repetate ale acesteia de a o impune pe Adina Florea la conducerea controversatei secții de anchetare a magistraților. Mai exact, Lia Savonea a avut 7 tentative eșuate de numire a Adinei Florea în funcția de procuror-șef al Secției speciale.

De altfel, șapte membri ai CSM au cerut plenului, la jumătatea lunii octombrie, să o revoce din funcție pe Lia Savonea, pentru "modul defectuos" în care a condus instituția, "îndepărtând-o de la rolul său constituțional, cu consecinţe extrem de grave pe planul funcţionării şi credibilităţii".

Solicitarea de revocare a Liei Savonea a fost semnată de șapte membri ai Consiliului: judecător Mihai Andrei Bălan, procuror Cristian Mihai Ban, judecător Andrea Annamaria Chiș, procuror Florin Deac, judecător Mihai Bogdan Mateescu și procuror Nicolae Andrei Solomon, procuror Tatiana Toader. Este vorba despre cei care s-au opus numirii Adinei Florea și au boicotat plenul CSM.

Cei șapte membri ai CSM spuneau că restabilirea credibilităţii Consiliului, restaurarea neutralităţii acestuia și reaşezarea sa în parametri optimi ai unei funcţionări efective în scopul îndeplinirii rolului său fundamental de garant al independenţei justiţiei pot fi realizate doar începând cu revocarea Liei Savonea din această funcţie, având în vedere modul defectuos de exercitare a atribuţiilor manageriale, prin "depăşirea nepermisă a competenţelor legale şi inabilitatea de a crea un climat favorabil comunicării".

Cei șapte judecători și procurori din CSM arătau că, prin modul defectuos în care și-a exercitat atribuțiile, Savonea a îndepărtat Consiliul de la rolul său constituțional, făcând imposibilă colaborarea, cu consecinţe extrem de grave pe planul funcţionării şi credibilităţii acestuia atât pe plan intern, faţă de magistraţii români şi de întreaga societate, cât şi pe plan extern, în raporturile cu organismele internaţionale.

O parte dintre criticile aduse Liei Savonea:

• A generat și a întreținut o stare conflictuală cu fostul ministru al justiției, Ana Birchall, legat de neparticiparea acestuia la unele ședințe ale Plenului Consiliului, în condițiile în care a refuzat, într-o manieră arogantă şi neconstructivă să stabilească un mod de lucru previzibil pentru activitățile Consiliului, care să permită unui număr cât mai mare de membri aleși sau de drept să participe la ședințe, aspect care i-a fost reproșat și de judecători și procurori.
• A transmis un proiect de modificare a legislației privind activitatea Agenției Naționale de Integritate direct conducerii comisiei parlamentare, în condițiile în care doar ministrul justiţiei putea fi sesizat în acest sens şi doar de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit proiectului obținut de Europa Liberă, propunerile făcute la legea ANI vizau publicarea declarațiilor de avere și de interese pentru un termen limitat de 3 ani, limitarea posibilității ANI de a verifica un funcționar privind averea dobândită doar pentru trei ani anteriori sesizării, într-un termen limită de 45 de zile sau anonimizarea venitului soțului sau soției celui care depune declarația de avere, dacă este vorba de venituri realizate din avocatură.
• A iniţiat în 29 ianuarie 2019 modificarea celor 3 legi ale justiției în lipsa unei hotărâri a Plenului CSM și mai ales fără a înștiința membrii Secţiei pentru procurori, cu toate că propunerile formulate vizau şi norme privind activitatea Ministerului Public.
• A avut întâlniri particulare cu conducători din sistemul judiciar – de exemplu cu adjunctul şefului SIIJ, procuror Adina Florea, în data de 1 aprilie 2019, actuali conducători ai Inspecţiei Judiciare, conducători de instanţe, fără să aducă la cunoştinţa membrilor Consiliului existenţa acestor întâlniri, obiectul discuţiilor și concluziile la care s-a ajuns, ducând funcția de reprezentare într-o zonă netransparentă, propice speculațiilor.
• A transmis opiniei publice o imagine inexactă despre diferite activități sau poziții ale Consiliului prin diverse comunicate de presă neasumate de toți membrii acestuia, omițând să menționeze că au fost adoptate cu majoritatea voturilor și lăsând să se înțeleagă un fals consens asupra unor subiecte controversate.
• Pe plan extern, în 28 mai 2019, Lia Savonea a comunicat în numele Consiliului un punct de vedere (Observații scrise) Curții de Justiție a Uniunii Europene privind înființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție fără a pune în discuție acest subiect membrilor CSM.
• A minimalizat importanţa unor recomandări și constatări din rapoarte internaționale, acuzându-le de erori factuale.
• A stabilit ordinea de zi a ședințelor Plenului Consiliului Superior al Magistraturii fără o consultare reală a membrilor Consiliului, prin includerea sau refuzul de a include unele puncte de mare interes pentru magistratură și societate, în ansamblu, în funcție de prezența sau absența unor membri la ședințe.

Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, dintre care 9 judecători şi 5 procurori, aleşi în adunările generale ale judecătorilor şi procurorilor, 2 reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat şi 3 membri de drept, respectiv preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ministrul justiţiei şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei.

Tot în luna octombrie, Asociația procurorilor Inițiativa pentru Justiție a depus o plângere penală împotriva președintei CSM Lia Savonea, pe care o acuză de infracțiunea de uzurpare a funcției, după ce a transmis Senatului proiectul de modificare a legii Agenției Naționale de Integritate „fără a se întemeia pe o hotărâre a plenului CSM”. Și ministrul Justiției, Ana Birchall, a acuzat-o pe Lia Savonea că a "uzurpat" atribuțiile Ministerului Justiției, transmițând direct în Senat propunerile pentru Legea ANI.