În diminețile aglomerate, mulți bucureșteni grăbiți sunt salvați de metrou – o alternativă rapidă de a ajunge dintr-un loc în altul. Câteva dintre misterele acestei construcții au fost dezvăluite de Octavian Udriste – singurul feroviar în viață, din cei cinci ingineri aleși de Nicolae Ceaușescu să ducă la bun sfârșit planul său de a avea un metrou sută la sută românesc.

Octavian UdistreFoto: Hotnews

” În 1972, la o plenară a Comitetului Central, Nicolae Ceaușescu a anunțat că face metroul – dar fără ruși, fără nemți, fără ajutorul nimănui. Probabil, a vrut să demonstreze mapamondului că economia României poate să construiască singură un metrou. Am fost cinci feroviari selectați pentru a pune pe picioare o întreprindere care să se ocupe de construcție”, a spus Udiștre.

Motivul pentru care Ceaușescu nu a vrut metrou în Drumul Taberei

Octavian Udiștre: ”Știu de la proiectanți că Nicolae Ceaușescu nu a vrut să facă metrou în Drumul Taberei pe motiv că acest cartier nu este ctitoria lui. El a vrut ca metroul să circule doarîn zonele în care s-a construit pe vremea lui – ceea ce este absurd, pentru că toți locuitorii sunt ai Capitalei, tu ești doar pentru unii și pentru alții nu? Cartierul Drumul Taberei a fost construit pe vremea lui Gheorghiu Dej. Vedeți ce înseamnă, Dej l-a crescut?!”

De ce stația de la Romană este atât de îngustă?

Octavian Udiștre: ”Stația de metrou Piața Romană este o rușine națională. Înainte de a se lansa lucrările, se obișnuia ca proiectantul să prezinte proiectul la ”săliță” – era o camera în clădirea CC-ului unde venea tovarășul Ceaușescu și tovarășa Elena și câțiva membri ai Guvernului. Ea ar fi întrebat ce obiective industriale ”este” în zonă. I s-a răspuns că nu sunt obiective industriale, dar acolo se află Academia de Studii Economice. Reacția tovarășei a fost: ”Aaaaa, studenții???!!! Au făcut burtă? Să meargă pe jos!” Ceaușescu nu a intervenit și tovarășa a hotărât: fără metrou la Romană!

Ulterior, după mai multă vreme, a venit decizia să se construiască, totuși, stația Piața Romană. Dar atunci a apărut o problemă: câte orificii să se spargă în peretele de un metru și ceva, de beton armat. Indicația de la președinte a fost să se dea o singură spargere, adică un singur orificiu. Dar eu -am zis lui Ion Dincă, Teleagă așa cum i se mai spunea: ”Tovarășul prim-ministru, noi avem șase vagoane, fiecare vagon are patru uși și nu avem intercomunicație ca să îi aducem pe toți călătorii care vor să coboare la Romană fix în vagonul care nimerește în dreptul orificiului…” și el mi-a răspuns: ”Lasă, tovarășul…ne înțelegem noi, nu trebuie să știe Ceaușescu, facem noi mai multe orificii”. Până la urmă, s-au făcut două iar peroanele s-au făcut în afara pereților mulați, este un spațiu mic, de abia poți să te strecori”

O altă gara construită sub pământ, la Gara de Nord

Octavian Udiștre: ”Inițial, Magistrala I Republica - Crângași – Gara de Nord trebuia să se termine la Gară și de acolo, să înceapă o magistrală către Basarab, să o ia pe bulevardul Titulescu, să iasă în Piața Victoriei și să se ducă spre Pantelimon. Dar Ceaușescu a spus: ”Cum adică, la Gara de Nord două stații, suprapuse una peste alta?” Dar erau construite, inclusiv tunelul spre Basarab. Când a aflat, s-a opus vehement. ”Nu, tovarăși! Să treacă trenurile, să meargă în continuare , să fie doar o singură stație și să nu se oprească la gară. Eu am fost și cu mașina, și pe jos și se poate!”

De aceea, la Gara de Nord, noi avem dedesubt o gară umplută cu pământ și mai este una deasupra chinuită, unde scârție vagoanele pentru că nu am putut construi sub clădiri din cauza unui teren nisipos, a trebuit să facem metroul pe sub strada Polizu și acolo se ia o curbă foarte aspră, cu o rază de 90 metri. Viteza vagoanelor este de 30 km/h pentru că s-a schimbat soluția.

La Piața Unirii, se mai păstrează urmele de la inundația de acum 32 de ani

Octavian Udiștre: ” Un eveniment major s-a întâmplat în 1987, când se lucra la pasajul Unirii, iar o ploaie torențială a inundat metroul. Cine se uită cu atenție, va observa și acum dârele de pe pereții de la stația Piața Unirii, aflate la doi metri și jumătate în sus de șină. Se întâmpla într-o sâmbătă, pe la ora 21.00, capacitatea conductelor de evacuare a apei era insuficientă, iar apa s-a revărsat în piață. Apoi, a ajuns în metrou, a fost groaznic. După ce a stat ploaia, am început să scoatem apa cu pompele.

Luni, a venit tovarășul Ceaușescu însoțit de un secretar al CC-ul. Eu eram pe șantier și m-a întrebat când îi dăm drumul. I-am răspuns că miercuri seara vom face ultimele probe , iar joi dimineața, deschidem metroul. A plecat repede, pentru că secretarul Coman, care îl însoțea i-a spus: ”Tovarășul, haideți să plecăm, că încurcăm aici, dânșii știu să își facă treaba”! Și am scăpat…Am avut mare noroc că instalațiile de siguranță a circulație și echipamentele de comandă a semnalelor - chiar dacă au luat apă, după ce au fost uscate, au funcționat. Așa de bune erau..

Nu am reușit să facem mai nimic în 30 de ani

Octavian Udiștre: ”Eu regret că timpul de construcție este mult prea diminuat față de ceea ce a fost înainte. Azi, s-au schimbat condițiile. Atunci era o întreprindere care proiecta și coordona execuția. Acum se fac studii de fezabilitate, apoi se fac proiecte, se licitează apoi apar contestațiile și tot așa o lălăim încât nu am reușit în 30 de ani să finalizăm ceea ce era deja început.

Metroul fără mecanic - întâlnit în multe orașe europene

Octavian Udiștre: ”Am călătorit în multe orașe din străinătate cu metroul fără mecanic. De ce acest lucru funcționează în Suedia sau Franța și nu ar funcționa și în România? Și acum, totul este semi-automat. Mecanicul nu face altceva decât să se uite dacă s-au urcat călătorii, vine anunțul că se închid ușile și, apoi, apasă pe un buton. Trenul merge și se oprește în stație singur. Nu știu dacă proiectanții noștri dețin soluțiile privind aplicarea acestei metode și în România, dar decizia trebuie luată la nivelul Ministerului Transporturilor, care tutelează, încă, metroul..Ar trebui făcută o licitație, pentru o linie nouă, complet separată, fără mecanic.”