Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a decis să amâne emiterea unei rezoluţii critice vizând sistemul penitenciar din România şi să emită în loc o decizie de recomandare, anunță Ministerul Justiției. Instituția precizează că ministrul Cătălin Predoiu a avut dezbateri ''intense'' la Strasbourg în legătură cu punerea în executare a deciziilor CEDO de sancționare a României pentru condițiile improprii din închisori.
Potrivit sursei citate, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a participat la reuniunea din 5 decembrie de la Strasbourg a Comitetului Delegațiilor Miniștrilor în format Drepturile Omului (CM-DH) dedicată supravegherii executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului, prezidată de Panayiotis Beglitis, reprezentantul permanent al Greciei pe lângă Consiliul Europei.
"După trei ore de dezbateri intense, în urma poziţiei şi argumentelor prezentate de Ministerul Justiţiei din România, Comitetul de Ministri a hotărât să amâne emiterea unei rezoluţii critice la adresa sistemului penitenciar din România şi să emită în loc o decizie de recomandare", anunță Ministerul Justiției.
Cătălin Predoiu a mai avut întrevederi cu presedintele CEDO, Linos-Alexandre Sicilianos, şi cu reprezentanții Serviciului de Executare a Hotărârilor CEDO.
"A fost o dezbatere dificilă cu rezultate pozitive pentru România. Dar trebuie să gândim, redactăm şi aplicăm un plan urgent de măsuri integrate pentru a rezolva durabil problema condiţiilor din penitenciare şi siguranţa cetăţenilor şi de a stopa condamnările României la CEDO”, a declarat ministrul Justiţiei.
Cătălin Predoiu a mers să discute cu oficialii CEDO după ce Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, proiectul de abrogare a recursului compensatoriu, măsură prin care aproape 23.000 de deţinuţi au ieşit mai devreme din penitenciare, pe motiv că stăteau în condiţii improprii.
Începând din octombrie 2017, de când a intrat în vigoare recursul compensatoriu, și până marți, 3 decembrie, aproape 23.000 de deținuți au fost eliberați din penitenciare în baza acestei legi. Această măsură a constat în reducerea din totalul pedepsei a 6 zile pentru 30 de zile executate în condiţii de detenţie necorespunzătoare.
Guvernul și-a asumat atunci și un plan pe termen lung pentru rezolvarea problemei condițiilor din penitenciare, după ce CEDO a emis o decizie pilot în cauza Rezmiveș și alții contra României, suspendând judecarea celor aproximativ 8.000 de plângeri care vizau condițiile de detenție din România, o problemă sistemică a statului român pentru care s-au plătit despăgubiri de aproape 5 milioane de euro în perioada 2013-2017 către deținuții care au câștigat la CEDO.
Potrivit APADOR-CH, datele statistice comunicate de Administrația Națională a Peniteniarelor arată că, pentru anul 2019, există o constantă a gradului de ocupare a penitenciarelor. Constanta constă în depăşirea cu circa 11% a numărului total de locuri de detenţie, care îndeplinesc condiţia spaţiului de peste 4 metri pătrați/persoană (=indicele de ocupare de 111%).
Practic, aceasta însemnă, pentru întreg anul 2019, existența unui surplus de circa 2.000 de deținuti față de numărul locurilor de detenție corespunzatoare din penitenciare. Conform celor mai recente date ale ANP, în noiembrie 2019 existau 17.141 locuri corespunzătoare în penitenciar și 18.980 deținuti (un deficit de locuri de 1.832).
Acest indice de ocupare de 111% ar putea fi redus la 100% ori prin reducerea numărului de deţinuţi cu circa 2.000 (19.083 – 17.173 = 1.910), ori prin crearea/modernizarea a circa 2.000 locuri detenţie (păstrând acelaşi număr de deţinuţi), arată APADOR-CH.
