Financial Times: Piața auto mondială se contractă cu cel mai rapid ritm din ultimii 10 ani ● Les Echos: Premieră europeană: Banca Centrală a Franței va lansa anul viitor propria monedă virtuală ● La Repubblica: Oamenii de ştiinţă explică de ce decoraţiunile şi luminiţele de Crăciun îi fac pe oameni fericiţi ● Știri pe scurt.

HotNews.roFoto: Hotnews
  • Financial Times: Piața auto mondială se contractă cu cel mai rapid ritm din ultimii 10 ani

Piața auto mondială se va contracta mai mult în 2019 decât la apogeul crizei financiare, volumul vânzărilor scăzând cu 4 milioane de vehicule față de anul trecut, potrivit grupului de lobby al industriei auto germane.

Asociația germană a industriei auto (VDA) a avertizat asupra pierderilor suplimentare de locuri de muncă care ar putea apărea în următoarele 12 luni, una dintre cauze fiind scăderea vânzărilor auto pe piața din China. Creșterea rapidă acolo a ajutat sectorul să se redreseze în urma recesiunii globale de acum un deceniu.

Săptămâna trecută, marcile Volkswagen, Audi și Mercedes-Benz au tăiat 20.000 de locuri de muncă, invocând costurile investițiilor în vehicule electrice și marjele de profit reduse. Furnizorii de piese precum Continental și Bosch au redus și ei mii de locuri de muncă.

„Trebuie să ne așteptăm la o scădere a numărului forței de muncă”, a declarat Bernhard Mattes, președintele asociației, care a mai subliniat, de asemenea, că contractele temporare de muncă nu se vor mai reînnoi. Industria auto din Germania angajează direct aproximativ 830.000 de oameni.

Centrul de cercetare auto din cadrul Universității din Duisburg-Essen estimează că piața nu va reveni la vârful său din 2017 (când se vindeau 84,4 milioane de vehicule) pentru cel puțin încă patru ani de acum încolo.

"Conversia industriei în electromobilitate va duce la pierderi de locuri de muncă", a declarat Ferdinand Dudenhöffer, care a prezis că aproximativ 233.000 de locuri de muncă sunt în pericol în Germania în următorul deceniu.

Atât VDA, cât și CAR au declarat că incertitudinea continuă cauzată de războiul comercial SUA-China și, într-o măsură mai mică, Brexit-ul, se adăugă și ele problemelor industriei auto germane, întrucât a crescut competiția generată de start-up-urile din SUA și Asia.

„Prin urmare, calea va fi abruptă, stâncoasă și anevoioasă”, a spus domnul Mattes. Concurența va fi mai aspră, iar războiul din spate mai dur, a adăugat el.

Președintele VDA a cerut guvernului german să ajute industria prin accelerarea instalării punctelor de încărcare pentru mașinile electrice și prin scăderea cotei de impozit pe profit, care este în prezent de 31,7%.

„Pe plan internațional, se poate observa o tendință de scădere a impozitelor pe profitul corporativ: în Franța, Italia, Belgia și SUA - dar nu și în Germania”, a spus Mattes.

VDA a mai spus că costurile cu forța de muncă din industria automobilelor din Germania sunt printre cele mai mari din lume, cu o medie de 54 de euro pe oră.

  • Les Echos: Premieră europeană: Banca Centrală a Franței va lansa anul viitor propria monedă virtuală

Începând de anul viitor, Banque de France va testa o monedă digitală destinată instituțiilor financiare. Autoritățile consideră că această inițiativă este un mijloc de a îmbunătăți eficiența sistemului financiar și un răspuns anticipat la lansarea viitoarei monede a Facebook, Libra.

Încetul cu încetul, digitalizarea monedelor își continuă drumul. Guvernatorul Băncii Franței, François Villeroy de Galhau, a anunțat miercuri că instituția va testa anul viitor o monedă digitală, inițiativa fiind o premieră în Europa.

"Intenționăm să lansăm un apel pentru proiecte (pentru jucătorii din sectorul privat) până la sfârșitul primului trimestru al anului 2020", a explicat el în cadrul unei conferințe. Proiectul va fi rezervat deocamdată instituțiilor financiare. Inițiativa Banque de France își propune să consolideze eficiența sistemului financiar, promovând în același timp încrederea în acest tip de monedă. Acesta „ar oferi o pârghie puternică pentru afirmarea propriului răspuns la inițiativele private de tip Libra”, potrivit guvernatorului, care a subliniat că „declanșatorul” inițiativei l-a constituit anunțul din iunie al proiectului Facebook.

Ministrul Economiei și Finanțelor, Bruno Le Maire, care se opune viitoarei monede a Facebook a solicitat în septembrie crearea unei monede digitale publice. El a subliniat, de asemenea, importanța ca Franța să nu se lase depășită de alte țări precum China, care avansează foarte repede în proiectul lor național privind criptomoneda. Apelul lui Le Maire se alătură celui al lui Villeroy de Galhau: "Văd un anumit interes pentru a avansa rapid cu privire la lansarea unei monede virtuale destinată plăților între jucătorii din sectorul financiar, pentru a fi astfel primul emitent la nivel internațional".

În schimb, o monedă virtuală destinată persoanelor fizice pare un proiect mult mai ipotetic, deoarece este mai complicat de pus la punct. "Plafoanele pentru sumele tranzacțiilor anonime, (așa cum se face deja în Franța pentru plățile în monedă electronică sau în numerar), ar putea fi introduse în acest scop", a declarat François Villeroy de Galhau.

Instituția, care angajează aproximativ 11.000 de salariați, intenționează să lucreze cu „inovatori din sectorul privat”, în colaborare cu propriile echipe sale de inovare. Și-a transformat normele și procedurile interne care permit „recrutarea suplimentară a competențelor”, al cărei număr nu a fost însă specificat.

Direcția de supraveghere a plăților și infrastructură de piață va deveni Direcția infrastructură, inovație și plăți (DIIP). Acesta va fi responsabilă de toate inovațiile care privesc plățile, infrastructura și moneda digitală a băncii centrale.

  • La Repubblica: Oamenii de ştiinţă explică de ce decoraţiunile şi luminiţele de Crăciun îi fac pe oameni fericiţi

Faptul că spiritul Crăciunului poate fi localizat în creierul nostru şi măsurat de un RMN poate părea destul de curios. Cu toate acestea, un studiu realizat de un grup de cercetători danezi pare să sugereze o imagine similară.

În obişnuita tentativă a ştiinţei de a materializa lumea interioară, a reieşit că, până şi sentimentul de Crăciun, acel mix deosebit de sentimente de seninătate, generozitate şi nostalgie amestecat cu amintiri afectuoase, poate fi cuantificat, şi identificat cu activarea unei anumite reţele corticale. Sau poate, ar fi mai corect să spunem că există zone ale creierului implicate în emoţiile de Crăciun.

Un grup de cercetători de la Universitatea din Copenhaga, sub conducerea profesorului Bryan T Haddock, au efectuat un studiu, publicat apoi în British Medical Journal (BMJ), care a implicat douăzeci de subiecţi, zece care obişnuiau să sărbătorească Crăciunul şi alţi zece care nu erau interesaţi de această tradiţie şi cărora li s-au prezentat serii alternative de imagini cu Crăciun cu conţinut neutru. Rezonanţa magnetică a detectat modul în care zonele creierului au răspuns la diferite tipuri de stimuli (de Crăciun sau nu) în baza activării lor.

Astfel, în grupul fanilor „Crăciunului” a fost observată o creştere semnificativă a nivelurilor de activare într-o reţea de anumite zone, ca răspuns la temele de Crăciun. E vorba în special de cortexul premotor frontal, asociat cu emoţiile împărtăşite şi de cortexul somatosenzorial primar, implicat în recunoaşterea feţelor şi în reamintirea informaţiilor sociale şi zonele asociate cu o predispoziţie către spiritualitate. Potrivit cercetătorilor, acestea ar fi zonele corticale care formează reţeaua neuronală a „spiritului de Crăciun” din creierul uman. Evident, după cum au comentat autorii înşişi, răspunsurile emoţionale, cum ar fi bucuria, sunt greu de asociat în mod specific cu activitatea creierului, aşa că în baza rezultatelor putem spune doar că imaginile de Crăciun activează un răspuns diferit al creierului între subiecţii care „simt” Crăciunul şi subiecţii indiferenţi la această sărbătoare.

Amintirile ne fac să fim diferiţi

Explicaţiile se învârt în jurul ideii că imaginile de Crăciun provoacă amintiri nostalgice şi liniştitoare din copilărie la cei care obişnuiesc să-l sărbătorească. Subiecţii care au amintiri vesele şi senine reactivează aceste emoţii şi simt din nou căldura interacţiunilor. La persoanele cu amintiri mai puţin pozitive, răspunsul de activare ar putea rezulta din încercarea de a compensa dificultăţile trecutului.

Această descoperire va permite într-o zi ştiinţei să-i „vindece” pe oamenii incapabili să simtă bucurie de Crăciun? Foarte puţin probabil. Îngerii, oamenii de zăpadă, renii şi lumânările pot revigora circuitul nostru neuronal de Crăciun? Se pare că da. Iar creierul nostru, văzut într-o scanare RMN, la vederea fundiţelor roşii, a stelelor de argint şi a pachetelor strălucitoare se aprinde la fel ca un brad de Crăciun.(RADOR)

Știri pe scurt:

  • Summitul NATO, cu disensiunile afişate de liderii ţărilor membre ale alianţei şi cu anunţul făcut de cancelarul german privind expulzarea unor diplomaţi ruşi, ţine capul de afiş al presei internaţionale. Cu implicaţii cel puţin la fel de importante, summitul climei care continuă la Madrid se regăseşte în mai multe cotidiene din capitalele lumii. Înregistrarea video în care liderii Franţei, Canadei, Marii Britanii şi Olandei, care discutau la recepţia de marţi seara de la Palatul Buckingham cu prinţesa Anne, sunt surprinşi în timp ce par a-l ironiza pe preşedintele american Donald Trump, difuzată de reţeaua canadiană CBC, apare în numeroase ziare din lumea întreagă. Drept reacţie, liderul de la Casa Albă l-a calificat pe premierul canadian drept ipocrit şi a anulat conferinţa de presă finală, plecând mai devreme de la Londra, scrie Wall Street Journal. „Preşedintele Trump s-a văzut în postura de copil batjocorit pe terenul de joacă mondial, în timp ce filmuleţul extrem de vizionat îi arăta pe câţiva omologi ai săi bârfind pe seama lui şi ironizându-l”, constată Washington Post. Invitat de jurnalişti să comenteze incidentul, Boris Johnson a spus că „nu ştie despre ce vorbesc ei”, notează The Telegraph. Oricum, summitul alianţei nord-atlantice a fost „marcat de disensiunile interne afişate de unele din cele mai mari ţări membre”, este de părere USA Today. Totuşi, citat de acelaşi ziar american, secretarul general al NATO a susţinut unitatea alianţei, reafirmând că aceasta este „cea mai de succes alianţă din istorie deoarece noi ne-am schimbat odată cu schimbările prin care trece lumea”. Detaliind, The Guardian informează că în conferinţa de presă de la finalul summitului, Jens Stoltenberg a spus că „Turcia a renunţat să se mai opună planului de întărire a apărării statelor baltice şi Poloniei în faţa Rusiei”. De la Ankara, ziarul Hurriyet relatează că preşedintele turc şi liderii europeni au convenit să combată terorismul sub toate formele sale”, iar Erdogan le-a spus reporterilor că întâlnirea a fost „bună”. În ceea ce priveşte Rusia, „NATO se pronunţă pentru dialog şi îmbunătăţirea relaţiilor”, iar China „ar trebui să fie parte a viitoarelor discuţii despre limitarea sau reducerea armamentelor”, evidenţiază The Guardian. În plus, „liderii NATO au convenit să instituie o comisie de experţi pentru a analiza procesul decizional politic”, drept răspuns la afirmaţia preşedintelui francez că alianţa s-ar afla în „moarte cerebrală”, proces de reflecţie care „va dura probabil un an, iar până atunci va fi clar dacă Trump, perturbator al NATO în ultimii trei ani, va fi fost reales”, conchide jurnalul londonez. Declaraţia finală a reuniunii alianţei a denunţat totodată „acţiunile agresive” ale Rusiei, afirmând că acestea constituie o ameninţare la adresa securităţii euro-atlantice. Una din acţiunile agresive la care pare a face referire documentul a făcut obiectul deciziei anunţate de cancelarul Merkel de a expulza doi diplomaţi ruşi, după cum citim în The Times. Die Welt explică: la mai mult de trei luni de la asasinarea la Berlin a unui georgian care fusese calificat de autorităţile ruse drept terorist, guvernul federal a reacţionat faţă de indisponibilitatea autorităţilor ruse de a coopera în anchetarea crimei. Presupusul asasinat la comandă „a declanşat o criză diplomatică între Germania şi Rusia”, trage concluzia Berliner Zeitung. Iar Le Figaro evidenţiază că incidentul survine „cu câteva zile înaintea summitului referitor la pacificarea Ucrainei, organizat la Paris cu participarea lui Vladimir Putin, a lui Volodimir Zelenski, a lui Emmanuel Macron şi a Angelei Merkel”. Totodată, cotidianul francez aminteşte că „actuala situaţie evocă tentativa de otrăvire a fostului agent rus Serghei Skripal la Londra, cu un an şi jumătate în urmă, care – potrivit capitalei britanice – ar fi avut încuviinţarea lui Vladimir Putin”.
  • Stimulate de conferinţa ONU care are loc la Madrid, ziarele internaţionale inserează şi numeroase articole dedicate consecinţelor schimbării climatice. Cel mai recent raport al Agenţiei Europene a mediului, citat de EUobserver, atenţionează că „Europa nu îşi va îndeplini ţintele pentru 2030 privind clima şi energia ‘în lipsa unor măsuri urgente pe parcursul următorilor 10 ani’, ceea ce presupune transformarea sistemelor sociale de producţie şi consum”, inclusiv prin investiţii în sustenabilitate şi oprirea finanţării activităţilor dăunătoare mediului, în special a celor legate de combustibilii fosili”. The Guardian face referire la un alt studiu, care a constatat că modelele folosite pentru predicţiile făcute pe tema încălzirii climatice în ultimii 50 de ani sunt corecte. Iar întrucât a fost confirmată acurateţea predicţiilor de până acum, se poate anticipa cu aceleaşi instrumente că în cazul în care ţările se vor comporta la fel ca până acum, „lumea este pe cale să ajungă la o creştere cu 3 grade Celsius a temperaturilor medii, peste nivelul preindustrial”, în anul 2100 – situaţie care ar fi „catastrofală”, potrivit experţilor. O situaţie care însă se face deja simţită în ţările cele mai defavorizate, după cum notează şi Le Soir pe marginea unui nou raport ONU care face un apel umanitar la crearea unui fond de asistenţă de 26 de miliarde de euro. Suma semnificativă va fi destinată celor „aproximativ 168 de milioane de oameni din lumea întreagă (care) vor avea nevoie de ajutor de urgenţă în 2020” din cauza schimbării climatice şi înmulţirii conflictelor de lungă durată, o cifră care „marchează un record în epoca modernă”, de la al Doilea Război Mondial încoace, subliniază publicaţia belgiană.(RADOR)