Black Friday e un concept de comerț pe care românii l-au importat, l-au folosit apoi l-au transformat într-un fel de monstrul lui Frankenstein. În 2019, vânzările sunt mai mari ca niciodată și mai mulți au auzit de-o chestie total necunoscută până în urmă cu zece ani. Și, dacă asculți cu atenție, vei auzi cum toată lumea își freacă mâinile de bucurie că există fenomenul ăsta.
„Haha, să vezi de Black Friday ce țepe vin!”, ar putea fi foarte bine crezul românilor care cred că lumea se învârte în jurul lor și sunt un fel de țintă pentru țepe sau conspirații globale. Eu am căutat însă o linie care separă Black Friday în bine și rău, că nu există un singur mod în care să vezi lucrurile. Chiar și acum, pe final de 2019, există țepe, modificări de prețuri și campanii prea întinse ca să mai însemne ceva pentru cumpărători. Apoi, există lucrurile bune pe care fenomenul acesta de comerț le-a adus în România.
În 2011, magazine online din România au adus Black Friday în comerțul online ca să-și revină după criza economică și, la o adică, să fie chiar o concurență pentru magazinele fizice. Cele care au încercat pionierat în zona asta au fost e MAG, Flanco, evoMAG, PC Garage, Domo și Koyos. În funcție de vârsta ta, e posibil să nu fi auzit de ultimele două, că au dispărut deja.
În următorul an s-au băgat și Altex, și F64. Sunt relevante aceste două nume, pentru că primul domină piața de comerț offline cu o rețea mare de magazine, iar cel de-al doilea joacă singur în piața foto-video.
Primul Black Friday a pornit la fiecare diferit, dar un magazin a stabilizat, cumva, ideea că ar trebui ca totul să debuteze la 12 noaptea. eMAG a început la 5 dimineața, evoMAG la 8 dimineața, Koyos la 6 dimineața, iar Domo, ei bine, când și-a deschis magazinele fizice. Dar PC Garage a încercat de la 12 noaptea. Niciun site n-a rezistat accesările mai mari decât estimările din ziua aia.
2011 ar trebui să fie anul de referință în Black Friday, de când comerțul online a început să conteze în România
Ca să înțelegem de unde a pornit Black Friday, avem nevoie de contextul din urmă cu opt ani. România căuta o direcție după criza economică din 2009 și, la nivel internațional, comerțul online era în plin boom, pentru că era mai simplu să cumperi așa - atât pentru clienți, cât mai ales pentru magazine că nu mai aveau nevoie de un spațiu fizic unde să aibă angajați și să expună produse.
La final de 2011, eMAG susținea că 2,5 milioane de români, adică aproximativ 31% dintre utilizatorii activi de internet din ţara noastră, îi vizitează lunar site-ul. Cifra asta era dificil de atins de un magazin offline, tradițional. Dar, ca idee, acei clienți care vizitau magazinul au înregistrat, tot în 2011, 1,3 milioane de comenzi. Asta însemna de 300 de ori mai mult decât cu un deceniu în urmă, când a debutat acest magazin.
De ce sunt relevante cifrele astea?
Ca să-ți arăt unde se regăsește acest magazin și ce a însemnat Black Friday uite câteva cifre de la ultimul Black Friday făcut de eMAG: vânzări de 499 milioane de lei, 10,8 milioane de vizite pe site și 7.500 de comenzi înregistrate în cel mai activ minut. Toate astea într-o singură zi.
În mai puțin de un deceniu, Black Friday a trecut prin aproape toate fazele. De la reduceri false despre care ANPC a zis în 2018 că ar fi în proporție de 80% până la vândut apartamente online. Mai important decât orice e că a familiarizat românii cu comerțul online și treaba asta angrenează o economie de care poate nu ai habar, pentru că nu poți „să pui mâna” pe ea.
Nu mai sunt fabrici și uzine, sunt servere, depozite și echipe de consultanță și vânzări.
De ce România avea nevoie de Black Friday (nu neapărat pentru reduceri)
Mesaj apărut în 2012 pe site-ul eMag
Personal, urmăresc Black Friday din 2012, dar nu ca să cumpăr, ci ca să văd ce magazine se bagă în treaba asta, ca să am ocazia să discut cu directori de magazine și analiști din domeniu și să încerc să înțeleg până unde se poate duce. Anul acesta am aflat de la Florinel Chiș, director executiv ARMO (Asociația Română a Magazinelor Online) că Black Friday va duce la o creștere a achizițiilor online cu 20%.
Asta după ce, în 2018 față de 2017 a fost o creștere de 30%. Și încă e loc de creștere. Dar mai important mi se pare asta: 70% dintre comenzile din zona rurală vor veni de pe telefoane, dat fiind că astfel de conexiuni sunt cel mai des întâlnite în sate și comune. În așa zone nu poți să pui un magazin, cu doi până la zece angajați, și să speri că vinzi.
Dar oamenii din rural pot comanda online și să aibă acces, într-o anumită măsură, la un stil de viață care până acum câțiva ani era rezervat „orășenilor”. Legat de achiziția de pe mobil, eMAG a avut la ultima ediție de Black Friday 76% dintre vizite de pe telefon. Asta înseamnă atât site, cât și aplicație pe Android și iPhone. În acest context mai amintesc un lucru: 42% dintre comenzi au fost plătite cu cardul, o creștere de 8% față de anul trecut.
Bine, cumva magazinul și-a pregătit creșterea asta cu un comision de cinci lei per plată ramburs. Pe clienți i-a enervat treaba asta, dar magazinele online și firmele de curierat vor ca plata cu cardul să fie la 100%. Motivul e simplu: eficiența. Până și directorul Raiffeisen, Steven van Groningen, a spus într-o comparație a României cu Germania că plata ramburs la noi e o chestie bizară, care îngreunează tot procesul.
E simplu de ce se întâmplă asta. Cashul de la client trebuie ridicat de curier, strâns, depus apoi în companie. Clientul n-are mereu cash, stă să se ducă la bancomat, pierde timp cu număratul și tot așa. Plata cu cardul eficientizează sistemul acesta, de unde și presiunea pe care eMAG încearcă s-o pună acum ca să educe piața.
Evident că interesul pe plata cu cardul e pentru toți jucătorii din mediul economic, de la bănci care percep comisioane și emitenți de carduri până la procesatori de plăți, magazine și curieri. Dar parcă era și timpul să ieșim din epoca de piatră a banilor gheață scoși de la bancomat în ziua de salariu.
Black Friday a contribuit și la digitalizarea pieței. IT-ul e un alt sector care profită masiv de Black Friday, chiar dacă pentru cei mai mulți angajați nu-i evident de ce. Mulți ani România a existat pe harta corporațiilor doar datorită mâinii ieftine de muncă în IT. În jargonul industriei asta se numește outsourcing și, pe scurt, înseamnă că externalizezi din corporația ta niște munci repetitive și de bază către niște muncitori ieftini din România, Bulgaria, Serbia, India și alte piețe mici.
De exemplu, externalizarea către România duce la o economie cu până la 25% pentru corporația care face asta. Pentru sectorul IT Black Friday înseamnă ceva dintr-un anumit punct de vedere: infrastructura web. În primul an, site-urile au avut probleme mari de stabilitate pentru că nimeni nu știa la ce să se aștepte. Cine a făcut greșeala să comunice ora, adică toți, s-a trezit cu un trafic mai mare decât ar fi crezut vreodată. Nu puteau fi făcute estimări, pentru că toți erau la început de drum.
În 2012, eMAG a investit 200.000 de euro în software și echipamente pentru ziua reducerilor. În 2019, a investit trei milioane de euro în servere, servicii de hosting online sau cloud ca platforma să fie accesibilă. Dincolo de investiția în echipamente, magazinele online angajează sau plătesc servicii pentru infrastructură web mai stabilă. Și nu plătesc neapărat în afară, ci intern, adică în economia României. Dau tot eMAG ca exemplu, că e cel mai mare jucător pe zona asta: divizia IT Research pentru dezvoltare software a avut în 2018 afaceri de 109,5 milioane de lei și o medie de 627 de angajați (în creștere cu 75 de angajați față de 2017). De ce în medie? Pentru că în perioadele aglomerate, cum ar fi Black Friday, recrutează mai mulți.
Mai e un domeniu economic care trage de Black Friday ca un român neaoș din damigeana de vin: curieratul. De Black Friday 2019, eMAG are parteneriat cu Poșta Română pentru 625 de oficii. Ai fi crezut vreodată, până acum trei - patru ani, că o să mai vrei să ai de-a face cu Poșta dincolo de niște facturi? Că vrea sau nu vrea, poate să fie ținută în viață de zona online.
Apoi, Fan Courier, cel mai mare jucător pe piața de curierat, a investit 25 de milioane de euro într-un centru din Ștefăneștii de Jos și susține că poate sorta circa 39.000 de colete pe oră. E o investiție pentru următorii doi până la cinci ani, dar fie și tangențial ține în viață o localitate și angajează 600 de persoane (și mai mult în perioadele aglomerate).
Apoi, eMAG susține că a investit pentru anul acesta 30 de milioane de euro în sistemul de curierat, de la depozit și logistică la easybox (niște cutii unde-ți sunt livrate pachetele). Da, salariile sunt și nu prea sunt bune la firmele de curierat, dar Black Friday le-a forțat, că de bună voie n-o făceau, să angajeze mai mult, să se dezvolte mai mult. Miza e să livreze repede (până la final de noiembrie), că asta a fost o problemă în primii ani: Black Friday în ultima vineri, apoi venea decembrie și livrările veneau greu.
Așa că acum avem Black Friday la mijloc de noiembrie.
Reduceri, scheme, țepe și mai mulți clienți ca niciodată
Reduceri de Black Friday în SUA. Sursa FOTO: Powhusku din Laramie, WY, USA
Sunt unul dintre oamenii care ar vrea să avem o țară ca afară, dar pe cine mint eu? Nu putem avea o țară ca afară, că luăm totul de la zero în foarte multe domenii de foarte multe ori. Black Friday, cumva, e cel mai bun exemplu pentru așa ceva. E frumos să credem că putem seta niște tendințe, de-a fi corecți și de-a face lucrurile „ca la carte”, chiar dacă nu există nicio carte care să cuprindă tot ce înseamnă România.
De fiecare dată când Black Friday te nemulțumește, gândește-te că e produsul hibrid al unei societăți care, printre multe alte crezuri, are vorba asta: „noi ne facem că muncim, ei se fac că ne plătesc”. Mi-am adus aminte de treaba asta că noi ca societate suntem extrem de ciudată, văzută din afară. Ceva mix între latini, șarlatani, slavi, șmecheri, descurcăreți, cu frică de Dumnezeu și fără frică de moralitate.
Într-un text mai vechi, de prin 2015, Vintilă Mihăilescu a adunat într-un articol câteva înfățișări ale României. Vorbele unui grec citat în articol explică România, pe scurt, românilor:
„În România sînt momente în care nimic nu pare organizat, la locul lui. Dar, în ultima clipă, apare un impuls şi totul merge înainte pe calea firească.”
Sigur, Black Friday e mai bine organizat, dar dincolo de site-urile mari sunt toate miile de site-uri mici care încă nu-și pun lucrurile la punct, dar dau drumul campaniilor și „meșteresc” la prețuri ca să ciupească din eveniment. Da, țepele există, chiar dacă nu peste tot și nu la toate magazinele online. Iar țepele astea apar într-un ecosistem bazat pe consum „la reducere”.
Practic, de la primul Black Friday până acum, în fiecare an există zeci de campanii cu reduceri pe toate site-urile mari. Singurul motiv e că oamenii ar și cumpăra, dar dacă e la preț redus parcă e și mai bine. Radu Apostolescu, fondator eMAG (retras, între timp), a declarat în 2014 câteva lucruri interesante ca să poți judeca și Black Friday.
„Nu pot să spun că am avut idei de la zero. Nu cred în asta cu inovația de dragul inovației. Mai mult am adaptat ce am văzut în afară. [...] [Primul Black Friday] a fost un dezastru, deși nu s-a văzut nimic. Asta a fost nebunia de a face lucrurile altfel. Am mers în State, am văzut bătălia și energia degajată și am zis că trebuie să facem același lucru și în România. Am avut niște desincronizări, s-a comandat marfă peste stoc, am vândut-o în pierdere.”
Pentru țepe există două nuanțe: sunt cele când reducerea e aplicată altui preț al produsului și cele când e la vânzare un produs nu foarte cunoscut de marea masă de clienți și astfel n-au o raportare corectă la preț. Ce magazin poate să tragă mai mult de preț într-o direcție sau alta, poate câștiga. Sigur, aici statul poate face un pic de ordine și lumină și chiar a încercat o analiză pe Black Friday în câțiva ani.
Paul Anghel, director ANPC, a explicat înainte de Black Friday 2019 ce ar trebui să știe românii despre prețuri și reduceri. Pe scurt, onest e ca reducerea să fie aplicată celui mai scăzut preț practicat de magazin în ultimele 30 de zile. Doar că asta nu se respectă mereu și ANPC, teoretic, ar trebui să controleze ce fac magazinele și, totodată, să răspundă reclamațiilor clienților.
Însă ANPC e un organism de stat și se mișcă cu o lentoare caracteristică. Are în vedere magazinele mari, dar în Black Friday scapă pe sub ochii ageri ai angajaților statului toate celelalte magazine. N-am dovezi să-mi susțin afirmațiile, că încă n-avem o analiză foarte bună pe Black Friday și cine lucrează frumos pe prețuri.
Pot spune însă că există și-o lamentare caracteristică românilor de-a se bate un pic pe umăr și de-a spune că oricum se dau țepe de Black Friday. Apoi pun ceva în coș, achită și așteaptă. E suficient însă să te uiți pe cifre și să vezi că se duc în sus în fiecare an și platoul cred că e la doi - trei ani distanță.
Încă se cumpără mult și încă se vinde foarte mult.
În 2019, de exemplu, bănci ca Banca Transilvania sau BCR s-au băgat în Black Friday cu reduceri la credite și carduri. Enel mi-a dat mail să-mi ofere 50% reducere la abonamentul zilnic și preț fix garantat. Și Floridelux mi-a spus că pot să iau buchete cu reduceri de câteva zeci de lei. Chiar, ce înseamnă țeapă la flori? Cât ar trebui să coste o „Inima Trandafiri Conservati Dragoste Eterna”? Că acum e redusă de la 3.600 de lei la 3.000 de lei.
Cum identifici o reducere onestă
Ar trebui să te gândești că sunt două tipuri de produse, în general: cele lansate anual și care au un preț cvasi-cunoscut dată fiind natura lor - telefoane, laptopuri, televizoare - apoi sunt toate celelalte produse care nu sunt actualizate în fiecare an și magazinele le exploatează la reduceri de Paște, de vară, de Crăciun, de Black Friday, de ziua florii de colț și alte evenimente similare.
Dacă vrei să înțelegi un pic mai mult ce e Black Friday și cum funcționează reducerile, e suficient să știi în ce categorie se încadrează produsul pe care îl vizezi. Cu cât e mai vechi pe piață și mai puțin „perisabil”, cu atât o să treacă prin tot felul de reduceri mai mult sau mai puțin înșelătoare. Și acesta e un raționament disponibil tuturor clienților.
Apoi mai e ceva din fundal: cine e distribuitorul? Pe telefoane Samsung, laptopuri Apple sau televizoare LG e destul de clar și canalul e oficial. Dar cine furnizează parfumuri, haine, anvelope și altele similare? Distribuitorul fixează prețul și de la perioade la perioade acesta poate fluctua.
Un exemplu foarte bun e din 2011, când Japonia a trecut printr-un cutremur imens. Fix acel moment a făcut ca industria foto-video să fie lovită de o creștere a prețurilor, pentru că producția din Japonia a fost afectată. Camerele, obiectivele, senzorii erau la fel, nimic nou, dar tsunamiul care a lovit Fukushima a făcut prețurile să crească pas cu pas în lanțul de distribuție până la cumpărătorul final.
Nu zic că asta se întâmplă mereu, dar când cumperi frigidere, mănuși de box, apă de colonie, blugi de nu-știu-ce fel sau telefon din China sunt o mulțime de factori care influențează prețul. În sectorul electroIT reducerile sunt destul de previzibile, asemenea și prețurile. Dar sunt celelalte sectoare cu produse vândute online care sunt imprevizibile și mai greu de identificat o țeapă.
Ce rămâne însă legat de Black Friday, în afara sferei țepelor, e că a devenit și în România un fenomen și un spectacol. eMAG a vândut în 2019 pulpe de porc, cafele la Starbucks, nunți pe plajă și celebrele lingouri de aur. evoMAG a vândut în 2016 apartamente (sau măcar a încercat). Spy Shop vinde în 2019 sisteme de supraveghere cu preț redus. Altex a vândut în 2018 Dacii (după o idee mai veche a eMAG de-a vinde mașini online).
Și poate că textul acesta e lung, dar e minuscul față de cât de mare poate fi lista tuturor produselor și magazinelor care pot fi vândute de Black Friday. Și asta a ajuns să fie acest moment: nu-i despre reduceri, e despre un ritual care încă nu a atins pragul de sus.
Cât despre clienți, paranoia caracteristică a românilor îi face să vadă conspirații peste tot și reduceri false. Apoi le pun în coș și cumpără, dar o fac un pic mai critici și mai enervați că iar nu mai e Black Friday ca pe vremuri. Așa că, măcar pentru la anul, ține minte fraza asta: tot ce-i gratis costă.
3
4
