Zile pline de tensiune în PNL unde se fac calculele pentru noul guvern pe care liberalii plănuiesc să treacă de votul parlamentului cel mai târziu joia viitoare. Liderii partidului condus de Ludovic Orban, a cărui nominalizare ca premier se așteaptă marți, au pus pe hârtie schița guvernului cu maximum 16 ministere. Titularii postului vor fi decisi însă după o discuție cu președintele Klaus Iohannis. Până atunci, Ludovic Orban încearcă să securizeze un vot în parlament pentru cabinetul PNL, asta pentru că partidele care au susținut moțiunea au pus deja condiții. Singurii care au anunțat că vor vota în bloc pentru sunt parlamentarii minorităților.
Potrivit unor surse liberale, pentru fiecare minister liderul partidului va avea trei variante de miniștri. De asemenea, este foarte probabil ca în noua garnitură de la Palatul Victoria să nu se găsească multe dintre numele grele ale partidului, care se pregătesc pentru un mandat plin.
Structura guvernului așa cum se discută în acest moment:
1. Ministerul Afacerilor Externe ( se comasează Ministerul Afacerilor Europene și, posibil, cel al Românilor de pretutindeni)
2. Ministerul Afacerilor Interne
3. Ministerul Apărării Naționale
4. Ministerul Finanțelor ( preia Transgaz și Transelectrica de la Energie)
5. Ministerul Economiei ( se comasează Ministerul Energiei, al Mediului de afaceri și Turismul)
6. Ministerul Dezvoltării
7. Ministerul Justiției
8. Ministerul Agriculturii
9. Ministerul Muncii
10. Ministerul Mediului (se comasează Ministerul Apelor și Pădurilor)
11. Ministerul Educației (se comasează Ministerul Cercetării și Ministerul Tineretului și Sportului)
12. Ministerul Fondurilor Europene
13. Ministerul Transporturilor ar urma să se comaseze cu Ministerul Comunicațiilor
14. Ministerul Culturii
15. Ministerul Sănătății
16. Ministerul pentru Relația cu Parlamentul
Distribuția pe posturi ar urma să fie stabilită după desemnarea premierului, atunci când liberalii ar urma să aibă o discuție aplicată și cu PMP, partid căruia PNL ar fi dispus să-i cedeze două ministere.
De altfel, Ludovic Orban a evitat să dea vreun nume de posibil ministru, ținând doar să infirme varianta vehiculată în spațiul public pentru ministerul Justiției, în persoana Anei Birchall. „Nu am avut nicio discuție cu Ana Birchall. Nu știu de unde a fost lansat acest zvon. Eu știu că doamna Birchall e membru PSD. N-am avut nicio discuție și nu o iau în calcul”, a spus Orban.
Între timp, în cercurile liberalilor sunt vehiculate mai multe nume de potențiali miniștri printre care Raluca Turcan, cărei i s-ar pregăti un pic mai mult decât Educația, pentru care ar fi preferată Monica Anisie, Robert Sighiartău pentru Dezvoltare, Emil Dumitru pentru Agricultură, Marcel Vela pentru Apărare sau Interne, Bogdan Huțucă pentru Finanțe, portofoliu care ar putea fi atribuit însă unui specialist din afara partidului. Aceeași variantă ar fi preferată și pentru ministere precum Externele sau Sănătatea.
Ce condiții au USR, ALDE și UDMR și cum răspunde Orban
Între timp, Ludovic Orban a stabilit echipele de negociere cu celelalte partide care au susținut moțiunea de cenzură. Până acum USR, ALDE și UDMR au anunțat condițiile pentru sprijinirea unui guvern liberal.
UDMR nu vrea alegerea primarilor în două tururi și nici ca în echipa guvernamentală să se regăsească europarlamentarul Rareș Bogdan care a avut, în trecut, reacții virulente la adresa Uniunii. Această ultimă problemă pare rezolvată, Rareș Bogdan nemairegăsindu-se în acest moment în draftul echipei guvernamentale, potrivit unor surse din partid.
USR pe de altă parte condiționează sprijinul de alegerea primarilor în două tururi, desființarea recursului compensatoriu, preum și votarea inițiativei „fără penali”.
ALDE își dorește ca Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) să rămână funcțională.
„Aici e un răspuns simplu. Normal că nu poți să incluzi în programul de guvernare lucruri care pot să determine anumite formațiuni să nu te voteze”, a declarat Ludovic Orban, la finalul ședinței conducerii partidului.
Liderul PNL a insistat că alegerea primarilor în două tururi, secția specială și recursul compensatoriu fac obiectul unor inițiative legislative în parlament, iar OUG-urile pe tema justiției sunt excluse având în vedere rezultatul referendumului din 26 mai.
„Există calea parlamentară, iar în ceea ce privește, cel puțin reglementările, cel puțin în domeniul justiției, să nu uităm că în România, pe 26 mai, a avut loc un referendum convocat de președintele României în care românii au decis, foarte clar, că nu se pot emite OUG în domeniul justiției”, a spus Orban.
10
12
