VIDEO Dan Barna a prezentat planul pentru "reconstruirea României": Președintele trebuie să aibă atributul de a declanșa alegeri anticipate în situații de criză politică / Vom opri taxarea sărăciei - Hotnews Mobile
1 € 4,7729 1 USD 4,3145marţi 19 nov 2019

VIDEO Dan Barna a prezentat planul pentru "reconstruirea României": Președintele trebuie să aibă atributul de a declanșa alegeri anticipate în situații de criză politică / Vom opri taxarea sărăciei

de R.M. Vineri, 11 octombrie 2019, 15:28
- a A+
Imagine
Candidatul USR la prezidențiale, Dan Barna, și-a prezentat vineri, la Sibiu, planul pentru "reconstruirea României", care propune creșterea atribuțiilor prezidențiale, inclusiv posibilitatea de a declanșa alegeri anticipate, în cazul unei crize politice, dar și "oprirea taxării sărăciei", respectiv impozit zero pe salariul minim.




HotNews.ro a transmis LIVETEXT cele mai importante declarați ale lui Dan Barna:

16:12 Dan Barna își prezintă programul
  • România începe să se însănătoșească
  • Pentru prima dată în istoria României, o guvernare PSD e doborâtă prin moțiune de cenzură
  • Cred că a fost posibil printr-un efort închegat al întregii opoziției
  • Pornim de la premisele unui stat care nu mai funcționează, cocoșat de clientelism
  • Serviciile publice sunt de foarte proastă calitate, dramele pe care le-a trăit România în ultimul an demonstrează acest lucru
  • Statul a devenit un inamic al prosperității
  • Statul nu te ajută, pur și simplu te pândește când îți asumi să devii antreprenor
  • Putem să facem lucrurile să funcționeze în România
  • Asta presupune să ai un președinte activ, implicat, prezent, care e relevant
  • Deseori ni se spune nu s-a putut mai mult
  • Președintele e cea mai legitimă forță din stat
  • Voi fi un președinte care va conta în dezvoltare
  • Prima prioritate e reforma constituțională în care președintele trebuie să participe la ședințele de guvern la ce înseamnă bugetul statului
  • Președintele duce obiectivele societății. Vizez creșterea atribuțiilor președintelui
  • Președintele trebuie să aibă atributul ca în situații de criză politică să poată declanșa alegeri anticipate
  • Cât de simplu se putea ieși din criza pe care am traversat-o dacă președintele avea acest atribut
  • Este o modificare la care ținem foarte mult
  • Fără penali în funcții publice . Ai fost condamnat, adio funcție publică
  • Un milion de cetățeni au semnat acest principiu de minimă igienă
  • Educația - am asumat un obiectiv de 6% pentru Educație. Nu putem spera să fim o națiune care contează cât timp nu investim în Educație
  • Vom face și în Educație sistem de salarizare comparativ cu modul în care ne plătim azi judecătorii sau medicii
  • Sănătatea - O nouă lege, prin care prevenția și medicina de familie să fie reașezate acolo unde e nevoie. Suntem o țară care se tratează la urgențe și la marii profesori
  • Trebuie dezvoltată infrastructura de sănătate, spitalele regionale
  • În toată țara funcționează spitale în clădiri care ar trebuie să fie clădiri istorice sau muzee
  • România pare să fie furnizorul internațional de medici profesioniști pentru Europa și SUA
  • Țările nordice printează organe la imprimante 3D. Adeseori cu medici români
  • Economie - președintele poate aduce în dezbaterea publică temele esențiale
  • Debirocratizare, informatizarea ANAF, predictibilitatea și stabilitatea
  • Statul român trebuie să susțină antreprenorii, inițiativa privată, să adopte măsuri prin care oamenii să fie încurajați să fie și buni contribuabili dar să vadă și că statul îi susține
  • Infrastructura , o altă temă obligatorie. Nicio regiune nu trebuie să mai rămână izolată
  • Obiectivele asumate privesc interconectarea regiunilor din România
  • Partea socială - vom opri taxarea sărăciei. Impozit zero pe salariul minim
  • Politica externă, afacerile europene - pilonii, NATO, UE, parteneriatul cu SUA, sunt elemente la care țin foarte mult
  • Republica Moldova - pe termen scurt o unire politică nu e posibilă, dar România trebuie să devină furnizorul de bunăstare pentru Moldova
  • Românii din Moldova trebuie să vadă nu doar să audă că România realizează interconectare energetică, continuăm investițiile în școli și grădinițe
  • E foarte bine că România renovează școli și grădinițe, dar acolo copiii sunt învățați să uite limba română
  • Putem să fim fericiți și în România
Întrebări din partea ziariștilor

De ce ați ales Sibiu? Dan Barna: Oamenii își trag energia și forța din locul unde au băut prima dată apă

Sondajele arată că nu intrați în turul doi - Dan Barna: Sondajele sunt fotografii ale diverselor momente. Nu am nicio îndoială că voi fi în turul doi. Ceea ce deja Alianța a făcut este incredibila performanță de a aduce zeci de mii de oameni din România reală în politică. Acest aer proaspăt, această generație tânără este deja activă. România are nevoie acum de o schimbare. Ce Românie vrem? O Românie la foc călduț, pe care o avem deja? România va fi pe direcția de dezvoltare în care președintele e activ și prezent și la reușite și eșecuri, nu doar la crize maxime. Eu sunt foarte liniștit pentru că românii sunt oameni deștepți. Rezultatul de ieri confirmă un tur doi fără PSD. Românii vor viziune și direcție. Președintele poate să dea acele direcții și acea presiune pe guvern ca lucrurile de care au nevoie cetățenii să devină realitate.


Iată mai jos programul propus de Dan Barna (sursa - aici ):

Reforma constituțională.
  • Un mandat constituțional clar pentru Președinte, care să permită soluționarea crizelor politice
Președintele poate și trebuie să aibă un rol clar în asigurarea stabilității politice într-o democrație funcțională. În acest sens, Președintele trebuie să beneficieze de mecanisme constituționale pentru a înlesni dizolvarea Parlamentului atunci când acesta nu mai reflectă voința populară rezultată în urma alegerilor.

Președintele va putea iniția un referendum pentru dizolvarea Parlamentului. În cazul în care referendumul este validat, Parlamentul este dizolvat. Președintele va putea iniția referendum pentru dizolvarea Parlamentului o singură dată pe parcursul unui mandat, dar nu cu mai puțin de 6 luni înainte de finalizarea acestuia.

În cazul adoptării unei moțiuni de cenzură, Președintele va avea posibilitatea fie de a desemna un nou candidat pentru funcția de Prim-ministru, fie de a dizolva imediat Parlamentul și de a declanșa alegeri anticipate.

Dacă Parlamentul îl suspendă pe Președinte, în ciuda unui aviz negativ al Curții Constituționale, iar referendumul de demitere este respins de către alegători, atunci Parlamentul va fi dizolvat de drept.

Creșterea rolului Președintelui în ceea ce privește direcțiile majore de politici publice, inclusiv adoptarea bugetului de stat
În prezent, Președintele poate participa la ședințele Guvernului în care se dezbat probleme de interes național privind politica externă, apărarea țării, asigurarea ordinii publice și, la cererea Prim-ministrului, în alte situații. Atunci când participă la ședințele Guvernului, Președintele le prezidează.

Propun ca participarea Președintelui la ședințele de guvern în aceste situații să devină obligatorie, nu opțională, iar pe lângă politica externă, apărarea țării și asigurarea ordinii publice, Președintele să participe și la ședințele în care se dezbat și adoptă bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat.

Propun această extindere a atribuțiilor Președintelui odată cu înființarea unui Consiliu pentru Dezvoltare în subordinea șefului statului cu atribuții privind informarea permanentă a Președintelui în legătură cu starea generală a economiei românești. Predictibilitatea și responsabilitatea fiscală trebuie să fie condiții obligatorii, reflectate în Constituție.
  • Fără Penali în Funcții Publice
Un milion de români au semnat pentru inițiativa Fără Penali în Funcții Publice, un demers constituțional sub egida căruia va sta întreaga reformă a statului. Prin interzicerea alegerii în organele administrației publice locale, Camera Deputaților, Senat sau în funcția de Președinte al României a persoanelor condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, România va da în sfârșit semnalul de integritate de care avem atâta nevoie.
  • Alegerea primarilor și președinților de Consilii Județene în două tururi de scrutin
De-a lungul anilor, partidele de guvernare au schimbat modul de alegere a primarilor și președinților de Consilii Județene astfel încât să își asigure propriul succes. Astăzi, alegerea acestora într-un singur tur de scrutin face în multe rânduri ca ei să reprezinte mai puțin de un sfert din populația localității. Pentru a asigura reprezentativitatea aleșilor și stabilitatea regulilor privind la modul lor de desemnare, propun ca alegerea primarilor și a președinților de consilii județene în două tururi de scrutin să fie introdusă în Constituție, așa cum este prevăzut în prezent în cazul alegerii Președintelui României.
  • Reforma Parlamentului
În acest moment, Parlamentul României este supradimensionat și funcționează în baza unui mecanism greoi. Un prim pas pe care îl propun pentru eficientizarea și optimizarea funcționării Parlamentului este limitarea numărului de mandate de parlamentari la 300.

Educație

Principalele direcții de promovare a Educației ale mandatului meu de președinte vor fi:
  • 6% din PIB pentru Educație
De aproape 10 ani, Legea Educației prevede obligativitatea alocării a 6% din PIB pentru învățământ, dar niciun guvern nu a respectat până acum această prevedere. Astăzi, guvernul Dăncilă alocă doar 3% din PIB pentru Educație. Rezultatul? PSD a promis în 2016 că va construi 2.500 de creșe și grădinițe noi, 30 de cămine studențești și va moderniza peste 2.000 de școli. După 3 ani, au reușit să facă doar 45 de grădinițe. Nu putem pretinde calitate a învățământului în școli care nu au profesori calificați și nu au toalete, apă curentă și căldură.

Alocăm fonduri speciale pentru formarea profesională inițială și continuă a personalului din învățământ precum și pentru atragerea cadrelor didactice către zonele geografice cu deficit de profesori.

Creșterea prestigiului profesiei didactice și promovarea continuă a carierei pedagogice, inclusiv printr-o remunerare corespunzătoare: vom crește salariile educatorilor și profesorilor din ciclurile ante-preșcolar, preșcolar, primar, gimnazial și liceal. Dacă vrem învățământ de calitate atunci trebuie să fim pregătiți în viitorul apropiat să ne plătim profesorii așa cum plătim medicii sau magistrații.

Investim în infrastructură educațională critică (clădiri, laboratoare, biblioteci, cămine, cantine, dar și resurse educaționale precum materiale didactice, infrastructură digitală) și revizuim mecanismul finanțării per elev, astfel încât o pondere mai mare să revină echipamentelor și materialelor didactice pentru activități școlare și extracurriculare.
  • Continuarea măsurilor de stimulare a accesului și participării în educație pentru toți copiii și tinerii și introducerea unor măsuri concrete care să crească calitatea educației
Educația reprezintă pilonul fundamental al proiectului de țară, pentru că ea formează societatea. România are nevoie în continuare de măsuri remediale care să crească accesul și participarea școlară a copiilor și tinerilor din toate mediile de la creșă și până la universitate sau învățământul profesional - masa caldă în școli, transport sigur până la școală și înapoi, vouchere de grădiniță, încurajarea și recunoașterea profesorilor care obțin rezultate semnificative, nu doar la olimpiade, dar și prin reducerea absenteismului și a abandonului școlar, îmbunătățirea rezultatelor învățării, incluziunea cu succes a elevilor cu Cerințe Educaționale Speciale (CES), etc.

Dar avem și o nevoie acută de calitate în educație la toate nivelurile. Care înseamnă profesori bine pregătiți, cu prestigiu, dezvoltarea de competențe ale copiilor și tinerilor adaptate la nevoile reale ale societății actuale și adaptarea educației la cerințele specifice ale elevilor, cu eliminarea uniformizării care nu creează altceva decât mediocritate. Pentru a avea profesori bine pregătiți, este necesară atragerea celor mai buni tineri către o carieră didactică, pregătirea lor inițială de calitate, precum și formarea continuă a tuturor cadrelor didactice din sistem.

Calitate înseamnă și deschiderea către concurență în sistemul de învățământ. Educația este prea importantă pentru a fi organizată sub forma unui monopol: părinții trebuie să aibă dreptul să aleagă școala copiilor lor. Simultan, este nevoie de reforma profundă a modului în care se face astăzi evaluarea calității serviciilor de educație.
  • Descentralizarea și depolitizarea educației prin transferul puterii de decizie către școli, la nivelul elevilor, părinților și profesorilor
Un milion de români au semnat pentru inițiativa Fără Penali în Funcții Publice, un demers constituțional sub egida căruia va sta întreaga reformă a statului. Prin interzicerea alegerii în organele administrației publice locale, Camera Deputaților, Senat sau în funcția de Președinte al României a persoanelor condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, România va da în sfârșit semnalul de integritate de care avem atâta nevoie.
  • Alegerea primarilor și președinților de Consilii Județene în două tururi de scrutin
Parteneriatul între școală, familie și comunitate este esențial pentru o educație de calitate a copiilor noștri. Educația începe devreme, în familie, iar copiii au nevoie de modele pe care să le poată urma. Fiecare copil este diferit, de aceea și sistemul de educație trebuie să fie capabil să se adreseze fiecăruia. Și este de datoria fiecăruia dintre noi să ne implicăm în acest efort - atât prin programe de educație parentală; cât și prin acordarea unei puteri de decizie părinților în consiliile de administrație ale școlilor în ceea ce privește curricula și investițiile făcute din bugetele școlilor.

Deși s-a spus de multe ori că vom centra educația pe copil, cel mai puternic actor din sistem a rămas politicul. Avem un sistem de educație extrem de centralizat și politizat, în care cei mai puternici actori sunt ministrul educației și primarii. Nici profesorii, nici părinții nu au putere de decizie în actualul sistem. Susținem că sistemul de educație trebuie să fie depolitizat și descentralizat. Puterea de decizie în școli trebuie să fie a celor care sunt cei mai apropiați de copii: profesorii și părinții. Ei știu cel mai bine care sunt nevoile copiilor și ale școlii.

Inspectoratele școlare sunt instituții retrograde; avem nevoie de o reformă substanțială a sistemului astfel, cu instituții care să reprezinte garanția calității actului de educație. Propunerea pe care o voi susține în mandatul meu de președinte este transferul puterii de decizie de la inspectoratele școlare către nivelul școlii și schimbarea modului de funcționare a consiliilor de administrație astfel încât școlile să fie conduse mai aproape de copii și pentru interesele lor.
  • O școală mai sigură și mai sănătoasă pentru copii
Intervenția de urgență asupra tuturor școlilor care funcționează în spații neconforme din punct de vedere sanitar sau al siguranței la incendiu și cutremur este o măsură urgentă pe care o voi susține cu tărie. Sunt peste 3.000 de unități școlare inventariate și expertizate care se află în această situație.

Educația pentru sănătate trebuie să fie o prioritate în școlile din România pe parcursul anilor de învățământ primar și gimnazial. Acesta trebuie să includă componente de: informare preventivă și educație pentru siguranță și evitarea pericolelor, cu referire la toate pericolele la care pot fi expuși elevii - agresivitate și cazuri de bullying, fumatul, utilizarea unor substanțe narcotice și ilegale, dar și pentru a face față la situații de risc de incendiu, cutremur sau inundație.

Educație pentru sănătate înseamnă, în același timp, și promovarea unui stil de viață sănătos în rândul elevilor: este nevoie de dezvoltarea unui sistem de sport școlar și universitar, sportul fiind fundamental pentru dezvoltarea fizică și emoțională a copiilor și în prevenția unor afecțiuni de sănătate.

Sănătate

Finalizarea infrastructurii critice în sănătate - spitale regionale și transformarea României într-un centru european de inovație în sănătate
România are nevoie de spitale noi, cele promise, dar niciodată realizate: 3 spitale regionale construite și dotate corespunzător la Cluj, Iași și Craiova până la finalul mandatului meu de președinte.

România are nevoie de medici la sate și de fonduri alocate sănătății pentru medicina primară. România are nevoie de un sistem sanitar care să poată salva vieți - secțiile de mari arși din spitale necesită investiții pentru ca pierderi de vieți precum cele în urma tragediei de la Colectiv să nu se mai întâmple.

Dar tot România poate și trebuie să devină și unul dintre cele mai puternice centre europene de inovație în Sănătate, prin stimularea financiară și sprijin logistic acordat antreprenorilor care propun soluții tehnologice de îmbunătățire a calității vieții pacienților. Avem resurse pentru dezvoltarea unor platforme interuniversitare între facultățile de medicină, IT și cele tehnice pentru a crea pe plan intern inovație în biotehnologie, cu sprijin din partea sectorului privat. Astăzi, scutirile de impozit acordate cercetătorilor și inovatorilor care lucrează în acest domeniu sunt aplicate unui număr limitat de activități eligibile, ceea ce inhibă investițiile în domeniu. România poate și trebuie să devină cel mai important jucător regional în cercetare și inovare în domeniul biotehnologiei și e-health.
  • O nouă lege a sănătății
Legea actuală a Sănătății este veche de 13 ani și a suferit mii de modificări și amendamente. În 2007, când a fost aprobată legea nr. 95, nu existau nici sistemul informatic, nici spitale construite din donații, nici posibilitatea de a analiza științific cantități uriașe de date despre sănătatea populației cu ajutorul tehnologiei, nici conceptul de medicină bazată pe valoarea serviciilor medicale.

Pe hârtie, statul român le oferă cetățenilor săi servicii medicale extinse, dar în realitate fiecare dintre noi știm că trăim într-o mare minciună oficială. Serviciile medicale nu sunt plătite la valoarea lor reală, achizițiile efectuate în sistemul medical sunt infestate de corupție, investițiile nu se bazează pe nevoile oamenilor, ci pe interesele unor cercuri de putere.

Și în tot acest timp, costurile cu serviciile medicale au devenit o problemă din ce în ce mai apăsătoare pentru milioane de familii. România se numără printre țările europene cu o rată mare a populației expuse la cheltuieli catastrofice din motive medicale. Acest lucru înseamnă că sunt foarte multe familii care au ajuns la sapă de lemn atunci când cineva drag s-a îmbolnăvit.

Avem nevoie de o nouă lege a sănătății care să țină costurile sub control. Voi iniția un grup de lucru pentru o nouă lege a sănătății, care va implica toți actorii relevanți ai sistemului: reprezentanți ai pacienților și ai organizațiilor societății civile cu activitate în domeniul sanitar, reprezentanți ai universităților de medicină și ai departamentelor de sănătate publică, experți în economie și politici de sănătate, reprezentanți ai medicilor de familie, ai asistentelor medicale și moașelor, ai managementului din sistemul medical public și privat.

Împreună vom elabora o nouă lege a sănătății care va urmări cu precădere modernizarea sistemului de asigurări de sănătate și întărirea asistenței medicale primare.

Sistemul de asigurări de sănătate trebuie modernizat și așezat pe principii de cost-eficiență. Românii sunt printre cetățenii europeni care au cheltuieli medicale direct din buzunar peste media UE și în creștere. Ca rezultat, accesul la servicii medicale de calitate este redus, iar oamenii devin mai săraci și mai bolnavi. Sistemul de asigurări de sănătate trebuie modernizat astfel încât statul să le poate oferi românilor protecție financiară în caz de boală și acces la servicii medicale atunci când au nevoie.

Cheia unui sistem medical modern sustenabil financiar este întărirea asistenței medicale primare și a programelor de prevenție. Noua lege a sănătății trebuie să redea medicilor de familie rolul de temelie a sistemului medical, atât prin stimulente profesionale și financiare, cât și prin programe inovatoare care să crească accesul oamenilor din toate mediile de rezidență la asistență medicală. Voi susține creșterea ponderii bugetului alocat medicinei de familie de la 6%, cât este în prezent, la 10% - un nivel apropiat de media statelor europene.

Noua lege a sănătății va avea reguli noi, mai flexibile, privind stimulentele fiscale acordate activităților din domeniul cercetării și inovației din sfera medicală.
  • Strategia Națională de Resurse Umane în Sănătate
România are 2,8 medici la o mie de locuitori: suntem sub media UE de 3,6 medici la o mie de locuitori și pe penultimul loc în Europa. Alte state non-UE din regiune, ca Serbia sau Macedonia, stau mai bine decât noi.

România este principalul rezervor de medici străini care practică în vestul Europei: în ultimul deceniu țara noastră a pierdut 800 milioane de Euro (aproximativ 80 milioane Euro anual) educând medici aici în România, medici care astăzi profesează în alte țări. Ultimele date disponibile ne arată că peste un sfert (26%) din posturile pentru medici existente în sistemul public de sănătate sunt vacante, cu dezechilibre imense între orașe și sate. Guvernarea PSD a ignorat situația. Sondajele în rândul medicilor arată că principalul motiv de emigrare în ultimii ani este absența posibilităților de dezvoltare profesională și dotarea deficitară a spitalelor publice. Mărirea salariilor a fost benefică, dar este departe de a fi suficientă, cum ne arată și experiența din alte țări: este nevoie de o strategie care să ofere medicilor români un sistem care să-i motiveze să rămână să profeseze acasă, în România.

Una din prioritățile mele ca Președinte al României va fi aprobarea și implementarea Strategiei Naționale de Resurse Umane în Sănătate, un plan de măsuri inteligente și concrete pentru una din cele mai importante și inteligente bresle ale României: medicii.
  • Alegerea primarilor și președinților de Consilii Județene în două tururi de scrutin
Parteneriatul între școală, familie și comunitate este esențial pentru o educație de calitate a copiilor noștri. Educația începe devreme, în familie, iar copiii au nevoie de modele pe care să le poată urma. Fiecare copil este diferit, de aceea și sistemul de educație trebuie să fie capabil să se adreseze fiecăruia. Și este de datoria fiecăruia dintre noi să ne implicăm în acest efort - atât prin programe de educație parentală; cât și prin acordarea unei puteri de decizie părinților în consiliile de administrație ale școlilor în ceea ce privește curricula și investițiile făcute din bugetele școlilor.

Deși s-a spus de multe ori că vom centra educația pe copil, cel mai puternic actor din sistem a rămas politicul. Avem un sistem de educație extrem de centralizat și politizat, în care cei mai puternici actori sunt ministrul educației și primarii. Nici profesorii, nici părinții nu au putere de decizie în actualul sistem. Susținem că sistemul de educație trebuie să fie depolitizat și descentralizat. Puterea de decizie în școli trebuie să fie a celor care sunt cei mai apropiați de copii: profesorii și părinții. Ei știu cel mai bine care sunt nevoile copiilor și ale școlii.

Inspectoratele școlare sunt instituții retrograde; avem nevoie de o reformă substanțială a sistemului astfel, cu instituții care să reprezinte garanția calității actului de educație. Propunerea pe care o voi susține în mandatul meu de președinte este transferul puterii de decizie de la inspectoratele școlare către nivelul școlii și schimbarea modului de funcționare a consiliilor de administrație astfel încât școlile să fie conduse mai aproape de copii și pentru interesele lor.
  • Împreună cu medicii și asistentele medicale vom promova calitatea asistenței medicale în România
Una din cele mai dureroase realități de la noi este că România se află printre țările europene cu cea mai ridicată mortalitate evitabilă - 53.867 de decese considerate evitabile s-au înregistrat în România în ultimul an, suntem pe primul loc în UE la acest capitol. Cu alte cuvinte, românii mor mult mai des decât ceilalți europeni de boli care în mod normal pot fi vindecate sau prevenite.

Aceste cifre tragice sunt rezultatul unui sistem medical din care adesea lipsește respectarea protocoalelor de tratament și în care aplicarea metodelor moderne de management medical și organizare a echipelor medicale sunt o excepție, nu o regulă.

Un medic care trebuie să stea 36 de ore în spital pentru că nu există colegi care să-l înlocuiască, obosește și poate greși mai ușor. Un medic care nu are întotdeauna medicamentele necesare la dispoziție, nu poate acorda pacientului cel mai bun tratament, chiar dacă știe și dorește să o facă. Un medic care pierde zilnic minute prețioase cu birocrația sau cu sistemele electronice blocate, nu mai are timp pentru comunicare cu pacientul.

Ca președinte al României mă voi implica direct și activ în dezvoltarea unui sistem medical modern care să ajute medicul și personalul medical să fie cea mai bună versiune a sa, nu să-l împingă către greșeli și epuizare.

Infrastructură
  • Conectarea provinciilor istorice cu autostrăzi
Prioritatea absolută a construcției de infrastructură în România este conectarea provinciilor istorice cu drumuri rapide și sigure. Trebuie legată Transilvania de Muntenia și finalizat coridorul european Nădlac-Constanța prin proiectele A1 Sibiu-Pitești și A0 Autostrada de Centură a Bucureștiului. Moldova este defavorizată prin lipsa de infrastructură modernă și trebuie conectată de Transilvania prin autostrada A8 Iași-Tg. Mureș și de Muntenia prin autostrada A7 Suceava-București. Rețeaua de drumuri rapide și sigure trebuie să conecteze toate zonele țării pe principiul “nimeni nu e lăsat în urmă". În același timp, politica investițională trebuie să fie predictibilă și realistă față de resursele disponibile, prin alegerea acelor soluții tehnice care maximizează beneficiul. Finanțarea europeană este esențială, precum și prioritizarea proiectelor din Master Plan și a coridoarelor trans-europene de transport care străbat România, spre exemplu, A3 Ploiești-Brașov, A6 Lugoj-Caransebeș-Turnu Severin-Craiova, A3 Transilvania Cluj-Oradea-Vama Borș, A13 Sibiu-Brașov, drumurile exprese Pitești-Craiova, Arad-Oradea, Măcin-Constanța- Vama Veche, legăturile cu Republica Moldova, Serbia, Ucraina și Bulgaria.
  • Modernizarea și reînnoirea căilor ferate
Viteza medie comercială a trenurilor a ajuns la minime istorice, 44 km/h la pasageri și 16 km/h la marfă, în timp ce aproape 75% din rețeaua de căi ferate este scadentă la reparații capitale. Politica investițională trebuie reorientată de la reconstrucții-mamut care au costuri uriașe, durate de implementare de ordinul zecilor de ani și beneficii limitate (calea ferată rezultată nu este de mare viteză) către proiectele de reparație capitală care să readucă rețeaua la parametrii constructivi și să elimine sutele de limitări de viteză. Construcțiile noi trebuie gândite pentru beneficiu maxim per capital investit.
  • Strategia Națională de Resurse Umane în Sănătate
România are 2,8 medici la o mie de locuitori: suntem sub media UE de 3,6 medici la o mie de locuitori și pe penultimul loc în Europa. Alte state non-UE din regiune, ca Serbia sau Macedonia, stau mai bine decât noi.

România este principalul rezervor de medici străini care practică în vestul Europei: în ultimul deceniu țara noastră a pierdut 800 milioane de Euro (aproximativ 80 milioane Euro anual) educând medici aici în România, medici care astăzi profesează în alte țări. Ultimele date disponibile ne arată că peste un sfert (26%) din posturile pentru medici existente în sistemul public de sănătate sunt vacante, cu dezechilibre imense între orașe și sate. Guvernarea PSD a ignorat situația. Sondajele în rândul medicilor arată că principalul motiv de emigrare în ultimii ani este absența posibilităților de dezvoltare profesională și dotarea deficitară a spitalelor publice. Mărirea salariilor a fost benefică, dar este departe de a fi suficientă, cum ne arată și experiența din alte țări: este nevoie de o strategie care să ofere medicilor români un sistem care să-i motiveze să rămână să profeseze acasă, în România.

Una din prioritățile mele ca Președinte al României va fi aprobarea și implementarea Strategiei Naționale de Resurse Umane în Sănătate, un plan de măsuri inteligente și concrete pentru una din cele mai importante și inteligente bresle ale României: medicii.

Finanțarea adecvată a infrastructurii de transport: un program pe 10 ani
Alocările bugetare pentru investiții s-au prăbușit în ultimii ani. Pentru investiții în rețeaua națională de autostrăzi și drumuri naționale alocarea anuală este de aprox. 0,05% PIB de la bugetul de stat. Pentru reparații capitale și întreținerea căilor ferate, alocarea este de sub 0,01% PIB. Sunt sume infime raportate la nevoi. Cu alocări mici și inconstante, direcționate schimbător după culoarea politică, nu putem avea decât cârpeli și cioturi de rețea.

Obiectivul de finanțare al rețelelor rutiere și feroviare - întreținere, reparații capitale și investiții - trebuie să fie de 1% PIB în medie pe următorii 10 ani. Numai așa putem face un salt calitativ semnificativ al rețelei de transport românești.
  • Profesionalism în gestionarea infrastructurii de transport
Instituțiile care se ocupă de drumuri și căi ferate în România, ministerul Transporturilor și companiile subordonate, au eșuat dramatic în misiunea lor, iar lipsa de competență a acestora a ajuns de notorietate. Un program transformațional pentru infrastructura de transport a României, în valoare de zeci de miliarde de lei, nu poate fi gestionat decât cu profesionalism, continuitate și responsabilitate. Este nevoie de reformă profundă în mecanismele de gestiune ale marilor proiecte de infrastructură. Oamenii competenți trebuie recrutați și lăsați să își facă meseria.

Încrederea între mediul public și mediul privat (ingineri, proiectanți, constructori) este esențială pentru implementarea acestui program ambițios. Statul trebuie să fie un partener predictibil, corect și implicat în ceea ce ține de el, iar mediul privat trebuie să vină cu eficiență, expertiză și inovație în acest parteneriat pentru transformarea infrastructurii românești.

Economie
  • Consiliul pentru Dezvoltare
Consiliul pentru dezvoltare va fi un organism consultativ alcătuit din principalele confederații patronale, asociații profesionale, sindicate, reprezentanți ai mediului academic și ai societății civile. Dat fiind că Președintele are acces la sursele de informații oficiale, din această structură nu va face parte nicio instituție publică. Toți stakeholderii vor veni din medii profesionale, societatea civilă și mediul privat.

Consiliul pentru Dezvoltare va avea următoarele atribuții principale:

Informarea permanentă a Președintelui în legătură cu starea generală a economiei.
Documentarea, în rapoarte anuale, a nevoilor economiei românești, a stadiului realizării obiectivelor din planul de guvernare și a sugestiilor privind oportunități ce pot fi folosite în interesul economic și strategic al României.
Avertizarea cu privire la politici economice care ar afecta stabilitatea economică a țării prin rapoarte de atenționare timpurie care să ajute la prevenirea crizelor economice majore.
  • Obiective majore de politică economică
Reducerea poverii fiscale pe salarii, responsabilitate fiscală și o administrare mai eficientă a taxării

Voi folosi legitimitatea și puterile constituționale ale funcției prezidențiale pentru a opri orice derapaje iresponsabile în ceea ce privește bugetul public. Incompetența statului nu este un motiv pentru a crește birurile asupra populației. Voi insista pentru un cadru fiscal mai suplu, inclusiv prin eliminarea taxelor pe muncă în primii ani pentru tinerii aflați la începutul activității profesionale și eliminarea taxelor pe salariul minim. România trebuie să devină o țară în care să ne fie mai ușor să muncim, nu să fim penalizați cu taxe absurde atunci când o facem. Cred cu tărie că astfel vom avea locuri de muncă bine plătite, iar românii nu vor mai pleca în alte țări să le caute.
  • Antreprenoriat ușor și fără birocrație
Voi susține antreprenoriatul, pentru că el este motorul economiei. Îmi doresc o Românie în care să ne fie ușor să întreprindem, nu în care să ne pierdem timpul luptând cu birocrația inutilă a statului. Debirocratizarea activității economice printr-o legislație prietenoasă și modernă pentru întreprinderile mici și mijlocii va permite să crească finanțările și competitivitatea companiilor românești, care vor putea exporta profitabil de aici în toată Uniunea Europeană. Viziunea mea este că ca România să devină o țară cu adevărat deschisă concurenței, o țară în care suntem liberi să alegem, nu una în care suntem prizonierii unor sisteme învechite.
  • Transformarea digitală a României
Există în prezent o șansă și oportunitate unice ca țara noastră să folosească valul transformării tehnologice pentru a crește ca societate, inclusiv din perspectivă economică. Avem o industrie IT care performează la nivel global, dar în același timp statul român este pe ultimul loc din punct de vedere al digitalizării. Președintele poate impulsiona acest proces, iar angajamentul meu este acela că voi face toate eforturile pentru ca România să fie în primele 10 țări din Uniunea Europeană în materie de inovare și digitalizare.
  • Aderarea la euro
Voi folosi toate instrumentele pe care Președintele le are la dispoziție pentru aderarea la zona Euro. Absența României din cercul interior al dezvoltării economice din Uniunea Europeană contribuie la adâncirea decalajelor, întârzie creșterea prosperității cetățenilor și perpetuează imaginea nemeritată de țară la marginea Europei. Mă voi asigura de existența unui dialog eficient și în interesul cetățenilor între BNR, Guvern și partenerii sociali privind armonizarea politicii monetare cu cea fiscală.
  • Energie curată pentru România viitorului
Voi susține exploatarea noilor rezerve descoperite de gaze naturale: gazele offshore din Marea Neagră și celelalte rezerve descoperite din perimetrele onshore pot moderniza România și contribui la configurarea unei economii a viitorului. Voi susține valorificarea acestei resurse, respectând cu strictețe standardele europene de mediu, resursă care va genera avantaje economice, va spori gradul de securitate energetică și va consolida rolul României de pilon de stabilitate al Flancului Estic.
  • Tranziția energetică
Voi susține atingerea obiectivelor climatice pentru anul 2030. Acest lucru poate fi realizat prin investiții consistente în modernizarea sectorului energetic. Costul tranziției energetice de la combustibili fosili la energie curată pentru consumatorul casnic și cel industrial trebuie să fie rezonabil, să se bazeze pe criterii de eficiență economică, pe menținerea unui mix energetic diversificat și să ofere alternative comunităților carbonifere monoindustriale. Acest proces presupune, totodată, decăpușarea companiilor de stat din sector și finalizarea accelerată a proiectelor de interconectare regională gazieră și de electricitate.

Mediu
  • Mediul ca prioritate de politică externă
Schimbările climatice și impactul societăților industriale asupra mediului au devenit amenințări globale de securitate. În termeni economici, sunt externalități care nu țin cont de frontiere. În termeni sociali, creează uriașe presiuni pe calitatea vieții, cu implicații în domeniul sănătății, demografiei și al distribuției locurilor de muncă. Gestionarea resurselor globale de apă, hrană, energie și a mișcărilor de populații pe care schimbările climatice le generează sunt deja un subiect central pentru planificarea strategică la nivel mondial.

România are astăzi, prin resursele naturale și poziție, interese și oportunități majore. Trebuie să completăm rolul nostru regional emergent în generarea de energie curată cu oportunitățile de investiții în agricultura durabilă, transporturi, eficiență energetică și biodiversitate. Acestea sunt inseparabile de un profil european și global în combaterea schimbărilor climatice și asigurarea unei calități ridicate a vieții.

Atât în materie de legislație europeană, cât și în procese internaționale cum este implementarea Acordului de la Paris, România are interesul economic și politic să fie un jucător activ. Acest lucru cere corelarea politicii externe și europene de mediu (agricultură, energie, transporturi etc.) cu o viziune pe termen mai lung a politicilor vizând oportunități economice, finanțarea europeană și dezvoltarea teritorială a României.

Oprirea tăierilor ilegale de lemn, care este o resursă strategică a țării
Voi susține dezvoltarea unui sistem complet de monitorizare și control pentru tăierile de pădure, prin reactivarea aplicației Inspectorul Pădurii și mecanisme de trasabilitate a masei lemnoase, de la tăiere și până la punctul de exploatare. Lemnul este o resursă strategică iar pădurile fac obiectul securității naționale a României, prin urmare combaterea fenomenului tăierilor ilegale va fi tratată cu prioritate în CSAT.

Protecția mediului reprezintă, în egală măsură, o diminuare a corupției. În jurul resurselor naturale se vehiculează sume uriașe care alimentează corupția, sute de milioane de euro anual. Protejând mediului se reduc substanțial sursele de corupție cum sunt valoarea lemnului exploatat ilegal, retrocedările ilegale de păduri sau tranzacțiile obscure cu certificate verzi.

Mă voi implica direct, prin CSAT, în oprirea tăierilor ilegale și instituirea unui program național de reîmpădurire a terenurilor pe care s-au făcut tăieri ilegale, gestionarea eficientă a pădurilor și a ariilor protejate, cu respectarea întocmai a tratatelor internaționale și a directivelor europene legate de protecția mediului.

Reducerea amenințărilor de mediu care pot deveni amenințări de siguranță națională
Anual în România mor prematur 25.000 de oameni din cauza poluării și a calității aerului. Gravitatea acestei probleme justifică preluarea ei de către Președinte, în cadrul CSAT, în vederea identificării unor soluții urgente cu toate instituțiile responsabile.

Dezvoltare economică durabilă, cu respectarea Acordului de la Paris
Abordarea dezvoltării economice va ține cont de nevoile specifice de protecție a mediului. În acest sens, voi sprijini acele măsuri de dezvoltare economică care reduc emisiile de carbon prin încurajarea tehnologiilor nepoluante de ultimă generație, promovează utilizarea eficientă a resurselor și încurajează economia circulară, stimulează investițiile în energie curată și automobile electrice și respectă standardele europene de mediu.

Social
  • Oprirea taxării sărăciei
Această măsură va fi o prioritate abordată din perspectivă economică, dar cu un impact semnificativ la nivel social, întrucât urmărește activarea persoanelor vulnerabile și încadrarea lor în muncă, lucru care se va realiza prin eliminarea taxării pe salariul minim pe economie.
  • Eliminarea barierelor de acces și asigurarea serviciilor de bază pentru toți cetățenii României
În România există un număr foarte mare de persoane care sunt expuse sărăciei, lipsei de acces la infrastructură de bază - străzi asfaltate, apă curentă, canalizare, la educație, servicii medicale etc. Președintele trebuie să fie garantul asigurării oportunităților egale pentru toți cetățenii României, indiferent de mediul de rezidență, etnie, dizabilitate, de acces la serviciile primare, la educație, sănătate, piața muncii.
  • Echilibrarea relațiilor de gen
Angajamentul meu este acela de a integra principiul egalității de gen în toate activitățile specifice Administrației Prezidențiale. Voi sprijini, de asemenea, măsuri care privesc echilibrul între viața privată și carieră și remunerarea pe bază de competență.
  • Promovarea familiei prin solidaritatea între generații
Voi susține dreptul părinților la o viață normală (pensie, acces la servicii), reducerea presiunii sociale și financiare asupra generației active care are în prezent în grijă două generații: copiii și părinții, mulți dintre pensionari trăind la limita sau sub pragul sărăciei.

Externe și afaceri europene

  • Creșterea integrării euro-atlantice
Sistemul de alianțe occidentale din care România face astăzi parte este singura garanție credibilă a securității, integrității și prosperității noastre. Mai mult, în contextul special al unei emigrații majore a populației de vârstă activă către țări din UE, apartenența României la nucleul european este și o garanție a păstrării unei legături consistente cu acea parte a corpului național aflat în afara granițelor țării. Creșterea capacității noastre de acțiune trebuie să vizeze tocmai o mai mare integrare în structurile internaționale din care facem parte, cu scopul de a influența acele decizii care au un impact asupra întregii națiuni, din țară și de peste hotare.

Ca membri NATO, vom continua sporirea capacității de furnizor de securitate în plan regional și internațional, militând pentru consolidarea relevanței articolului 5 al Tratatului de la Washington. Urmărim realizarea Capabilității Operaționale depline a NATO Ballistic Missile Defense (BMD).

Vom susține procesul de extindere a UE către toate țările din Balcanii de Vest, pornind de la ideea respectării stricte a criteriilor de aderare, inclusiv pe tema drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale.

Este în mandatul și responsabilitatea Președintelui de a juca un rol mult mai activ în cadrul instituțiilor europene, inclusiv în Consiliul European și de a deveni membri ai celor mai evoluate forme de integrare europeană - spațiul Schengen și zona euro. Trebuie să deblocăm procesul de aderare a României la Schengen prin convingerea partenerilor europeni că țara noastră îndeplinește nu doar condițiile tehnice de aderare, cât și pe cele politice care țin de angajamentul ferm față de valorile europene ale democrației și statului de drept. Statul de drept nu este negociabil, nici la nivel de țară, nici la nivel de Uniune. Susțin crearea unui mecanism orizontal, aplicabil în toate statele membre, de monitorizare a derapajelor față de statul de drept, pe modelul MCV, implementat cu succes în Bulgaria și România.
  • Comunitățile românești din afara țării, prioritate de politică externă
Peste 5 milioane de români au plecat din țară în ultimii 30 de ani. Iar ritmul nu pare să încetinească. Numai anul trecut au plecat 260.000, adică un oraș de mărimea Galațiului s-a mutat afară din țară. Obiectivul meu ca președinte este să opresc acest exod, să le dau românilor motive suficiente să își caute fericirea aici, în țară.

Dar în același timp, românii care au plecat trebuie să știe că statul român nu i-a uitat și le este alături atunci când au nevoie. De aceea, ca președinte, îmi voi asuma rolul principal de reprezentare a comunităților românești, atât în relația cu autoritățile statului român, cât și în cea cu autoritățile statelor în care trăiesc aceste comunități.

Din primul an de mandat, voi veni în Parlament cu un mesaj privind starea comunităților românești din afara țării. Mesajul va fi anual și va fi elaborat după consultarea comunităților din Diaspora, a instituțiilor românești cu atribuții în politica externă și a reprezentanților statelor în care trăiesc aceste comunități. Mesajul Președintelui despre Diaspora are ca obiectiv sensibilizarea instituțiilor și a publicului cu privire la problematica specifică a diasporei, dar și direcții concrete de soluționare a problemelor din perspectivă instituțională și/sau diplomatică.
  • Echilibrarea relațiilor de gen
Angajamentul meu este acela de a integra principiul egalității de gen în toate activitățile specifice Administrației Prezidențiale. Voi sprijini, de asemenea, măsuri care privesc echilibrul între viața privată și carieră și remunerarea pe bază de competență.
  • Democrația, drepturile omului și liberul schimb
În mandatul meu, România va deveni un stat-referință pentru susținerea valorilor democratice, a economiei libere și drepturilor omului.

În acest sens vom lucra alături de partenerii europeni la aspectele care vizează apărarea și creșterea puterii normative a UE. În mod concret vom face ca puterea politică a celui de-al șaselea stat ca pondere de populație și al nouălea ca suprafață în UE să conteze la nivel european.

Atât în materie de comerț liber cât și în materie de promovare și apărare a drepturilor omului, UE este astăzi actorul mondial cel mai important. Miza nu este doar una de percepție, ci este vorba de natura societăților în care trăiesc copiii și nepoții noștri. Într-o lume în care competiția globală pentru putere, resurse și influență este la o intensitate fără precedent în ultimele decenii, România este obligată să contribuie la consolidarea și extinderea rolului global al UE.
  • Susținere pentru Republica Moldova
Prin rolul său european și în cadrul relațiilor bilaterale, România trebuie să contribuie mai activ la drumul integrării Moldovei în Uniunea Europeană. Credem că printr-un efort susținut al autorităților și al societății moldovenești dar și cu sprijinul României, Republica Moldova poate deveni membră a Uniunii Europene până în anul 2030. Stabilitatea politică, dezvoltarea economică și reforma societății moldovenești depind de intensitatea politică a proiectului integrativ.

Aplicarea Tratatului de Asociere al Republicii Moldova la UE face deja proba concretă a avantajelor economice și sociale.

Instrumentele naționale și cele europene trebuie să fie aliniate. România nu trebuie să lipsească din procesul de rezolvare a conflictului înghețat de pe teritoriul Moldovei. Integritatea statală și teritorială a Republicii Moldova este o condiție de securitate europeană.

Totodată, România poate să facă mai eficientă asistența pentru dezvoltare acordată Republicii Moldova ca parte din contribuția României la efortul pe care îl face UE în această direcție. În acest sens, sectoare-cheie ca educația, sănătatea, furnizarea de energie și cultura trebuie să fie prioritare pentru direcțiile de acțiune ale României în relația cu Republica Moldova. Continuarea inițiativelor economice comune și a proiectelor strategice de interconectare energetică derulate împreună cu Republica Moldova va fi o reconfirmare a dorinței de stabilitate și a unui parcurs spre integrarea europeană.
  • Tehnologia și politica externă
Amenințările de securitate evolutive, marcate inclusiv de emergența unor strategii hibride în care tehnologia joacă un rol major cer răspunsuri adaptate. De la politici privind securitatea cibernetică la strategia națională pentru inteligența artificială, toate își găsesc expresie într-un mix de politici naționale și aliate și într-un proces de formulare de politici europene și euro-atlantice.

Strategia Națională de Apărare a Țării trebuie sistematic testată în ceea ce privește relevanța ei în raport cu tehnologii și amenințări emergente.

Plasarea României între țările care au un sector de IT avansat și care adoptă soluții tehnologice pentru servicii publice și comunitare este imperativă pentru obiectivul unei economii prospere și durabile și a unei societăți performante. Vulnerabilitățile de securitate și dependențele sistemice pe care le generează acestea sunt serioase, dar mai puțin costisitor de gestionat decât decalajul de productivitate și calitate a vieții cetățenilor în raport cu media UE.

România trebuie să participe activ la procesul de planificare și reglementare internațională care să permită gestionarea riscurilor de securitate în domeniul tehnologic. Protecția datelor și a comunicațiilor, asigurarea unui spațiu digital liber de interferențe ilicite și manipulări statale și din partea unor grupări non-statale sunt priorități deja actuale.

Ideal, spațiul digital ar rămâne demilitarizat și liber. În realitate, acesta face obiectul unor operațiuni ofensive sau subversive majore.

Viitorul democratic, liber al societăților noastre și expresia unor valori europene depind de apărarea acestui spațiu cu aceeași stringență ca cea dedicată apărării teritoriului național, a spațiului aerian sau a apelor teritoriale. Similar, capacitatea de cooperare cu aliații este imperativă în condițiile în care competitori strategici ai aliaților României alocă resurse majore domeniului.

La fel ca în alte domenii actuale de securitate, succesul demersurilor interne și externe ale României va depinde de existența unor politici publice robuste și de o comunitate de securitate în care sectoarele public, privat și civic își păstrează independența, dar sunt în cooperare. Pe aceste dimensiuni se articulează și contribuția regională și globală a României.

Apărare

Promovarea unei atitudini consecvent, pro-euroatlantică și proactivă în relație cu partenerii noștri strategici.

Dezvoltarea și întărirea actualului sistem de garanții de securitate de care beneficiază România.

La nivel național se impune o abordare mai eficientă a modelului interinstituțional de garantare a securității și apărării naționale.

Crearea și adaptarea cadrului legislativ care să întărească capacitatea de reacție și reziliență în contextul evoluțiilor tot mai pregnante din domeniul războiului hibrid actual.

Susținere pentru valorificarea resurselor interne de inovare, astfel încât România să devină un actor important în domenii precum apărarea cibernetică și dezvoltarea tehnologiilor neconvenționale.

Încurajare și sprijin pentru dezvoltarea dimensiunii europene a politicii de apărare, în complementaritate cu obiectivele și strategia NATO.

Contribuție activă împreună cu aliații la implementarea principiului abordării echilibrate și omogene a flancului de est al Alianței (One flank, one threat, one presence).

Asigurarea cu prioritate a finanțării pentru creșterea calității vieții personalului militar.

Garantarea respectării și aplicării Acordului politic național privind asigurarea resurselor pentru apărare la nivelul minim de 2% din PIB și abordarea, cu prioritate, a nevoilor de pregătire, echipare și înzestrare.
Acord Politic Multianual pentru Apărare și transpunerea deciziilor strategice asumate în domeniul politicii de securitate

Apărarea României nu este doar apanajul președintelui în funcție sau al guvernului aflat la putere, ci este un demers care trebuie asumat în continuare, la nivelul întregii clase politice. Avem nevoie de un nou Acord Politic Multianual pentru Apărare, document care va asigura consensul politic și continuitate în domeniul securității și apărării naționale în situația alternanței la putere. Acordul este un instrument cheie pentru înzestrare ca vector de stimulare a industriei naționale pentru apărare și garant al continuării și finalizării programelor majore.

Cadrul legislativ din domeniul apărării trebuie să răspundă realităților actuale și să asigure transpunerea deciziilor strategice asumate în domeniul politicii de securitate și apărare pentru facilitarea mobilității militare și valorificarea instrumentelor financiare și de cooperare în sfera apărării.
  • Strategia de industrializare pentru apărare
Programul privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României până în anul 2026, Programul militar de instruire și exerciții și Strategia de asigurare a stocurilor de mobilizare reprezintă o bună bază de plecare în dezvoltarea politicilor de apărare.

La aceste programe trebuie adăugată Strategia de industrializare pentru apărare, care va asigura resursele energetice și financiare pentru dezvoltarea infrastructurii critice în domeniul apărării, armonizată cu programele de înzestrare ale celorlalte componente ale sistemului național de securitate și cu cele ale autorităților locale.
  • Rezerva Operațională
Nevoia de a genera o rezervă operațională este stringentă. În acest scop, voi susține dezvoltarea și implementarea rezervei operaționale a Armatei României, precum și a unui sistem național de pregătire și instruire.
  • Centru Național Integrat pentru Reziliență
Societatea modernă este total dependentă de buna funcționare a unor sisteme critice care să asigure derularea proceselor economice, sociale, politice, informaționale, militare și furnizarea de bunuri și servicii esențiale: sănătate, siguranță publică, securitate. Propun configurarea unui Centru Național Integrat pentru Reziliență, în subordinea Prim-ministrului României. Acest Centru va realiza și coordona protecția infrastructurii critice naționale, va urmări realizarea interoperabilității cu structuri similare la nivel NATO și UE și va avea rol de pregătire a decidenților pentru acțiune în situații de criză.
  • Siguranța carierei militare
O prioritate pentru mine va fi asigurarea stabilității, predictibilității și siguranței carierei militare, precum și a calității vieții militarilor și a familiilor acestora. În acest sens, voi susține și iniția discuții cu toate forțele politice în vederea adoptării unui pachet legislativ cu acest obiectiv.

Ordine publică

Aducerea și menținerea României între primele state din Uniunea Europeană cu cel mai scăzut nivel de infracționalitate
Principalele măsuri care vor fi întreprinse în vederea atingerii acestui obiectiv ambițios pentru România sunt: reformarea sistemului de selecție inițială, recrutare, educare și dezvoltare în carieră a personalului din domeniul ordinii publice - fără cadre pregătite din punct de vedere profesional și al profilului psiho-atitudinal specific domeniului, reformele nu își vor atinge scopul. Reînființarea liceelor de poliție este o măsură pe care o voi susține prin mecanismele pe care Președintele le are la dispoziție în acest domeniu. Asigurarea unui sistem de promovare și comandă predictibil, bazat pe meritocrație și ferit de ingerințe politice în cadrul Ministerului Afacerilor Interne și promovarea unor standarde europene de lucru în cadrul MAI sunt critice pentru atingerea obiectivului propus.

Doctrina de intervenție a Jandarmeriei trebuie să fie una care să respecte nevoile și drepturile cetățenilor și nu nevoile statului. Deciziile de această natură trebuie luate pe principiul subsidiarității, de acele autorități care sunt cel mai aproape de cetățeni - adică primarii - și nu de către guvernanți. Utilizarea forței trebuie să fie mereu strict necesară, proporțională și îndreptată doar împotriva acelor persoane care încalcă legea și nu folosită ca un instrument de represiune împotriva cetățenilor.

România va deveni un vector regional de securitate
Corupția este o amenințare de securitate și reprezintă unul dintre cele mai mari impedimente în procesul de dezvoltare al țării, afectând atât securitatea, cât și capacitatea de coordonare și acțiune externă. Legislația în vigoare trebuie reactualizată și adaptată la noua situație geo-politică, iar controlul exercitării măsurilor specifice de combatere a corupției cu potențial de amenințare la adresa securității va fi strict reglementat prin lege.

Consiliul Suprem de Apărare al Țării va fi reformat prin crearea unor structuri - expert permanente în cadrul Administrației Prezidențiale, care vor gestiona integrat comunitatea națională de informații, cât și comunitatea de politică externă.


















14727 de afisari


Vechii politicieni...
Lucky1 [utilizator], Vineri, 11 octombrie 2019, 15:39
+26/40
...m-am saturat de moacele lor. Nu au facut nimic altceva decat sa devina superbogati, ei, odraslele lor si famelionul extins. Nimic pentru tara si popor, Romanii pleaca in valuri dintr-o tara pe care nu o mai recunosc a fi a lor.
Sa-i vedem pe noii politicieni. Sper sa merite efortul nostru de a merge la vot cu ei...
constitutie
Djokovic [utilizator], Vineri, 11 octombrie 2019, 16:29
+18/26
Deci Barna a zis asa: presedintele trebuie sa aiba dreptul ca, daca o motiune de cenzura trece, sa poata declansa alegeri anticipate. Ne spune el ca uite, ce bine ar fi acum sa se poata face deja alegeri anticipate. Rar am vazut naivitate mai mare. Pai daca dupa motiunea asta se puteau face anticipate....nu trecea motiunea niciodata.
El vrea sa faca posibile anticipatele printr-o masura prin care face imposibila vreodata trecerea unei motiuni de cenzura.
Corect ar fi sa propuna asa: presedintele poate propune oricand referendum pentru alegeri anticipate. Daca poporul voteaza alegeri anticipate ele au loc, daca nu voteaza pentru alegeri anticipate presedintele e demis. Valabil si invers: Parlamentul poate propune demiterea presedintelui: daca poporul voteaza la referendum demiterea presedintelui aceasta se produce, daca nu e dizolvat parlamentul care a propus demiterea presedintelui si organizate alegeri anticipate.
Ce propune Barna e o prostie. Nu va mai trece in veci nici o motiune de cenzura, oricat de nociv ar fi guvernul
inca 50 de comentarii comenteaza
Cookie Settings