Deși mai toate țările vest-europene au deja draftul de Buget pe anul viitor pe care îl dezbat de zor, România nu se grăbește să pregătească acest document fundamental pentru economia țării. Prinși între cancan-uri politice și moțiuni, ai noștri încă așteaptă prognoza d-lui Ghizdeanu de la Comisia Națională de Strategie și Prognoză, care aproape sigur va certifica faptul că ne așteaptă un nou an de creștere economică record. Prognoza va veni într-un moment în care nu se știe ce Guvern va fi la Palatul Victoria, astfel că discuțiile despre cum va arăta bugetul pe anul viitor se vor finaliza ca de obicei, anul viitor. Chiar dacă în acest moment Bugetul pe 2020 e o totală necunoscută, câteva date sunt sigure. Și asta nu e o veste bună.

HotNews.roFoto: Hotnews

Politica fiscală pro-ciclică rămâne cel mai important risc macroeconomic în perioada următoare, explică economistul șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru, în cadrul unei conferințe organizate miercuri de ZF și de Tuca, Zbârcea și Asociații.

Execuţia bugetară a rezultat într-un deficit de 1,8% din prognoza oficială de PIB a anului 2019 în perioada ianuarie-iulie, depăşind cu mult nivelurile înregistrate în perioada similară din anii anteriori.

”Riscul major este să vedem creșteri de taxe. Nu avem voință politică pentru a lua taurul de coarne în materia evaziunii fiscale. Deja apar probleme de siguranța cetățeanului- e vorba de lipsa banilor din spitale, de lipsa banilor pentru autostrăzi... România încasează din taxe și impozite doar 26% din PIB, în timp ce media europeană e la 40%. Când ai un asemenea decalaj colosal, ce mai poți adăuga...?”, se întreabă retoric Dumitru.

Bugetul e atât de tensionat, mai adaugă economistul-șef al Raiffeisen și fost președinte al Consiliului Fiscal, încât ajustarea va deveni inevitabilă după încheierea ciclului electoral.

Rectificarea bugetară a menţinut nemodificată ţinta de deficit bugetar pentru 2019 la 2,8% din PIB, însă vedem riscuri mari ca deficitul bugetar să depăşească 3% din PIB în acest an.

Ce a mai spus miercuri Ionuț Dumitru:

  • Problema economiei noastre este bugetul și este o problemă foarte serioasă. Execuția bugetară la 7 luni arată un deficit de 1,8%. Dacă ne uităm istoric deficit de 1,8% la 7 luni este cel mai mare deficit din 2011 până azi
  • Dacă ne uităm pe structura veniturilor și cheltuielilor observăm că pe partea de venituri avem decalaje mari față de ce s-a bugetat. Aceste decalaje sunt mai mult decât evidente și sunt greu de recuperat- e vorba de miliarde de lei
  • Pe partea de cheltuieli am depășit cheltuielile prognozate, cel puțin pe partea de cheltuieli sociale și salariale
  • Avem o factură de salarii care anul acesta va ajunge la 12% din PIB. Înainte de tăierile de salarii din 2010, această factură era de 10% din PIB. Suntem peste media Europeană unde Europa Media este de 10% din PIB

  • Noi colectăm venituri fiscale 26% din PIB, dar dăm pe salarii 10% din PIB. Dacă adăugăm și presiunea suplimentară care vine din noua lege a pensiilor, cheltuielile cu pensiile vor crește la circa 14% din PIB .
  • Creșterea de 40% a pensiilor de la anul este de ne-gestionat. Practic, cheltuielile cu pensiile și salariile vor fi de 26% din PIB, adică exact cât colectăm din taxe. Ceea ce este o situație imposibilă!
  • Riscurile la adresa poziției fiscale sunt foarte serioase. În ultimii ani am fost pe contrasens - deficitele au crescut la noi, în timp ce în țările din jur acestea s-au redus
  • Ceea ce s-a sacrificat în România au fost investițiile pentru a acomoda cheltuielile sociale
  • Nivelul cheltuielilor cu salariile din sectorul public este unul foarte ridicat ca urmare a majorării ample a acestora în ultimii ani
  • Cheltuielile cu asistenţa socială (pensii primordial) vor creşte substanţial până în 2022 datorită noii legi a pensiilor votată recent.

Ponderea în PIB a veniturilor publice s-a diminuat considerabil ca urmare a reducerii taxelor, fiind foarte mică comparativ cu ţările membre UE. România este poziţionată nefavorabil comparativ cu ţările din regiune în cazul materializării unei crize. Spaţiul fiscal a fost deja utilizat prin creşterea amplă a cheltuielilor publice curente (salarii în sectorul public, pensii). România are venituri bugetare mult mai mici decat media europeana si chiar fata de tarile din ECE.

  • Romania are cel mai mare gap de TVA din UE28.Bulgaria, Polonia si Ungaria sunt exemple de bune practici in reducerea gap-ului de TVA
  • Estimările Comisiei Europene din luna mai 2019 indică faptul că în 2019 România ar putea înregistra cel mai ridicat nivel al deficitului bugetului public din UE. Datoria publică se menţine încă la un nivel confortabil (36,0% din PIB în 2019
  • Deficitul comerţului exterior cu bunuri şi servicii şi deficitul contului curent se află pe un trend de creştere. Lărgirea dezechilibrelor externe survine pe fondul unei creşteri mai rapide a importurilor decât cea a exporturilor de bunuri şi servicii
  • România este singura ţară din regiune care înregistrează un deficit al comerţului exterior cu bunuri şi servicii. De asemenea, România este ţara din regiune cu cel mai ridicat nivel al deficitului de cont curent
  • Acoperirea deficitului de cont curent prin capitaluri străine care nu generează datorie externă (transferuri de capital de la UE) sau care au caracter stabil (investiţii străine directe) s-a deteriorat. Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor UE rămâne un proces dificil.