EXCLUSIV ​Cum ar putea Ministerul Energiei să distrugă o mare companie profitabilă: Vrea să forțeze Hidroelectrica să fuzioneze cu CE Oltenia, un colos aflat în pragul falimentului, cu pierderi de miliarde de lei - Hotnews Mobile
1 € 4,7759 1 USD 4,3145marţi 19 nov 2019

EXCLUSIV ​Cum ar putea Ministerul Energiei să distrugă o mare companie profitabilă: Vrea să forțeze Hidroelectrica să fuzioneze cu CE Oltenia, un colos aflat în pragul falimentului, cu pierderi de miliarde de lei

de Claudia Pirvoiu Vineri, 27 septembrie 2019, 17:32
- a A+
Imagine
​Ministerul Energiei vrea să salveze Complexul Energetic Oltenia, un colos ajuns în situație financiară extrem de gravă, prin impunerea unei fuziuni prin absorbție de către profitabila Hidroelectrica, potrivit unui document obținut de HotNews.ro. Acest lucru ar însemna ca tot profitul Hidroelectrica să meargă pe plata obligațiilor de miliarde de lei ale CE Oltenia, companie care oricum se va închide în câțiva ani. Dacă nu este aprobată fuziunea, atunci să suporte consumatorii costurile, printr-un ajutor de stat de 5 miliarde de lei, în perioada 2020-2026. Însă pentru că ajutorul nu va fi aprobat în timp util de Comisia Europeană, ministerul cere o garanție de stat urgentă, pentru obținerea unui credit prin Ministerul Finanțelor, de 1,2 miliarde de lei, pentru CE Oltenia. Aceste solicitări se află într-un memorandum, ștampilat pe 24 septembrie, pe care Ministerul Energiei îl vrea adoptat de urgență de către Guvern.


  • Vezi mai jos ce conține Memorandumul
CONTEXT Complexul Energetic Oltenia, companie cu peste 13.000 de angajați, care asigură un sfert din energia țării, se află într-o situație financiară dificilă de mult timp, lucru despre care HotNews.ro a scris în nenumărate rânduri. Managementul CE Oltenia, având sprijinul Ministerului Energiei, a încercat să ascundă cât se poate de mult situația dezastruoasă. Potrivit informațiilor HotNews.ro, încă din 2016 era cunoscut pericolul închiderii unităților de la CE Oltenia, din cauza costurilor tot mai mari cu certificatele de emisii de dioxid de carbon, însă toate Guvernele de atunci încoace au rostogolit problema, pe principiul că "oricum nu se închide în mandatul meu, să rezolve cel care vine după mine".

Încă de acum câțiva ani, Guvernul ar fi trebuit să ia măsuri pentru ca unitățile de la CE Oltenia să fie înlocuite treptat cu centrale rentabile pe gaze și energie regenerabilă, care să preia și o parte din cei 13.000 de angajați. Practic trebuiau făcute investiții. Nu a luat nimeni absolut nicio măsură. La lipsa investițiilor se adaugă și un management absolut dezastruos, fapt dovedit de rapoartele Curții de Conturi și ale Corpului de Control al Ministerului Energiei. În sectorul energetic nu s-a mai făcut nicio investiție serioasă de mulți ani, în ciuda avertismentelor lansate de specialiști, care au tot spus că se poate ajunge la blackout. Nu este suficient că nu s-a făcut nicio investiție, fiind din ce în ce mai dificil ca piața să acopere necesarul de consum, acum Ministerul Energiei vrea să îngroape cu totul sectorul energetic, prin distrugerea Hidroelectrica. Precizăm că de aproape trei luni, România este importatoare net de energie electrică, pe fondul reducerii producției hidro din cauza unei hidraulicități scăzute.

Hidroelectrica a obținut anul trecut un profit istoric de 1,5 miliarde de lei, în timp ce Oltenia a înregistrat o pierdere istorică de 1,1 miliarde de lei. Pentru anul acesta, Hidroelectrica estimează un profit sub 1 miliard, mai ales că nici condițiile naturale nu ajută prea mult la producție, în timp ce Oltenia ar putea să-și depășească propriul record la pierdere. Practic, ceea ce ar obține Hidroelectrica s-ar duce pe pierderile Olteniei, în cazul unei fuziuni. Poate va fi chiar mai rău, va ajunge și Hidroelectrica pe pierderi, în condițiile în care costurile CE Oltenia vor fi tot mai mari, fiind necesare, totodată, investiții și în capacitățile hidro. Din fuziunea unei entități care merge bine cu una care merge foarte rău și din ce în ce mai rău nu poate ieși decât dezastru.

Memorandumul Ministerului Energiei conține două mari teme:
  • Împuternicirea Ministerului Finanțelor Publice pentru prezentarea spre aprobare în Guvern a unui Memorandum privind acordarea unei garanții de stat pentru obținerea unui credit sau a unui subîmprumut prin Ministerul Finanțelor în valoare de 1,2 miliarde lei necesar Societății Complexul Energetic Oltenia în anul 2019 în vederea echilibrării situației financiare.
  • Aprobarea transmiterii informale a solicitării României către Comisia Europeană în vederea începerii negocierilor privind acordarea unui ajutor de stat către Complexul Energetic Oltenia pentru asigurarea securității aprovizionării Sistemului Energetic Național în perioada 2020-2026 cu energie electrică sub forma unui mecanism financiar de sprijin.

După o prezentare lungă a situației grele prin care trece Complexul Energetic Oltenia, arătând că anul viitor poate intra în faliment, iar că din 2022 se va închide cu totul, Ministerul Energiei spune că trebuie reorganizat sectorul producției de energie "prin fuziune prin absorbție a Complexului Energetic Oltenia de către Hidroelectrica". În acest sens, invocă un memorandum aprobat în ședința de Guvern din 13 septembrie 2018 privind "Mecanisme financiare necesare acoperirii costurilor cu certificatele de CO2 ale Complexului Energetic Oltenia, în vederea asigurării securității alimentării cu energie electrică și menținerii capacităților energetice pe termen scurt și mediu, în procesul de tranziție către decarbonarea sectorului energetic".

Ministerul Energiei spune că Fondul Proprietatea se opune aceste fuziuni, motiv pentru care propune o compensare din partea statului român. "Această fuziune nu se poate realiza decât prin compensarea de către statul român a participațiilor Fondului Proprietatea la ambele societăți", se arată în document.

Ministerul Energiei mai arată că în cazu în care nu se ia decizia fuziunii, este necesară obținerea unei aprobări din partea Comisiei Europene pentru acordarea unui ajutor de stat către CE Oltenia, în perioada 2020-2026, de aproape 5 miliarde de lei, pe care să-l suporte toți consumatorii din România prin facturi. Însă, acest ajutor de stat nu poate fi aprobat prea curând, spune Ministerul Energiei, motiv pentru care cere de urgență aprobarea memorandumului care prevede acordarea unor garanții de stat de 1,2 miliarde lei.

Fragmente din documentul Ministerului Energiei

Articolul 191 alin 2 din Tratatul privind funcționarea UE prevede ca politica UE să se bazeze pe principiul potrivit căruia poluatorul ar trebuie să plătească și, pe această bază, Directiva 2003/87/CE a prevăzut tranziția, în timp, către licitarea integrală a certificatelor.

În aceste condiții, începând cu 2013 și până în prezent, CE Oltenia a achiziționat în medie 1 certificat CO2 pentru fiecare MW produs, la prețuri ale certificatelor de CO2 care au variat între 3 și 7 euro/certificat, reușind să internalizeze acest preț al certificatelor de CO2 prin măsuri de eficientizare a activității, dar și disponibilizând circa 6.000 de anagajați.

Începând cu trimestrul IV 2017, în contextul noii Directive EU-ETS, prețul certificatelor de CO2 a crescut de la 7 la peste 29 euro/certificat, în continuare cu trend crescător, devansând prognozele făcute de Comisia Europeană și alte instituții europene înainte de demararea noii directive, prognoze care arătau o creștere lentă, liniară, până la 30-35 euro/certificat în 2030.

Actualele prognoze arată o creștere a prețului certificatelor de CO2 de la o medie de 27,5 euro în 2019 la circa 44 euro în 2024.


În aceste condiții, pentru a putea compensa, prin prețul energiei electrice, creșterea peste 27-29 euro/certificat, ar trebui ca prețul energiei electrice produse de CE Oltenia și vândute pe piața românească de energie în prezent să fie majorat la valori de peste 300 lei/MWh, iar la o creștere preconizată de circa 44 euro/certificat, prețul aceleiași companii să fie de peste 380 lei/MWh.

Fără transferul costurilor cu certificatele de CO2 în prețul energiei electrice, s-ar aduce asupra CE Oltenia riscul de intrare în insolvență și ulterior în faliment, închizându-se capacitățile respective din motive care țin de pierderi financiare și incapacitate de plată.

Pentru evitarea aplicării de amenzi de 100 euro/certificat în cazul neconformării, CE Oltenia a reușit să se conformeze în totalitate pentru anul 2018, dar cu costuri foarte importante datorită lipsei posibilităților de garantare:
  • Este în imposibilitatea de a mai accesa credite datorită lipsei posibilităților de garantare
  • A amânat la paltă datorii aferente anului 2018 din veniturile anului 2019
  • A încheiat contracte de împrumut pentru certificate CO2
Astfel, cheltuielile aferente certificatelor CO2 pentru anul 2018 au reprezentat 45% din cifra de afaceri a CE Oltenia.

Din analizele societății, fără o intervenție a statului român, CE Oltenia se află n imposibilitatea de a se conforma pentru 2019, conformare ce trebuie să aibă loc în aprilie 2020, caz în care după această dată societatea va intra în insolvență sau chiar direct în faliment.

Pentru anul 2019, societatea poate achiziționa din surse proprii doar 3 milioane de certificate din cele 12,2 milioane necesare în condițiile în care prețul mediu al certificatelor va fi de 27 euro/certificat. Deficitul de cashflow este estimat la circa 1,2 miliarde lei.

Astfel, cheltuielile aferente certificatelor de CO2 pentru anul 2019 estimate reprezintă 51% din cifra de afaceri a CE Oltenia.


În condițiile insolvenței sau a falimentului CE Oltenia, securitatea alimentării cu energie electrică, pe termen scurt, dar și pe termen mediu, poate fi grav afectată.

Strategia de dezvoltare a CE Oltenia până în 2030 în concordanță cu planurile sale de decarbonare ia în considerare 3 noi grupuri energetice pe gaz natural la Turceni (400 MW),Ișalnița (400 MW) și Craiova (200 MW) ce vor înlocui capacități de producție pe lignit echivalente, precum și 3 parcuri fotovoltaice de 10 MW fiecare pe depozitele închise de zgura și cenușă ale termocentralelor Rovinari, Turceni și Ișalnița.

Finanțarea acestor investiții în valoare de circa 746 milioane de euro va fi realizată din Fondul de Modernizare prevăzut de Articolul 10 d al Directivei 2018/410/UE.

Implementarea programului de decarbonare nu se va putea realiza decât în condițiile în care CE Oltenia nu se va afla în situația de întreprindere aflată în dificultate, insolvență sau faliment.

Strategia CE Oltenia cuprinde 3 etape. (N.R.- Din strategie, reiese că CE Oltenia nu se grăbește prea tare cu investițiile în centrale pe gaze sau energie regenerabilă)
  • Etapa 1 , perioada 2020-2023, în care CE Oltenia va avea puterea disponibilă de 3.240 MW în integralitate pe lignit. De remarcat că în această etapă, începând cu anul 2021, an din care vor fi disponibile fondurile de modernizare, se vor realiza documentațiile necesare aprobării de către CE a finanțărilor și ulterior demararera licitațiilor pentru realizarea investițiilor în capacitățile pe gaz natural și regenerabile.
  • Etapa 2 , perioada 2024-2026, în care puterea disponibilă va avea fluctuații între 3240 MW și 3325 MW, etapă în care se vor realiza toate investițiile menționate retrăgându-se din exploatare 945 MW pe lignit.
  • Etapa 3 , perioada 2027-2030, în care puterea disponibilă va fi de 3.325 MW din care 2.295 MW pe lignit, 1000 MW pe gaz natural și 30 MW fotovoltaice.
Luând în calcul ultima prognoză a prețului certificatelor de CO2 pentru perioada 2019-2020, costurile de producție ale blocurilor energetice realizate în 2018 și un preț al energieie electrice de 280 lei MWh, capacitatea de producție a CE Oltenia cu care se pot internaliza toate cheltuielile cu certificatele de CO2 scade de la 3.240 MW în 2019, la 1.305 MW în 2020, 990 MW în 2021 și 0 în 2022. Practic începând cu anul 2022 CE Oltenia dispare ca și producător de energie electrică.

La solicitarea Ministerului Energiei, Transelectrica a realizat o analiză a adecvanței prin verificarea acoperirii consumului intern net la palierul de vârf de sarcină, pornind de la capacitatea netă instalată în SEN și luând în calcul utilizarea la maxim a capacității de import a rețelei electrice de transport.

Au fost analizate 3 scenarii diferențiate prin capacitățile neutilizabile considerate și consumul intern net

  • Scenariul 1. Palier de consum net de vârf de sarcină pentru condiții meteorologice normale. Rezultatele arată că în anul 2022, primul an în care CE Oltenia nu va mai avea niciun grup în funcțiune, capacitatea lipsă de vârful se sarcină este de aproximativ 2.800 MW, iar capacitatea de import a rețelei este de 1.800 MW, diferența fiind de 1.000 MW. În anii 2023-2027 capacitatea lipsă este mai mare decât capacitatea de import a rețelei.
  • Scenariul 2. Condiții meteorologice severe (iarnă geroasă). S-a considerat în plus și o creștere a consumului intern net de 200 MW și lipsa sursei primare pentru centralele electrice eoliene (lipsă de vânt). Rezultatele arată că în toată perioada 2020-2030 capacitatea lipsă la vârful de sarcină este mai mare decât capacitatea de import a RET. Pentru anul 2022 diferența este de 2.200 MW.
  • Scenariul 3. În plus față de scenariul 2, acesta ia în considerare și eventuale probleme în rețeaua de transport de gaze naturale, modelate printr-o capacitate neutilizabilă de 850 MW. Diferența dintre capacitatea lipsă la vârful de sarcină și capacitatea de import a RET se mărește pentru toată perioada analizată, ajungând în anul 2022 la 3000 MW.
Concluzia Transelectrica este că începând cu anul 2022, în condițiile în care toate grupurile de la CE Oltenia se vor opri, sistemul energetic național va avea o problemă majoră de adecvanță, practic nu se va mai dispune de resursele necesare acoperirii consumului de energie electrică, cu utilizarea la maxim a capacității transfrontaliere de import.

În vederea analizării impactului lipsei capacităților CE Oltenia în prețul PZU și implicit în prețul, din piețele centralizate ale contractelor bilaterale, OPCOM a realizat simulări pentru câteva zile semnificative în perioada de iarnă și în perioada de vară.

Rezultatele simulărilor pentru varianta în care CE Oltenia este oprit arată că prețul PZU crește semnificativ atât pe perioada de iarnă, cât și pe perioada de vară în limitele a 40%-180%, valoare medie 110% față de situația de referință.

Deoarece, conform OPCOM, tendința de creștere a prețurilor pe piețele centralizate de contracte bilaterale de energie electrică este determinată de evoluția crescătoare a prețurilor înregistrate pe PZU se poate estima că în cazul în care CE Oltenia își va opri capacitățile de producție, față de situația actuală, prețul PZU va crește cu 100%, iar prețul PCCB-LE va crește cu cel puțin 70%.

Concluzii și propuneri:

În ședința de Guvern din 13 septembrie 2018 s-a aprobat Memorandumul "Mecanisme financiare necesare acoperirii costurilor cu certificatele de CO2 ale Complexului Energetic Oltenia, în vederea asigurării securității alimentării cu energie electrică și menținerii capacităților energetice pe termen scurt și mediu, în procesul de tranziție către decarbonarea sectorului energetic", măsurile fiind:
  • Inițierea de către Ministerul Energiei a măsurilor concrete de restructurare/reorganizare a sectorului de producere a energiei electrice astfel încât să se asigure o competiție reală în piața de electricitate între producătorii de energie, care să conducă la asigurarea securității în aprovizionarea cu energie electrică și la menținerea unui preț suportabil la consumatorul final.
  • Mandatarea Ministerului Energiei, cu sprijinul Consiliului Concurenței, pentru începerea consultărilor cu Comisia Europeană în vederea identificării unor mecanisme financiare necesare acoperirii/reducerii costurilor aferente certificatelor de CO2 ale Complexului Energetic Oltenia, ținând cont și de celelalte mecanisme de sprijin aflate în analiza Ministerului Energiei.
În ceea ce privește prima măsură, aceasta poate fi pusă în practică prin fuziune prin absorbție a Complexului Energetic Oltenia de către Hidroelectrica.

Această fuziune nu se poate realiza decât prin compensarea de către statul român a participațiilor Fondului Proprietatea la ambele societăți.

Punctele tari ale acestei fuziuni
  • Echilibrarea pieței de energie fuzionând cel mai ieftin cu cel mai scump producător de energie, asigurând astfel o competiție reală ce va avea ca afect imediat scăderea prețului energiei la consumatorul final
  • Optimizarea funcționării Hidroelectrica în perioade secetoase
  • Asigurarea unui proces de decarbonizare sustenabil și just
  • Asigurarea pe termen lung a securității și independenței energetice a României
Punctul slab al acestei fuziuni îl reprezintă opoziția Fondului Proprietatea ca acționar minoritar al ambelor societăți.

În ceea ce privește a doua măsură, la nivelul CE Oltenia s-a realizat o modelare financiară pornind de la premiza că producția maximală pe care CE Oltenia va trebui să o furnizeze în sistem în perioada 2019-2030 este de circa 15 TWh anual.

Elementele caracteristice ale mecanismului de sprijin financiar sunt
  • -Perioada de aplicare 2020-2026
  • -Valoare maximală 4,8 miliarde lei
  • -Număr de certificate achiziționate de CE Oltenia din resurse proprii: 64,2 milioane (70,3%)
  • -Număr de certificate achiziționate prin mecanismul financiar: 27 milioane (29,7%).
Sursa de finanțare pentru mecanismul de sprijin solicitat o va reprezenta o taxă adecvantă pe care o vor achita prin factură toți consumatorii finali din România.

Valoarea maximală a taxei adecvantă evoluează între 0,014 lei/kWh în anul 2020 și 0,009 lei/kWh în anul 2006 urmând ca din 2027 să fie anulată, ceea ce presupune majorarea tarifele reglementate pentru consumatorii casnici cu 3,4% în 2020 și 0,5% în 2026.

În cazul opririi capacităților CE Oltenia, se vor produce următoarele efect grave:

  • Imposibilitatea asigurării consumului de energie electrică pe perioada 2020-2030 și necesitatea aplicării măsurilor de salvgardare (decuplare consumatori).
  • Creșterea prețului energiei cu circa 70% la consumatorii industriali afectând astfel economia națională prin riscul relocării industriilor prelucrătoare mari, dar și creșterea inflației și scăderea nivelului de trai.
  • Pierderea directă a unui număr de 14.000 de locuri de muncă, angajați ai CE Oltenia, dar și a unui număr de 100.000 locuri de muncă în industria orizontală.
În situația neluării unei decizii privind reorganizarea producătorilor de energie la care statul român este acționar majoritar prin realizarea unui mix energetic, la nivel de companii producătoare este necesară notificarea și obținerea aprobării Comisiei Europene pentru acordarea unui ajutor de stat către CE Oltenia pentru asigurarea securității energetice în perioada 2020-2026, sub forma unui mecanism financiar de sprijin în caza prevederilor Art 107 alin 3 din Tratatul de funcționare al UE: Pot fi compatibile cu piața internă ajutoare destinate să promoveze realizarea unui proiect important de interes european comun sau să remedieze perturbări grave ale economiei unui stat membru.

Ținând cont că aprobarea Comisiei a ajutorului de stat nu se poate obține în timp util pentru ca societatea să poată beneficia de sumele necesare pentru conformarea anului 2019, este necesară aprobarea de urgență de către Guvernul României a unui memorandum privind "Împuternicirea Ministerului Finanțelor Publice pentru prezentarea spre aprobare în Guvern a unui Memorandum privind acordarea unei garanții de stat pentru obținerea unui credit sau a unui subîmprumut prin Ministerul Finanțelor în valoare de 1,2 miliarde lei necesar Societății Complexul Energetic Oltenia în anul 2019 în vederea echilibrării situației financiare".

Citește și



17060 de afisari


anton anton
nahir [utilizator], Vineri, 27 septembrie 2019, 17:41
+11/13
are capul cu beton. In loc de creier.
CE Oltenia se bazeaza pe extractia de carbune de suprafata + centrale de producere a energiei electrice din acest carbune, pe cand Hidroelectrica se foloseste de apa din baraje.
E mai tare ca madam Firea care a vrut sa puna sub aceeasi caciula Elcen si RADET. Asta vrea sa cupleze mere cu pere pe principiul ca sunt tot fructe.
explicabil
un domn [utilizator], Vineri, 27 septembrie 2019, 17:35
+9/11
de ce ELCEN nu poate fuziona cu RADET - deoarece ii doare la bashketzi de Bucuresti ( implicit pe DUamna Gabi , rolul ei in P$D este de femeie de service )
inca 36 de comentarii comenteaza
Cookie Settings