Ziua mondială fără maşini este marcată, anual, la data de 22 septembrie, acest eveniment fiind marcat oficial și de Primăria Capitalei, potrivit Agerpres.

Foto:

În ziua de 27 august 2019, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a hotărât ca 22 septembrie să fie desemnată "Ziua fără autoturisme" în Capitală, timp de mai multe ore fiind interzisă circulaţia vehiculelor cu motor în anumite zone.

"Pe 22 septembrie 2019, între orele 9,00 şi 17,00, se interzice circulaţia vehiculelor cu motor, inclusiv LPG, vehiculelor electrice cu 2, 3 sau 4 roţi în arealul: bulevardul Decebal - de la strada Dristorului până la Piaţa Alba Iulia, bulevardul Unirii - de la Piaţa Alba Iulia până la Piaţa Constituţiei, fără afectarea traficului pe bulevardul Libertăţii, iar la intersecţia cu strada Dristorului cu bulevardul Decebal se va asigura traversarea acestuia", prevede proiectul de hotărâre.

Scopul imediat al Zilei mondiale fără maşini este descurajarea, pe cât posibil, a circulaţiei cu automobilul personal sau de serviciu, în favoarea deplasării cu bicicleta, a mersului pe jos ori, în ultimă instanţă, a transportului în comun. Pe termen lung, se doreşte crearea comunităţilor în care atât magazinele, cât şi locurile de muncă să se afle în apropierea domiciliilor, la distanţe ce pot fi uşor parcurse în plimbare.

Iniţial, data la care era sărbătorită Ziua fără maşini a fost 17 iunie, stabilită de Asociaţia pentru Transport Ecologic, din Marea Britanie, în 1997. Evenimentul era marcat pe plan local, în cadrul Săptămânii Transportului Verde. Un an mai târziu, francezii au avut ideea înfiinţării campaniei ''În oraş, fără maşina personală!''. Începând cu anul 2000, această iniţiativă a fost promovată de Comisia Europeană pentru spaţiul comunitar. Ulterior, evenimentul a fost organizat de tot mai multe oraşe din întreaga lume, astfel încât Ziua fără maşini a devenit internaţională.

Pe plan european, Ziua mondială fără maşini este precedată de Campania Săptămâna europeană a mobilităţii, programată, anual, între 16 şi 22 septembrie.

De la introducerea sa, în 2002, impactul Săptămânii europene a mobilităţii a crescut constant, atât în Europa cât şi în lume, iar în 2017 campania a bătut recordul de participare, când 2.526 de oraşe din 50 de ţări au organizat activităţi în decursul săptămânii. Peste jumătate dintre oraşele participante au implementat măsuri permanente.

Potrivit Institutului Naţional de Sănătate Publică, scopul amintitei campanii este promovarea formelor alternative de transport ecologic şi sublinierea faptului că mobilitatea sporeşte calitatea vieţii în oraşe, ajutând la reducerea poluării aerului, poluării fonice, a accidentelor şi a obezităţii. ''Renunţând pentru o săptămână sau numai pentru o zi la maşina personală, aducem beneficii imense, atât mediului, cât şi sănătăţii noastre'', arată INSP.

La 10 iunie 2019, au fost făcute publice rezultatele unor investigaţii realizate de oameni de ştiinţă de la King's College London, din care rezultă faptul că particulele toxice emise de gazele de eşapament, cauciucurile şi frânele autovehiculelor contribuie la deteriorarea calităţii aerului din oraşe. Mai exact, poluarea aerului cauzată de automobile este asociată cu decesul prematur în cazul a circa 40.000 de persoane pe an în Marea Britanie şi provoacă probleme precum boli de inimă, de plămâni sau astm. În plus, microparticulele de plastic din cauciucurile autovehiculelor eliberate în atmosferă pot afecta dezvoltarea plămânilor copiilor.