Noua strategie de îndatorare: MFP vrea mai mulți lei de la bănci, BNR se teme de gradul lor mare de expunere pe datoria guvernamentală. Ministerul Finanțelor (MFP) pare să nu fi ținut seama de gradul mare de expunere a băncilor la deținerile de titluri de stat, atunci când și-a stabilit prioritatea de a se finanța net „preponderent în moneda națională”, în următorii doi ani. Altfel spus, MFP se va adresa „preponderent” băncilor din țară, având în vedere că de la acestea atrag de peste 12 ori mai mulți bani decât de la populație, în ciuda economiilor în creștere ale acesteia. Oficialii Băncii Naționale atrag atenția consecvent de ceva vreme că gradul de expunere a băncilor la titlurile de stat este prea mare, scrie Curs de Guvernare.
Polonia va crește salariul minim pe economie la o mie de dolari până în 2023. ”Era forței de muncă ieftine s-a terminat.” Guvernul de la Varșovia a anunțat că va majora salariul minim pe economie până la 4.000 de zloți în anul 2023, echivalentul a o mie de dolari, premierul Mateusz Morawiecki anunțând ”sfârșitul erei forței de muncă ieftine”. Nivelul este cu 78% mai mare decât actualul salariu minim, însă partidul Lege și Ordine (PiS), aflat la guvernare, speră să câștige din nou alegerile și să rămână la putere. Alegerile parlamentare din Polonia au loc în data de 13 octombrie 2019, potrivit Libertatea.
Mii de angajați de la două ministere și de la agențiile aferente, fără salarii din lipsă de miniștri. Aproape 4.200 de angajați din Ministerul Mediului și agențiile care țin de această instituție, precum și aproximativ 200 de angajați de la Energie nu și-au primit, marți, salariile. Potrivit surselor, situația a apărut în urma demisiei celor doi miniștri. La începtul lunii septembrie, ministrii Mediului și ai Energiei, Grațiela Gavrilescu și Anton Anton, au demisionat din funcții după ce partidul din care fac parte, ALDE, a decis să se retragă din coaliția de guvernare, relatează Digi24.
Tranzitul de gaze rusești prin Ucraina poate fi deblocat. Kremlinul dă semne de bunăvoință, după o decizie defavorabilă a justiției europene. Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a anulat o decizie a Comisiei Europene din 2016, care permitea Gazprom să își majoreze utilizarea de capacitate și livrările de gaze naturale prin gazoductul OPAL, gazoduct care face legătura între conducta Nord Stream a gigantului rus de stat și Germania, unul dintre principalii săi clienți din UE. Sentința CJUE obligă de facto Rusia să continue să folosească sistemul de transport al Ucrainei pentru exporturile sale de gaze către Occident, potrivit Profit.ro.
Investiţiile în inteligenţă artificială vor fi de aproape 100 de miliarde de dolari în 2023, la nivel mondial. Companiile din întreaga lume continuă să investească puternic în proiecte care utilizează softuri și platforme cu inteligenţă artificială (AI), astfel încât cheltuielile globale cu sisteme AI vor ajunge la 97,9 miliarde de dolari în 2023, de peste două ori și jumătate față de cei 37,5 miliarde de dolari care vor fi cheltuiţi în 2019. Industriile cu cele mai mari investiţii în sisteme AI sunt cele de retail şi bancare, fiecare dintre acestea urmând să investească peste cinci miliarde de dolari în 2019, scrie Economica.
Gabriela Firea a declarat că nu a renunţat la ideea gratuităţii pentru mijloacele de transport în comun ale STB. Vești bune pentru români după ce primarul general al Capitalei a anunțat că nu renunță la ideea implementării programului pilot. Deocamdată părerile specialiștilor sunt împărțite în privința acestui aspect. Ea a amintit de gratuităţile pentru elevi, studenţi, pensionari, însoţitorii pensionarilor, persoane cu dizabilităţi: „Sunt foarte multe categorii oricum de gratuităţi şi atunci ne punem problema să renunţăm şi la acele 3 milioane de euro lunar, profitul STB, pentru a da gratuitate completă, potrivit Capital.ro.
85% din gospodăriile din mediul rural se încălzesc cu lemne. Cât plătesc românii. Lemnul rămâne însă un combustibil scump: prețurile la producător sunt cu 50% mai mari decât acum 3 ani, chiar dacă silvicultorii reușesc să acopere necesarul populației. În România, 85% din gospodăriile din mediul rural se încălzesc cu lemne. Prin satele din Braşov oamenii au început deja să îşi cumpere lemne. Mulţi le iau fără factura de la diverşi furnizori, care le aduc la poartă cu căruţa, se arată în articolul Știrile Pro Tv.
