Declarația președintelui, legată de frecvența schimbărilor în Guvern din ultimii doi ani, din păcate e corectă. Trebuie menționat însă că unele dintre schimbări nu au fost făcute din incompetență ci din necesitate. De pildă, propunerea vizând plecarea lui Viorel Ștefan din funcția de vicepremier la Curtea de Conturi Europeană (chiar dacă ulterior avizul Curții a fost negativ) a dus la numirea lui Eugen Teodorovici în locul său. Schimbarea a fost făcută, dar nu a fost în mod necesar dictată de incompetență. Din păcate, Guvernul Dăncilă a excelat la schimbări de oameni, frecvența fiind mai ridicată decât în cazul altor cabinete anterioare.
Potrivit calculelor HotNews.ro, mandatele în Guvernele din statele membre UE se întind pe o perioadă cuprinsă între 3,5 ani și 9 ani. În zile, asta înseamnă între 1.500 și ceva peste 3.200 de zile. Asta înseamnă o medie de 2.300 de zile/mandat. În România, aceeași medie e mult mai scăzută- 460 de zile.
Noi ne schimbăm miniștrii după cum bate vântul politic, nu ca urmare a unor criterii obiective, legate de eficiență sau de alte criterii transparente.
La Educație, unul dintre cele mai sensibile ministere, Guvernul Dăncilă a schimbat 4 miniștri între ianuarie 2018- august 2019. I-am avut pe social-democrații Valentin Popa (29 ianuarie 2018- 27 septembrie 2018), Rovana Plumb (interimar, 2 octombrie 2018- 16 noiembrie 2018), Ecaterina Andronescu (16 noiembrie 2018- 2 august 2019) și pe Daniel Breaz (interimar, numit în 5 august 2019).
La Fonduri Europene am avut în 18 luni 3 miniștri, la Cultură și la Ministerul Tineretului câte doi miniștri șamd.
Efectele acestor schimbări le simțim zi de zi, fie că vrem să conștientizăm acest lucru. fie că ne facem că nu ne pasă.
Unul din membrii unei organizații patronale îmi povestea cum, după un an de negocieri cu unul dintre miniștri pentru aplicarea unui program, ministrul a fost schimbat peste noapte. Noul titular al portofoliului a reluat discuțiile de la zero, întârziind astfel punerea în practică a proiectului. ”Și asta se întâmplă la nivelul mai multor instituții centrale ale Statului, reprezentând doar una din frânele puse în calea dezvoltării economice”, spune omul de afaceri.
Potrivit calculelor noastre, miniștrii de Interne și cei de Finanțe au cea mai scurtă viață în România. În medie, 400 de zile, adică ceva mai mult de un an de zile. Pot ei să lase o amprentă asupra Ministerului lor? Pot, dar degeaba, că n-o bagă nimeni în seamă. Vine ministrul cel nou, cu viziunea lui cea modernă și totul e răscolit din temelii.
Mai puneți-vă și în situația unui investitor străin care ar vrea să-și mute afacerile în București peste vreo doi ani, că tot urmează Brexit și europenii se bat să atragă investițiile britanicilor pe spuza lor.
Vin aici să vadă situația de la fața locului, dar de fiecare dată discută cu alt interlocutor. Unii ar putea să spună că e normal, dar eu zic că e foarte importantă continuitatea și coerența în dialog.
La Interne, doar doi miniștri au trecut pragul celor 1.000 de zile: Ioan Rus și (dacă vi-l mai amintiți, Doru Tărăcilă).
La Finanțe au fost tot doi miniștri, ambii de stânga: Florin Georgescu și Mihai Tănăsescu, cei care au rezistat peste 1.000 de zile. Georgescu e azi primul înlocuitor al lui Isărescu, iar de Tănăsescu nu se mai apropie nimeni, deși e un tip fundamental inteligent dar care a făcut o alegere greșită într-un moment nepotrivit.
La Interne, au fost 23 de miniștri. Externele, puțin mai stabile, au avut 20 de miniștri. Finanțele, 27 de miniștri. Educația, 17 miniștri. La Muncă s-au perindat 22 de miniștri, iar la Sănătate 20 de titulari. Am exclus din calcule și interimatele, măsurând doar lungimea mandatelor miniștrilor plini.
Mai jos, cei mai longevivi miniștri perindați prin Guvern după 1990.
E vorba de:
- Ecaterina Andronescu, Educație: 28 decembrie 2000 — 18 iunie 2003 si 22 decembrie 2008 — 1 octombrie 2009, cu 1.183 zile de mandat
- Eugen Nicolăescu, Sănătate: 22.08.2005 – 22.12.2008 cu 1.218 zile de mandat
- Ioan Rus, Ministerul de Interne : 28 decembrie 2000 – 15 iunie 2004 , 1.265 zile
- Iulian Mincu, Sănătate: 19.11.1992 – 23.08.1996, 1.372 zile
- Mircea Geoană, Ministerul de externe 28 decembrie 2000 - 28 decembrie 2004 , 1.461 zile
- Mihai Nicolae Tănăsescu, Ministerul finanțelor: 28 decembrie 2000 - 28 decembrie 2004, 1.461 zile
- Florin Georgescu, Ministerul finantelor : 19 noiembrie 1992 - 11 decembrie 1996 cu 1.483 zile
- Dan Mircea Popescu, Ministerul muncii: 19 noiembrie 1992 - 11 decembrie 1996, 1.483 zile
- Teodor Meleșcanu (Externe): 19 noiembrie 1992 - 12 decembrie 1996, 1.484 zile
O listă cu miniștrii care au stat cel mai puțin în funcție ar fi irelevantă, fiindcă au existat miniștri interimari care au avut câteva zile de mandat, iar alții au demisionat după nici două luni (vezi cazul lui Dragnea, care a stat la Interne doar 12 zile, apoi a demisionat).
2
9
