​Alexandru Tomescu, cercetător român în științe computaționale la Universitatea din Helsinki, a primit un grant de 1.5 milioane de euro din partea Consiliului European pentru Cercetare pentru proiectul "Algoritmi siguri și compleți pentru bioinformatică (SAFEBIO)" care vizează analiza datelor din secvențierea ADN, o tehnologie care poate fi folosită în diagnosticul medical.

Alexandru TomescuFoto: Comisia Europeana

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, parte a programului UE pentru cercetare și inovare Orizont 2020, granturile pentru cercetători aflați la începutul unei cariere independente au o valoare totală de 621 de milioane de euro, și au fost acordate unui număr de 408 oameni de știință, pentru a-i ajuta să își constituie propriile echipe și să desfășoare activități de cercetare de pionierat în diverse discipline, generând, astfel, aproximativ 2.500 de locuri de muncă pentru bursieri titulari de doctorate, doctoranzi și alți angajați.

„Cercetătorii au nevoie de libertate și de sprijin ca să poată da curs curiozității lor științifice, dacă dorim să găsim răspunsuri la cele mai dificile provocări ale epocii și viitorului nostru. Punctul forte al granturilor pe care UE le oferă prin intermediul ERC este crearea de oportunități pentru ca cercetători excepționali să își urmărească cele mai îndrăznețe idei", a declarat Carlos Moedas, comisarul european pentru cercetare, știință și inovare.

Despre proiectul câștigător SAFEBIO

Ca și în viața reală, multe dintre chestiunile analizate de cercetători sunt pline de incertitudini. În știința computațională, de regulă abordarea este de a vizualiza și a analiza toate soluțiile posibile la o problemă, în speranța de a găsi printre ele pe cea corectă. Cu cât se lucrează însă cu mai multe date, cu atât această abordare devine mai puțin realistă.

„Datorită noului său grant ERC pentru cercetători debutanți, dr. Alexandru Tomescu, de la Universitatea din Helsinki, va fi în măsură să soluționeze această incertitudine. Ideea sa este să studieze acele părți ale unei soluții care sunt comune tuturor răspunsurilor la o problemă computațională. Teoretic, aceste soluții parțiale sunt „sigure”; conțin informații probabil corecte”, se mai arată în comunicatul Comisiei Europene.

Această abordare este deja utilizată experimental, dar dr. Tomescu va fi primul care o va aborda analitic. Activitatea sa va fi deosebit de utilă pentru analiza datelor din secvențierea ADN întrucât această tehnologie evoluează de la laborator la diagnostic medical.