Migrația și structura economiei românești duc numărul locurilor de muncă vacante la minimul ultimilor 3 ani - Hotnews Mobile
1 € 4,7340 1 USD 4,2654marţi 17 sep 2019

Migrația și structura economiei românești duc numărul locurilor de muncă vacante la minimul ultimilor 3 ani

de DP Luni, 19 august 2019, 9:56
- a A+
Imagine
Situația tensionată din piața muncii a fost confirmată luni de un comunicat venit dinspre Institutul Național de Statistică. În trimestrul al doilea din acest an, numărul locurilor de muncă disponibile a scăzut cu peste 3.000 de joburi, până la circa 55.000. Cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică (2,48%), respectiv în alte activităţi de servicii (2,39%). Un sfert din totalul joburilor vacante sunt în industria prelucrătoare. În sectorul bugetar avem circa 7.000 de joburi vacante în administraţia publică, 6.500 în sănătate și 1.300 locuri vacante în învăţământ.



Potrivit unei lucrări de cercetare din ASE, cu titlul "Realizarea unor scenarii privind pierderile de forță de muncă si capital uman ale Romaniei", unul dintre motivele pentru care se înregistrează deficite ale pieței muncii constă în necorelarea numarului de șomeri cu numărul de locuri vacante. Astfel, pot coexista segmente ale pieței muncii în care să avem surplus de forță de munca (cele care oferă salarii mari și conditii bune de munca) cu segmente cu deficit de forță de muncă, caracterizate prin persistența unui număr ridicat de locuri de muncă vacante (unde salariile sunt apropiate de cel minim, iar condițiile de muncă sunt dificile).

Slaba compensare a surplusului cu deficitul de forță de muncă poate fi cauzată atât de diferențele de dezvoltare dintre regiuni, cât și de migrația internă. Astfel, regiunile dezvoltate tind să aibă locuri de munca vacante mai multe în sectoarele mai prost plătite, in timp ce regiunile mai sărace înregistrează surplusuri de forță de muncă în majoritatea segmentelor pieței muncii. E drept, regiunile mai putin dezvoltate au si o migratie ridicata a fortei de munca, ceea ce duce la o rata mai ridicata a numarului de locuri de munca vacante.

“E o problemă legată de ocupațiile de nivel scăzut, care au ajuns să fie deficitare pentru că oamenii migrează. Pleacă în Occident, acolo unde respectivele ocupații nu mai sunt practicate de către nativi. Nativii, din cauza acumulării de avuție care s-a produs nu mai sunt interesați de asemenea munci, explica recent pentru HotNews.ro Cătălin Ghinăraru, unul din foarte puținii experți independenți pe piața muncii de la noi.

"Cererea de acolo e satisfacută foarte ușor de cetățeni care vin din Est. Pleacă de la noi și noi rămânem fără ei si trebuie să ni-i aducem din alta parte", explica Ghinararu.

In turism ne zbatem cu una din cele mai mari nevoi de personal. Nu mai sunt femei de serviciu suficiente, spune un antreprenor. Solutia? “Am putea aduce femei de serviciu din Ucraina. Si nu spun intamplator Ucraina, pentru amicii nostri polonezi asa si-au rezolvat aceasta problema. Si de la ei au plecat muncitori in Italia, Irlanda, tarile nordice, dar deficitele lor de pe piata muncii au fost suplimentate cu ucraineni. E drept ca exista o afinitate lingvistica uriasa. Ucrainenii pot lucra foarte usor acolo, mai ales in meserii care nu necesita foarte multa calificare. Noi putem folosi lucratori din Republica Moldova, care are insa un rezervor de forta de munca cu mult mai mic decat este Ucraina. Asta ca sa nu mai spun ca noi am dat cetatenie unor cetateni din Moldova, care au utilizat pasapoartele pentru a pleca in Vest. Ceea ce nu s-a intamplat in Polonia, unde ucrainenii au primit drept de munca in Polonia, fara a li se da si cetatenie, cu toate ca foarte multi ucraineni au radacini polone", mai spune Ghinararu.

  • Problema principală nu e sistemul de educație ci structura economiei românești. Numărul absolvenților cu studii superioare crește foarte mult, în timp ce numărul de locuri de muncă care solicită studii superioare nu prea crește.

Problema esentiala la noi, crede Catalin Ghinararu, este ca numarul de locuri de munca generate de economie, mai ales cele bine platite si cu perspective de cariera sunt reduse. La noi, numarul absolventilor cu studii superioare creste foarte mult, in timp ce numarul de locuri de munca care solicita studii superioare nu creste atat de mult. Cu alte cuvinte apare un decalaj foarte puternic intre ceea ce ofera economia reala si ceea ce vin sa ofere generatiile care intra pe piata muncii si care au calificari tot mai inalte", explica cercetatorul roman.
  • Ce mai arată datele INS publicate luni
Trimestrul II 2019 comparativ cu perioadele precedente

Prin comparaţie cu trimestrul precedent cele mai relevante scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare, în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (-0,47 puncte procentuale pentru fiecare în parte), respectiv în transport şi depozitare (-0,46 puncte procentuale).

La polul opus, cu cele mai semnificative creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit în intermedieri financiare şi asigurări (+0,43 puncte procentuale), respectiv în hoteluri şi restaurante (+0,34 puncte procentuale).

Cele mai relevante scăderi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în industria prelucrătoare (-2,0 mii locuri vacante) şi în transport şi depozitare (-1,2 mii locuri vacante).

La polul opus, cele mai relevante creşteri ale indicatorului au fost în hoteluri şi restaurante (+0,8 mii locuri vacante), respectiv în comerţ (+0,6 mii locuri vacante).

Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cele mai semnificative scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au observat în tranzacţii imobiliare (-0,75 puncte procentuale), respectiv în alte activităţi de servicii (-0,49 puncte procentuale), iar cea mai relevantă creştere a indicatorului s-a evidenţiat în hoteluri şi restaurante (+0,22 puncte procentuale).
În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, cele mai mari scăderi au fost înregistrate în industria prelucrătoare (-4,2 mii locuri vacante), respectiv în învăţământ (-1,4 mii locuri vacante). La polul opus, cele mai relevante creşteri s-au regăsit în comerţ (+0,9 mii locuri vacante), respectiv în hoteluri şi restaurante (+0,5 mii locuri vacante).
  • Rata şi numărul locurilor de muncă vacante pe grupe majore de ocupaţii
În trimestrul II 2019, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori prin intermediul ratei locurilor de muncă vacante a fost pentru ocupaţiile de funcţionari administrativi - grupa majoră 4 (1,35%), respectiv de specialişti în diverse domenii de activitate - grupa majoră 2 (1,25%). Această din urmă grupă majoră de ocupaţii a înregistrat şi cele mai mari valori ale numărului locurilor de muncă vacante (13,5 mii locuri vacante).

Atât rata, cât şi numărul locurilor de muncă vacante au înregistrat cele mai mici valori în ocupaţiile de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori - grupa majoră 1 (0,61%, respectiv 2,1 mii locuri vacante) şi de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit - grupa majoră 6 (0,93%, respectiv 0,2 mii locuri vacante).

Trimestrul II 2019 comparativ cu perioadele precedente

Comparativ cu trimestrul precedent, cele mai relevante scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în ocupaţiile de tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic - grupa majoră 3 (-0,14 puncte procentuale), în cele de specialişti în diverse domenii de activitate - grupa majoră 2, respectiv în ocupaţiile elementare - grupa majoră 9 (-0,12 puncte procentuale, pentru fiecare în parte).

Creşteri ale indicatorului s-au regăsit în ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit - grupa majoră 6 (+0,32 puncte procentuale) şi de lucrători în domeniul serviciilor - grupa majoră 5 (+0,14 puncte procentuale).

În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, cea mai mare scădere s-a observat în ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate - grupa majoră 2 (-1,3 mii locuri vacante). La polul opus, cea mai semnificativă creştere a fost în rândul ocupaţiilor de lucrători în domeniul serviciilor - grupa majoră 5 (+1,3 mii locuri vacante).


5619 afisari


S-au saturat multi de Romania
Frankie [utilizator], Luni, 19 august 2019, 12:17
+5/7
5 milioane de oameni nu au plecat neaparat pentru salarii mai mari ci si pentru o viata mai buna, infrastructura, sanatate, educatie, relaxare, calitate a vietii crescuta etc
comenteaza
Cookie Settings