”Pentru semestrul II al anului 2019, începând cu luna octombrie, valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăşi cuantumul de 15,18 lei. Valoarea nominala stabilită se aplică și pentru primele 2 luni ale semestrului I al anului 2020 respectiv, februarie 2020 și martie 2020”, se arată într-un proiect de Ordin publicat de Ministerul Muncii.

• Vezi aici proiectul supus dezbaterii publice.

Potrivit unui proiect de lege depus la Parlament de către câțiva parlamentari PSD, actuala valoare a unui tichet de masă ”nu este suficientă pentru a cumpără o masă de prânz, în condițiile în care valoarea medie a unei mese de prânz este de 21,40 lei. Un număr mare de angajați se află în imposibilitatea de a avea o masă adecvată în timpul unei zile de lucru, fie ca urmare a programului de lucru încărcat, fie pentru că nu au acces la achiziționarea unei mese”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Potrivit inițiatorilor, valoarea pe zi a tichetului de masă din România este printre cele mai mici din Europa (dacă în România valoarea nominală a tichetului este de aproximativ 3,21 Euro, în Spania este 1l Euro, în Belgia este 8 Euro, în Franța este 11,04 Euro, în Grecia este 6 Euro, în Portugalia este 7,63 Euro).

”Tichetele de masă au o eficientă remarcabilă în generarea de consum, locuri de muncă și venituri bugetare, că urmare a efectului de rostogolire a impactului lor pe șase valuri succesive de impuls economic. Fiecare leu acordat în tichete de masă aduce încasări bugetare de 40 de bani, iar pentru fiecare leu de contribuții sociale scutite de la plată sunt injectați în economia locală aproape 4 lei.

Tichetele de masă aduc la bugetul public venituri bugetare echivalente cu o rată de impozitare de circa 40%. Această înseamnă o eficientă foarte bună a tichetelor de masă în asigurarea veniturilor bugetare (mai mare decât eficientă tuturor impozitelor și contribuțiilor sociale actuale), iar această eficientă se explică tocmai prin „ecoul” pe care, prin natură și funcționarea lor, tichetele de masă îl au în economia reală, respectiv în cea nominală. Prin urmare, creșterea valorii nominale a tichetului de masă la 20 de lei va genera venituri suplimentare la bugetul public.

Crescând valoarea nominală a tichetelor de masă la nivelul corespunzător, statul are posibilitatea de a implementa o facilitate fiscală care asigură o mai bună colectare a taxelor și impozitelor, diminuându-se astfel economia subterană. Creșterea valorii nominale se va reflectă în mod direct în puterea de cumpărare a angajaților și în consecință, în veniturile bugetului de stat, deoarece este supus impozitării.

Pentru comerciatii de produse alimentare, restaurante, cantine etc., creșterea valorii nominale a tichetelor de masă ar însemna creșterea cifrei de afaceri, clienți relativ stabili, oportunități de dezvoltare. Vânzările de produse alimentare cresc datorită achiziției lor cu tichete. În medie, aproximativ 15% din cifră de afaceri a unor astfel de comercianți provine din utilizarea tichetelor de masă.

Deoarece tichetele de masă sunt scutite de la plată contribuțiilor sociale, acest lucru înseamnă că acordarea tichetelor de masă reprezintă o optimizare semnificativă a costurilor pentru companiile care acordă tichete de masă.

Pentru companiile care acordă tichete de masă, acestea reprezintă un mecanism de reducere a taxelor fiscale, o manifestare a responsabilității sociale, fiind în același timp și mai ușor de utilizat decât orice alte instrumente” se mai arată în expunerea de motive ale proiectului legislativ.

Vezi aici expunerea de motive iar aici proiectul legislativ.