Financial Times: Administraţia de la Beijing a mobilizat trupe în apropierea frontierei cu Hong Kong ● Les Echos: Franța are două noi universități în clasamentul Shanghai ● Handelsblatt: Berlinul se așteaptă la un Brexit dezordonat și s-a pregătit pentru asta ● Guvernul de la Sofia l-a trimis în secret pe fostul şef al Comisiei Anticorupţie pe postul de consul în Valencia ● Știri pe scurt.
- Financial Times: Administraţia de la Beijing a mobilizat trupe în apropierea frontierei cu Hong Kong
După luni de speculații conform cărora Beijingul ar putea abandona ideea utilizării forței pentru a stopa protestele din Hong Kong, apariția trupelor de poliție paramilitară care se masează în orașul de frontieră chinez Shenzhen, ar părea confirma cele mai negre temeri cu privire la Hong Kong.
La doar câțiva kilometri distanță de centrul financiar asiatic, Centrul sportiv Shenzhen Bay era plin de membri ai Poliției Armate a Poporului Chinez (PAP) - unitatea forțelor armate dedicată zdrobirii tulburărilor interne - ai căror membri practicau exerciții fizice joi dimineață.
„Au ajuns cu aproximativ o săptămână în urmă din cauza haosului actual din Hong Kong”, a spus un angajat al centrului sportiv care a refuzat să-și dea numele de frică să nu rămână fără loc de muncă. "Sunt zeci de mii de oameni înăuntru. Nu avem voie să facem curățenie în interior, am putut doar să arunc o privire."
Nu a existat nicio confirmare oficială a motivului pentru care trupele s-au adunat acolo, autoritățile spunând anterior că va avea loc un exercițiu al poliției destinat aniversării Republicii Populare Chineze din 1 octombrie.
Joi, ambasadorul Chinei în Marea Britanie a avertizat că Beijingul este pregătit să-și folosească toată puterea pentru a „potoli” demonstrațiile. „Dacă situația din Hong Kong se va deteriora în continuare. . . guvernul central nu va sta cu mâinile încrucișate”, a declarat Liu Xiaoming într-o conferință de presă la Londra.
Hong Kong se bucură de un grad ridicat de autonomie oată cu trecerea de sub administrația britanică sub cea a Chinei în 1997, poliția orașului având responsabilitatea de a menține ordinea publică.
În ultimele luni, protestele (împotriva unui proiect de lege care prevede extrădarea în China a cetățenilor din Hong Kong alimentând temerile privind un proces incorect) au escaladat, determinând Beijingul să intensifice avertismentele privind o intervenție directă care să pună capăt crizei.
China are trupe de luptă staționate în Hong Kong. Dar analiștii consideră că Beijingul ar folosi mai degrabă unitățile PAP decât să trimită Armata de Eliberare a Poporului, care a devenit celebră după ce în 1989 a zdrobit protestatarii pro-democrație din Piața Tiananmen.
Imaginile prin satelit realizate luni de compania tehnologică Maxar de la Shenzhen Bay Sports Center au arătat ceea ce păreau transportoare blindate și alte vehicule. În afara stadionului, personalul în uniformă s-a îmbrăcat în tricouri de culoare verde închis, unii având aparate de emisie recepție.
„Impactul imediat al unei intervenții ar fi plecarea capitalului, investițiile străine părăsind Hong Kongul”, spune Ivan Choy, lector de politică la Universitatea Chineză din Hong Kong.
„Nu cred că Beijingul va trimite PAP sau PLA”, a declarat Adam Ni, cercetător din China la Universitatea Macquarie din Sydney. „Costul ar fi foarte mare, nu numai în ceea ce privește impactul economic, ci și în ceea ce privește prestigiul internațional al Chinei. Aceasta este totuși o problemă politică, nu una de securitate sau una militară"
- Les Echos: Franța are două noi universități în clasamentul Shanghai
O îmbunătățire ușoară pentru Franța în privința clasamentului Shanghai. Două instituții noi au fost incluse în acest an Top 500. Cu 21 de universități înscrise în Top 500 al ediției din 2019 publicat joi, Hexagonul își păstrează locul 6.
Universitățile anglo-saxone încă monopolizează primele locuri. Harvard rămâne în vârful podiumului pentru al șaptesprezecelea an la rând. Ca și în 2018, este urmată de universitățile din Stanford și Cambridge. În Top 10 nu apar modificări, totul pare încremenit. Acolo sunt MIT, Berkeley, Princeton, Oxford și Columbia.
Pe plan european, Universitatea din Zurich își păstrează locul 19, în timp ce Copenhaga urcă de pe locul 29 pe 26. Universitatea Paris-Sud (37) se află în topul instituțiilor franceze de învățământ superior, urcând cinci locuri și depășind Universitatea Sorbona, care coboară opt locuri, până pe locul 44. Declinul este și mai vizibil pentru Ecole Normale Supérieure, care pierde cincisprezece locuri față de 2018 pentru a se situa pe poziția 79.
Pentru a consolida poziția Franței în acest top, Frédérique Vidal, ministrul Educației Superioare, a emis în februarie o directivă conform căreia cei mai cunoscuți cercetători francezi de renume internațional, ale căror laboratoare sunt găzduite de o universitate, să fie afiliați cu prioritate la acea universitate. Cercetătorii erau înainte afiliați primei opțiuni pe care au indicat-o, adesea CNRS. În mod automat, afilierea lor secundară la universitate nu era luată în considerare, în timp ce 20% din scorul obținut în clasamentul Shanghai depindea de acești cercetători.
Conform estimărilor, această măsură ar permite, de exemplu, Universității din Lorena să câștige 84 de locuri. Dar măsura nu pare să fi avut impactul scontat. De pe un loc aflat în intervalul 201 și 300 loc în 2018, unitatea Lorraine a coborât anul acesta între pozițiile 300 și 400.
Totuși, două facultăți au reușit să își facă intrarea în Top 500. Universitatea din Lille, rezultată din fuziunea celor trei universități ale orașului în 2018, se află undeva între locul 301 și 400, iar Universitatea din Versailles Saint-Quentin este între locul 401 și 500.
În general, universitățile franceze înscrise în Top 500 își păstrează clasamentul. Trei dintre ele ies în evidență. Universitatea din Montpellier urcă 50 de locuri și Ecole Polytechnique pe 100. Universitatea din Grenoble se află între locul 101 și 150, după ce anul trecut era între 151 și 200.
- Handelsblatt: Berlinul se așteaptă la un Brexit dezordonat și s-a pregătit pentru asta
Olaf Scholz (SPD) a fost întrebat în ultimele luni ce poate face politica pentru a preveni o criză economică. Răspunsul său a fost uimitor de simplu: să nu facă nimic rău. Cum ar fi conflictul comercial dintre SUA și China și pericolul unui Brexit dezordonat.
Chiar dacă ministrul federal al Finanțelor este convins oficial că poate fi evitat un Brexit dezordonat, evaluarea internă a situației pare mai pesimistă. Guvernul federal este pregătit pentru cazul în care Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană (UE) fără un acord.
Există o „mare probabilitate” pentru un Brexit dezordonat la 31 octombrie, se spune într-un document al Ministerului Federal al Finanțelor, consultat de Handelsblatt. Cu noul prim-ministru Boris Johnson pe un drum care pare fără întoarcere, statele membre ar trebui să ia în serios scenariul ieșirii din UE fără acord. ”În prezent, este puțin probabil ca premierul Johnson să-și schimbe poziția dură de negociere”, se arată în document.
Departamentul Trezoreriei se așteaptă ca Johnson să se folosească de summitul G7 de la Biarritz la sfârșitul lunii august pentru a anunța fie relansarea fie eșecul negocierilor.
„În acest context, este important din perspectiva UE să ne conformăm vechiului scenariu”, se arată în document. UE-27 refuză renegocierea acordului și chiar dacă acesta s-ar renegocia, așa cum dorește Johnson, nu e deloc sigur că Parlamentul l-ar ratifica”, scriu autorii documentului.
Cancelarul Angela Merkel (CDU) și miniștrii săi s-au asigurat în ultimii ani că UE va avea o poziție unită și că niciun partener din UE nu se implica separat. „Unitatea UE-27 a fost „decisivă”, mai spune documentul. Nimeni nu ar trebui să-și piardă nervii în fața unui Brexit dezordonat . Prin urmare, este important să fiți pregătiți pentru toate scenariile”.
Germania și UE au finalizat pregătirile pentru Brexit-ul haotic. Comisarii UE nu au în vedere nicio măsură de urgență, iar cât privește acordurile tranzitorii privind casele de compensare din sectorul financiar, ar trebui doar ajustate termenele Brexitului- din martie până în octombrie.
Guvernul federal a aprobat peste cincizeci de legi și măsuri în cazul unui Brexit dezordonat. Ministerul indică în document aranjamentele tranzitorii în domeniul impozitelor și finanțelor. De exemplu, va fi încheiat un acord între autoritatea de reglementare financiară germană Bafin și omologul său britanic FCA cu privire la serviciile financiare transfrontaliere. În administrația vamală urmează să fie inclusă o „cheltuială de manipulare și control” crescută.
Există însă și 900 de noi locuri de muncă create în cadrul autorității vamale. Vineri, Scholz îl primește pe noul său omolog britanic Sajid Javid pentru vizita sa inaugurală la Berlin. Johnson nu a făcut încă nicio singură vizită în statele UE - un semn al tensiunilor dintre UK și celelalte țări din UE.
Între timp, în Parlamentul britanic crește opoziția la adresa lui Johnson. Jeremy Corbyn, a anunțat un vot de neîncredere împotriva guvernului pentru a preveni un Brexit dezordonat. Votul ar trebui să aibă loc cât mai curând posibil, a scris el într-o scrisoare adresată liderilor celorlalte partide de opoziție și unor parlamentari care s-au dovedit a fi critici față de Johnson.
- Sega: Guvernul de la Sofia l-a trimis în secret pe fostul şef al Comisiei Anticorupţie pe postul de consul în Valencia
Înainte de a pleca în Spania, el trebuie să fie eliberat din post de Colegiul Procurorilor, care în urmă cu doar 10 zile s-a reunit de urgenţă pentru a îl reabilita.
Fostul șef al Comisiei Anticorupție (Comisia pentru Combaterea Corupţiei şi Confiscarea Averii Dobândite Ilicit), Plamen Georgiev, a fost numit de guvern în funcția de consul general în orașul spaniol Valencia. Decizia Consiliului de Miniștri a fost luată în ședință închisă în urmă cu o săptămână și a fost deja publicată în sistemul informatic al guvernului.
La data de 31 iulie Georgiev și-a dat demisia în mod surprinzător, iar parlamentul i-a votat-o în grabă, fără nicio dezbatere. Atunci, el a anunțat că verificarea Agenţiei Naţionale pentru Venituri împotriva sa s-a încheiat, că el a ieşit „curat”, dar se teme pentru familia sa și, prin urmare, a cerut să se întoarcă la parchetul de specialitate.
El a explicat, de asemenea, plecarea din post prin scandalul cu terasa apartamentului său din Sofia, unde, potrivit municipalităţii Sofia, există construcţii ilegale.
La doar câteva zile după ce Georgiev a fost eliberat din Comisia Anticorupţie, Consiliul Judiciar Superior (CJS) s-a întrunit în ședință extraordinară, deoarece a fost în vacanță și l-a reabilitat în unanimitate ca procuror, iar decizia a fost chiar cu dată retroactivă.
Pentru ziarul Sega, purtătorul de cuvânt al Parchetului, Daniela Maşeva, a declarat că Georgiev nu va putea să îşi preia postul de consul, întrucât trebuie eliberat înainte de asta din funcţia de la CJS. Acest lucru se va întâmpla probabil în septembrie, deoarece personalul este în prezent în concediu, a explicat ea.(RADOR)
Știri pe scurt:
- „Pieţele financiare se prăbuşesc din cauza semnelor de recesiune”, titrează Washington Post, detaliind că pentru prima dată din 2008 încoace au apărut semne de recesiune în economia americană, care se adaugă semnalelor negative venite dinspre alte economii importante ale planetei, dar şi efectelor dezastruoase provocate de războiul comercial mondial. Neue Osnabrücker Zeitung atrage atenţia asupra riscului unei „recesiuni tehnice” în Germania, în timp ce ziarul italian La Repubblica observă că două mari locomotive ale comerţului mondial, China şi Germania, trec printr-o criză simultană, pe fondul protecţionismului instituit de preşedintele american Donald Trump, care a redus accesul produselor din import pe piaţa americană.
- Handelsblatt notează că, în timp ce „Europa se află în derivă economică”, ţările est-europene „au o evoluţie pozitivă”, continuând să înregistreze creştere economică. Remarcând că principalul motor al dezvoltării îl reprezintă „majorările salariale”, care au întreţinut consumul intern, ziarul german comentează că aceste majorări nu reprezintă un pericol, întrucât nu au afectat competitivitatea, ci, dimpotrivă, în privinţa productivităţii, Estul a ajuns din urmă Vestul. În pofida criticilor la adresa tendinţelor naţionaliste, „statele est-europene membre UE au acum instituţii mai bune, presa este mai independentă, nivelul de pregătire este mai bun, la fel şi standardele sunt mai înalte faţă de momentul aderării lor la Uniune”, apreciază Richard Grieveson de la Institutul pentru Studii Economice Internaţionale de la Viena, care mai constată şi că apartenenţa la Uniunea Europeană este populară în întreaga regiune, cu excepţia Cehiei, şi că în niciuna din aceste ţări nu există mişcări semnificative în favoarea unei ieşiri din blocul comunitar. Handelsblatt atrage însă atenţia că slaba conjunctură mondială crează probleme statelor din Europa de Est, întrucât întreprinzătorii occidentali îşi retrag investiţiile. (RADOR)
