Inflația pe înțelesul tuturor. Ți-a crescut salariul cu cel puțin 3% de la începutul anului? Nu? Nasol! - Hotnews Mobile
1 € 4,7320 1 USD 4,2032marţi 16 iul 2019

Inflația pe înțelesul tuturor. Ți-a crescut salariul cu cel puțin 3% de la începutul anului? Nu? Nasol!

de Florin Barbuta Vineri, 12 iulie 2019, 9:57
- a A+
Imagine
Dacă știi ce este inflația, nu mai citi acest text. Te vei plictisi. Îl scriu pentru că am văzut mereu în discursul public cum se laudă politicienii și simpatizanții acestora cu inflația atunci când aceasta este în scădere, chiar și insesizabil. Este prezentată fals, ca și cum scad prețurile. Vedem în presă titluri de genul: "Veste bună pentru toți românii!". O fi bună vestea, nu o fi bună? Hai că e la mijloc, până la urmă.



Vezi titluri de genul ăsta și crezi că, de fapt, îți rămân mai mulți bani în buzunar după ce îți faci cumpărăturile.

În presa din teritoriu s-a creat un paradox fals, mai nou, precum: "Inflația scade, dar cresc prețurile!"

Probabil vom vedea în perioada următoare marile realizări ale autorităților sub forma unor declarații de genul: A crescut economia, a scăzut inflația, a crescut consumul, etc.

Sper să fie pe înțelesul tuturor următoarele rânduri, ca să nu picați în capcana declarațiilor politice și titlurilor dubioase, mai ales în campanie.

Ce este inflația?
E un fenomen de creștere a prețurilor. Deci, când auzi că a scăzut inflația, înseamnă că produsele s-au scumpit în continuare, dar "o țâră" mai lent. La finalul lunii, tot cu mai puțini bani rămâi în buzunar, dacă nu ți-a crescut și ție salariul ca la bugetari.


Inflația înseamnă scumpiri, chiar dacă aceasta scade sau crește.

E bine, totuși, că scadă?
Da, înseamnă că ritmul de creștere a prețurilor s-a diminuat. Dau un exemplu exagerat, cu valori absolute, ca să înțelegeți fenomenul. Dacă prețul unei perechi de chiloți a crescut, să spunem, cu 5 lei anul trecut în aceeași perioadă, iar acum a urcat cu încă 3 lei, reiese că ritmul a scăzut. Tu vei da în plus, față de anul trecut, încă 3 lei. Adică 5 lei plus 3 lei, în total, în 2 ani, ai ajuns să dai cu 8 lei în plus. Dacă nu ți-a crescut salariul, rămâi cu 8 lei mai puțin în buzunar.

Dacă se menținea creșterea prețului la același nivel, ajungeai să dai acum 10 lei în plus. Așadar, e bine totuși când se reduce ritmul. Repet, am exagerat exemplul pentru a face înțeles fenomenul.

Acum, inflația asta de care vorbesc este formată dintr-o categorie mare de produse. E o listă întreagă la Institutul Național de Statistică în trei categorii mari: mărfuri alimentare, nealimentare și servicii. Acolo ai indicele prețurilor de consum de la cartofi, la avion (exprimat în procente, bineînțeles). Nu intru pe coeficientul de ponderare acum, că probabil nu vă interesează. Am dat exemplul cu un singur produs doar pentru a înțelege fenomenul. Bineînțeles, în cadrul acelei liste, la unele produse crește prețul mai mult, la altele scade puțin, alteori deloc, dar când se trage linie, vezi scumpirea pe total produse.

Noi, românii, dăm mare parte din banii câștigați pe mâncare, din cauza prețurilor. Hai să ne uităm la ultima statistică, cea pe iunie 2019.

Ce vedem acolo?

Avem inflația anuală, adică ritmul anual de creștere a prețurilor, în cazul de față iunie 2018-iunie 2019 (a fost de 3,8%, iar mai 2019 – iunie 2019 de 4,1%), iar în anexă ni se oferă statistica pe tipuri de produse comparativ cu luna anterioară și cu decembrie. Comparativ cu luna anterioară, adică cu mai, prețurile au scăzut. Da, au scăzut pe total produse cu 0,23 puncte procentuale. Nu e semnificativ, dar e scădere. Pe de altă parte, comparativ cu câți bani dădeai în decembrie pe aceleași produse, acum dai cu aproape 3% în plus. (Atenție, comparatia e cu decembrie 2018)

Ți-a crescut salariul cu cel puțin 3% de la începutul anului? Nu? Nasol!
Ești bugetar? Atunci nu-ți pasă, că ți-au crescut veniturile.

(Bineînteles, au crescut salariile pe total economie, dar asta nu înseamnă că toți angajații au avut parte de creșteri. În statistică intră și creșterile bugetarilor, plus impactul salariului minim).

Am zis că noi, românii, cheltuim mare parte din salariu pe mâncare. Conform datelor INS, prețurile la mâncare au crescut cu peste 4% de la începutul anului. Dacă la finalul lunii decembrie dădeam, să spunem, 1000 lei pe mâncare, în iunie am dat 1040 lei. Am folosit o cifră rotundă, la fel, pentru a face înțeles fenomenul și a vedea cum sărăcim.

Dacă ești mare consumator de cartofi, atunci ești afectat rău. De la începutul anului a crescut prețul cu 37%. Nu mai intru în detalii. Dacă ai citit acest text, înseamnă că poți intra liniștit pe site-ul INS și să înțelegi indicele prețurilor de consum.

Despre motivele creșterilor de prețuri s-a tot scris, așa că nu le mai detaliez: creșterile veniturilor bugetarilor ce au dus la creșterea consumului din import etc.

Când indicele prețurilor de consum scade se numește dezinflație, iar în anumite cazuri, deflație. Pentru că acum nu este cazul, aceste fenomene nu le voi explica. Voi reveni la momentul respectiv pentru că e o discuție lungă.
9180 de afisari


concluzia este evidenta
pehash [utilizator], Vineri, 12 iulie 2019, 11:52
+9/13
e timpul sa mai scoti capul din canale.
Bugetărel, te plătește pesedeaua în euro?
prec [utilizator], Vineri, 12 iulie 2019, 11:25
+7/11
Pentru ce, nici dreaqu nu știe. Noi știm, ca să le ridici osanale. Problema-i că ești plătit din banii noștri, licheaua naibii.
inca 21 de comentarii comenteaza