Premierul Viorica Dăncilă și miniștrii ei, care au condus Consiliul Uniunii Europene, s-au lăudat cu „președinția de succes” asigurată de România la Consiliul UE în perioada 1 ianuarie-30 iunie 2019. Și președintele Iohannis, adversarul lui Dăncilă, și-a revendicat „succesul” Președinției Românei la Consiliul UE. Dar cetățeanul obișnuit, care plătește salariile politicienilor, a gustat și el vreun pic din succesul mandatului românesc în fruntea Europei?

Viorica Dancila-CEFoto: Guvernul Romaniei

Guvernul Dăncilă s-a lăudat cu peste 90 de dosare europene închise de Președinția României la Consiliul UE, însă acestea reprezintă în principal succesul muncii diplomaților și funcționarilor din ministere și din alte instituții, oameni de care nu a auzit nimeni, de fapt. Când vine însă vorba de ceea ce au făcut politicienii români în timpul Președinției României la Consiliul UE...

TOP 3 eșecuri ale Guvernului Dăncilă pe timpul Președinției Consiliului UE

• N-am intrat în Schengen

Când un stat membru prelua pentru 6 luni Președinția rotativă la Consiliul UE, ambasadorul țării respective făcea o conferință de presă în care aproape de fiecare dată era întrebat de jurnaliștii români dacă vom intra în spațiul Schengen în timpul mandatului țării respective.

De 12 ani, în mod tradițional, ambasadorii, mai ales cei din țările mai binevoitoare cu noi, ne mângâiau pe creștet și ne promiteau că obiectivul țării lor era ca România și Bulgaria să intre în zona de liberă circulație UE. Adică să strângă în jurul lor unanimitatea statelor membre și să pună în discuțiile comitetului COREPER (ambasadorii statelor membre la instituțiile europene) și pe urmă în Consiliul JAI (Justiție și Afaceri Interne) extinderea Schengen. De exemplu, când Italia a preluat președinția, în iulie-decembrie 2014, „frații noștri de gintă latină” ne-au pus aderarea la Schengen pe lista lor de priorități. Bineînțeles că nu s-a mai supus votului, pentru că, în lipsa unanimității, am fi fost respinși și ar fi fost un dezastru și mai mare.

Și n-am intrat în Schengen nici când România a deținut Președinția Consiliului UE. Și nu că n-am intrat în Schengen, dar n-am intrat nici măcar parțial, doar cu aeroporturile, cum am încercat în anii trecuți.

În 7 iunie 2019, a condus reuniunea Consiliului JAI chiar ministrul nostru de interne, Carmen Dan (da, cea care era ministru, în concediu oficial, pe vremea intervenției dure a Jandarmeriei asupra protestatarilor anti-PSD din Piața Victoriei, din 10 august 2018). Bineînțeles că nu am intrat în Schengen.

„Astăzi voi participa la ultimul Consiliu JAI sub preşedinţia română şi cum nu ne putem desprinde de realităţile din ţară, mă aştept ca în perioada viitoare să se speculeze că România nu a intrat în Schengen pentru că ministerul condus de Carmen Dan nu a supus la vot subiectul în ultimul Consiliu JAI al Preşedinţiei noastre. Un vot pentru extinderea spaţiului Schengen prin aderarea României şi Bulgariei se ia cu unanimitate de voturi în Consiliul JAI. Din păcate, acum nu există această unanimitate. Amintesc aici declaraţia publică a prim-ministrului olandez, care, pe 9 mai, chiar la Summitul de la Sibiu, s-a pronunţat în faţa jurnaliştilor români că nu suntem pregătiţi pentru aderare. De asemenea, tot la Summitul de la Sibiu, unde s-a discutat despre viitorul UE, subiectul Schengen a lipsit de pe agendă, fiind astfel evident că marile puteri europene nu sunt nici interesate şi nici pregătite pentru o extindere a spaţiului Schengen”, a anunțat pe Facebook Carmen Dan, atunci.

Olandezii au spus mereu că nu vor primi România în Schengen atâta vreme cât persistă problemele de corupție de la noi din țară, consemnate în Mecanismul de Cooperare și Verificare pe Justiție (MCV), care, cel mai recent, a criticat guvernul și majoritatea PSD-ALDE în principal.

• În fruntea Europei, cu MCV-ul de coadă

După Bulgaria, România a fost al doilea stat membru UE care s-a aflat în situația rușinoasă de a asigura Președinția la Consiliul UE cu Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) în justiție pe cap.

Încă din 2017, cei din Comisia Europeană prevesteau situația ciudată în care urma să se găsească Bulgaria în 2018, de a asigura Președinția rotativă a Consiliului UE și de a conduce sesiunile din faza de consiliu în care se discutau rapoartele CE din cadrul MCV, critice la adresa guvernului de la Sofia.

"Cand vor ajunge rapoartele MCV in faza Consiliului, in timpul Presedintiei bulgare a Consiliului UE, anul viitor, va insemna ca autoritatile bulgare vor conduce sesiunile pe acest subiect. Se poate intelege ca va fi o situatie dificila" - a spus spus oficialul CE, precizand ca nu au fost prevazute reglementari europene privind astfel de situatii.

Uite că și România a ajuns, cu tinicheaua de coadă, la conducerea Consiliului UE, dar a avut și noroc: Comisia Europeană a emis raportul MCV dezastruos pentru guvernul de la București în noiembrie 2018, iar documentul a ajuns în Consiliul UE în decembrie, cu mai puțin de o lună înainte să preluăm șefia Consiliului UE. Parcă-l și vedeai pe Tudorel Toader, ministrul de atunci de la Justiție, în fruntea celorlalți miniștri din UE, la ședința Consilului JAI care confirma toate criticile Comisiei Europene față de guvernul român, pe partea de justiție.

• Kovesi remarcată bine de europeni, „ievaluată” rău de Tudorel

Lăudată constant de Comisia Europeană, procuroarea Laura Codruța Kovesi a fost demisă de la șefia DNA, în anul 2018, la cererea ministrului de atunci al Justiției, Tudorel Toader. Kovesi s-a înscris apoi, pe cont propriu, în procesul european de selecție pentru funcția de procuror-șef al viitorului Parchet al Uniunii Europene, care urmează să se ocupe de fraudele cu fonduri europene.

În timp ce România, cu Tudorel Toader ministru de Justiție, era la conducerea Consiliului UE, în 4 februarie 2019, un panel de experți independenți, format în principal din judecători și procurori din mai multe state UE și foști judecători ai Curții de Justiție a UE, a selectat 3 candidați pentru postul de procuror-șef european. În urma procesului de selecție, care a cuprins inclusiv interviuri, Kovesi a fost plasată pe primul loc în lista scurtă a preferințelor, în fața candidaților Jean-Francois Bohnert (Franța) și Andres Ritter (Germania).

Kovesi a primit ulterior și sprijinul Parlamentului European. Dar nu a putut fi numită procuror-șef european, pentru că, în 20 februarie, în Consiliul UE, votul a fost câștigat de francezul Bohnert. Așa că se mai fac negocieri între Parlamentul European și Consiliu.

Atunci, în 20 februarie, votul pro-francez s-a dat în Consiliul COREPER, format din cei 22 de ambasadori ai statelor care au aderat la mecanismul Parchetului European. Votul a fost secret și nici în ziua de azi nu a fost făcută publică opțiunea exercitată de ambasadoarea româncă, Luminița Odobescu. În schimb, declarațiile date de ministrul Justiției,

Tudorel Toader, și de premierul Viorica Dăncilă indică faptul că Guvernul României, care asigură și Președinția Consiliului UE, nu a susținut candidatul român. Presa internațională a constatat atunci că Guvernul Dăncilă i-a pus piedici candidatului român. În martie 2019, Tudorel Toader a mai torpilat-o și el pe Kovesi într-o scrisoare publicată în Financial Times, în care spune că ”nu are nimic personal împotriva Laurei Codruța Kovesi”, dar ea nu ar trebui numită în funcția de procuror european. Materialul era intitulat ”Coerciția folosită în campania anticorupție românească”.

Cea mai confuză poziție exprimată din partea Guvernului față de Kovesi i-a aparținut lui George Ciamba, ministrul delegat pentru Afaceri Europene din MAE. El a dat, la Europa FM, o declarație care sună cam așa, transcrisă:

„Deci asta este un... deci stați un pic aceasta cu alege... deci cu alegerile din Republica Moldova sau cu... La care să... (...) Deci este o chestiune care eu cred că.... în fine, cred că Ministerul Justiției, care de fapt gestionează prin Consiliul JAI tot subiectul, cred că poa' să vă spună sau poa' să discute, poa' să vă zică exact ce-a fost... Eu cred că... (...) Deci eu vă zic... Mecanismele decizionale care sunt acolo, bineînțeles că mandatul respectiv este..., va fi, este un lucru care este gestionat de cel care gestionează Consiliul respectiv. Eu cred că e vorba de.... Deci v-am zis, aici e Consiliul JAI și nu cred că... Bh... acuma acest lucru cred că nici nu.... nu... deci eu nu... , noi nu... neavând nicio legătură cu acest proces... În fine...”.

Acestor episoade din (deja istorica) Președinție a României la Consiliul Uniunii Europene li se mai pot adăuga două mențiuni semnificative:

• Summit-ul de la Sibiu. În septembrie 2017, președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a convocat pentru luna mai 2019 un summit care să reunească la Sibiu șefii de state și de guverne din UE. Summit-ul se voia unul istoric, în care europenii rămași în UE să decidă asupra viitorului Uniunii, după ce Marea Britanie va fi fost ieșită deja din blocul comunitar. Brexit-ul nu a mai avut loc nici în ziua de azi, așa că summit-ul de la Sibiu, din 9 mai 2019, a fost mai degrabă unul simbolic. Iohannis s-a pozat cu șefii de state și de guverne din UE, iar România a arătat, la Sibiu, ca o țară europeană, cu o populație pro-europeană.

• Autoritatea Europeană a Muncii. În 2017, România a cerut să se mute de la Londra la București sediul Agenției Europene a Medicamentului, o instituție UE care ar fi adus în România joburi și bani. Am ratat atunci această agenție, care s-a dus la Amsterdam. În 2019, s-a mai scos la mezat o instituție UE: Autoritatea Europeană a Muncii. Asta a ajuns la Bratislava. România nici nu a mai candidat. "Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene presupune ca statul care o asigură să acționeze imparțial, în calitate de arbitru între statele membre”, a motivat ministrul Muncii, Marius Budăi.

Ministrul Breaz: Internetul manipulează tinerii

Cum spuneam, guvernul român și mai ales Ministerul de Externe se laudă că Președinția română la Consiliul UE a avut un succes nemaipomenit: a închis 90 de dosare europene.

Între acestea, prioritară a fost Directiva Copyright, care prevede, printre altele, că pe Facebook și alte rețele sociale nu vom mai avea voie să postăm texte întregi din ziare online, ci numai mici fragmente însoțite de link către articolul respectiv din publicația citată.

În fine, nu intrăm în detalii.

Formatul din Consiliul UE în care s-a adoptat directiva este Formațiunea Educație, Tineret, Cultură și Sport (EYCS). Din partea Președinției române a Consiliului UE, șeful a fost ministrul Culturii, Daniel Breaz. „Sunt foarte bucuros că am obținut un text echilibrat...”, spunea el despre directiva Copyright.

Ce înțelegea ministrul Breaz din rețelele sociale și din internet?

”Suntem într-o lume în care internetul – şi o spun cu sinceritate şi încredere – generează şi manipulează tinerii sau tinerele generaţii şi îi îndreaptă către alte direcţii decât cele ce ar trebui să fie normale. Cultura şi identitatea trebuie să îşi recapete locul de altădată. E păcat să pierdem anumite sărbători. E păcat să ne pierdem tradiţiile. E păcat să uităm de originile noastre”, spunea Daniel Breaz, în 18 februarie, citat de Agerpres.

Practic la mâna acestui ministru român s-au aflat investițiile de miliarde de dolari ale unor giganți ai internetului, ca Facebook sau Google.

Alte dosare din cele 90 închise de Președinția României la Consiliul UE:

• Finalizarea negocierilor asupra Directivei privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă (puteți să vă dați seama că fără guvernul Dăncilă lucrătorii europeni cădeau pradă agenților mutageni);
• Măsuri de consolidare a Pieței Interne, cum ar fi Directiva privind dublul standard al produselor alimentare (Guvernul Dăncilă a salvat Europa și de sucul cu aspartam, dar nu a participat și la acțiunea de control recentă, coordonată la nivelul UE, pentru depistarea de produse cu ambalaje similare dar cu calitate diferită de la o țară la alta);
• Regulamentul privind siguranța generală a vehiculelor cu motor (probabil că va proteja mulți cetățeni europeni de accidente rutiere, dar România tot prima e la accidente fatale. Și la drumuri proaste).