​Sorina, fețița de 8 ani care a stârnit un val de emoție fără precedent în ultimele zile, este unul dintre miile de copii care figurează în registrele statului român ca greu adoptabili. Potrivit datelor Autorității Naționale pentru Protecția Dreptului Copilului și Adopții(ANPDCA), furnizate la solicitarea Hotnews.ro, în Registrul Național pentru Adopții, în ultima zi a anului trecut, erau înregistrați 3.123 de copii adoptabili, 80% dintre aceștia, mai exact 2.508, fiind la profilul greu adoptabili. În total, în România, 50.608 copii sunt în sistemul de protecție specială, dintre care 17.916 se află în îngrijirea celor 11.218 asistenți maternali atestați. Femeii care o îngrijise pe Sorina i s-a retras atestatul în luna mai, însă la nivelul autorităților există date centralizate privind numărul atestatelor retrase, ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor, vechi de opt ani. Mai exact, în 2010 au fost 25 de asistenți maternali cărora nu li s-a reînnoit atestatul, iar în primele nouă luni ale lui 2011, 16. „Pentru perioada 2012-2019 vom solicita de la nivelul DGAPC-urilor acest tip de date”, precizează ANPDCA.

CopiiFoto: Wikipedia

Ce copii sunt înscriși în Registrul Național pentru Adopții(RNA) la categoria copii greu adoptabili:

• cei pentru care în termen de 9 luni de la rămânerea definitivă a sentinței de deschidere a procedurii de adopție, nu s-a reuşit iniţierea potrivirii practice;
• cei pentru care în termen de 9 luni de la rămânerea definitivă a sentinței de deschidere a procedurii de adopție, deşi a fost iniţiată etapa potrivirii practice, aceasta a eşuat;
• cei pentru care în termen de 9 luni de la rămânerea definitivă a sentinței de deschidere a procedurii de adopție, deși a fost pronunțată o sentință de încredințare în vederea adopției, aceasta a fost revocată;
• copiii pentru care lista generată de R.N.A. nu conţine timp de 3 luni consecutiv nici un adoptator/familie în funcţie de gradul în care aceştia răspund nevoilor şi caracteristicilor copilului şi care reprezintă criterii de potrivire iniţială: a) vârsta copilului; b) sexul copilului; c) numărul de copii pe care familia îi poate ingriji; d) starea de sănătate şi nivelul de dezvoltare al copilului. De asemenea, copiii pentru care lista generată de RNA nu contine rudele copilului până la gradul al patrulea inclusiv; b) persoana/familia alături de care copilul s-a bucurat de viaţă de familie o perioadă de minimum 6 luni; c) persoanele/familiile care au adoptat fraţi ai copilului sau se află în procedură de adopție cu un frate al acestuia. Potrivit legii, pentru fiecare copil aflat în evidenţa R.N.A. cu sentinţă definitivă de deschidere a procedurii de adopţie, se generează în timp real lista cu adoptatorii/familiile adoptatoare atestate.

În total, în România, 50.608 de copii sunt în sistemul de protecție specială, conform datelor centralizate la sfârșitul lunii martie, furnizate de ANPDCA, la solicitarea HotNews.ro.

Dintre aceștia, un număr de 16.961 copii (32.24%) beneficiau de măsură de protecţie specială în servicii de tip rezidenţial, din care:

• 13.437 copii se aflau în servicii de tip rezidenţial publice
• 3.524 copii se aflau în servicii de tip rezidenţial private.

Totodată, un număr de 35.647 copii (67.76%) beneficiau de măsură de protecţie specială în servicii de tip familial, din care:

• 17.916 copii se aflau la asistenţi maternali
• 12.970 copii se aflau la rude până la gradul IV inclusiv
• 4.761 copii se aflau la alte familii sau persoane.

Conform datelor centralizate de la nivelul Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului(DGASPC) la data de 31.03.2019 erau angajați în baza atestatului 11.218 asistenți maternali.

Atestatul de asistent maternal profesionist se eliberează pentru o perioadă de 3 ani, în urma unei proceduri și evaluări făcute de Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului. De asemenea, potrivit legii, DGASPCare obligația de a urmări modul în care sunt puse în aplicare măsurile de protecție specială, dezvoltarea și îngrijirea copilului pe perioada aplicării măsurii. În acest sens, DGASPC întocmește trimestrial sau ori de câte ori apare o situație care impune acest lucru, rapoarte privitoare la evoluția dezvoltării fizice, mentale, spirituale, morale sau sociale a copilului și a modului în care acesta este îngrijit. Asistenții maternali sunt, de asemenea, testați psihologic de către un psiholog al DGASPC.

Potrivit Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopții procedura prealabilă obținerii atestatului de asistent maternal este:

• Persoanele care solicită să devină asistent maternal profesionist depun o cerere de evaluare a capacităţii lor la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, pe teritoriul căreia îşi au domiciliul (sunt evaluate condiţiile materiale şi garanţiile morale). Cererea este evaluată de DGASPC, în termen de 90 de zile de la data înregistrării.
• La cererea de evaluare vor fi anexate: copii legalizate de pe actele de stare civilă și de pe actele de studii ale solicitantului; o scurtă prezentare a persoanelor cu care locuiește solicitantul, în care să se menționeze numele, prenumele și data nașterii acestora, precum și, după caz, gradul lor de rudenie cu solicitantul; certificate medicale eliberate, care să prezinte o evaluare completă a stării de sănătate a solicitantului și a persoanelor cu care acesta locuiește; certificate de cazier judiciar ale solicitantului și ale persoanelor cu care acesta locuiește; un document care să ateste dreptul de folosință al solicitantului asupra locuinței.
• Evaluarea cuprinde elementele sociale, psihologice și medicale ale capacității solicitantului, care vor fi determinate prin: interviuri luate solicitantului și persoanelor cu care acesta locuiește de către un asistent social și de către un psiholog, prin care se determină profilul psihologic al solicitantului, motivația acestuia de a deveni asistent maternal; vizite la domiciliul solicitantului; recomandări ale vecinilor, cunoscuților, rudelor solicitantului, precum și ale reprezentanților autorității publice locale de la domiciliul acestuia cu privire la comportamentul social al solicitantului.
• Pe perioada evaluării solicitantului, DGASPC este obligată să organizeze cursuri de formare profesională ca asistent maternal. Cursurile de formare profesională au o durată de minimum 60 de ore. Cheltuielile pentru organizarea cursurilor sunt suportate de către DGASPC sau de organismul privat acreditat.
• După terminarea evaluării, DGASPC înaintează comisiei pentru protecţia copilului dosarul solicitantului, însoţit de un raport de evaluare a capacităţii solicitantului de a deveni asistent maternal profesionist, care va menţiona cunoştinţele dobândite de acesta în urma cursurilor de formare profesională, precum şi propunerea motivată a celui care a efectuat evaluarea, referitoare la eliberarea sau, după caz, neacordarea atestatului de asistent maternal profesionist. În urma analizării documentaţiei înaintate şi a audierii solicitantului, Comisia pentru Protecţia Copilului decide cu privire la acordarea atestatului.

Persoanele care vor să devină asistent maternal trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

• au capacitate deplină de exercițiu;
• prin comportamentul lor în societate, starea sănătății și profilul lor psihologic, prezintă garanții pentru îndeplinirea corectă a obligațiilor care revin unui părinte, referitoare la creșterea, îngrijirea și educarea copiilor săi;
• au în folosință o locuință care acoperă necesitățile de preparare a hranei, igienă, educație și odihnă ale utilizatorilor săi, inclusiv cele ale copiilor care urmează a fi primiți în plasament;
• au urmat cursurile de formare profesională organizate de DGASPC sau organismul privat acreditat care efectuează evaluarea pentru acordarea atestatului de asistent maternal profesionist.

Nu pot fi asistent maternal următoarele persoane:

• persoana care a suferit o condamnare prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni;
• părintele decăzut din drepturile părintești sau cel al cărui copil a fost declarat abandonat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă;
• persoana care suferă de boli cronice transmisibile.

Asistentul maternal are, potrivit legii, următoarele principale obligații față de copilul primit în plasament:

• să asigure creșterea, îngrijirea și educarea copiilor, în vederea asigurării unei dezvoltări armonioase fizice, psihice, intelectuale și afective a acestora;
• să asigure integrarea copiilor în familia sa, aplicându-le un tratament egal cu al celorlalți membri ai familiei;
• să asigure integrarea copiilor în viața socială;
• să contribuie la pregătirea reintegrării copiilor în familia lor naturală sau la integrarea acestora în familia adoptivă, după caz;
• să permită specialiștilor DGASPC supravegherea activității sale profesionale și evaluarea evoluției copiilor.

Câte atestate de asistent maternal au fost retrase?

Acest tip de informație este disponibil la nivelul DGASPC-urilor, potrivit răspunsului ANPDCA la solicitarea HotNews. „Din analiza datelor și informațiilor existente la nivel național au fost identificate date referitoare la numărul de atestate care nu au mai fost reînnoite ca urmare a neîndeplinirii de către asistentul maternal a obligaţiilor ce îi reveneau în ceea ce priveşte creşterea şi îngrijirea copilului pentru anul 2010 și perioada ianuarie -septembrie 2011. Astfel în anul 2010 au fost 25 de asistenți maternali cărora nu le-au mai fost reînnoite atestatele ca urmare a neîndeplinirii de către asistentul maternal a obligaţiilor ce îi reveneau în ceea ce priveşte creşterea şi îngrijirea copilului, iar în perioada ianuarie -septembrie 2011 au fost 16 asistenți maternali în această situație. Pentru perioada 2012-2019 vom solicita de la nivelul DGAPC-urilor acest tip de date”, precizează ANPDCA.