În ultima perioadă asistăm la o amplificare a conflictului între, pe de-o parte, cei care prestează servicii de transport persoane în regim de taxi sau în regim de închiriere și, pe de altă parte, persoanele care utilizează platformele de tip UBER/Taxify (Bolt). Conflictul a culminat cu organizarea unor proteste ale taximetriștilor, care și-au exprimat nemulțumirile la adresa competitorilor UBER/Taxify (Bolt).
Aparent din dorința de a stopa acest conflict, în data de 1 martie 2019, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a publicat un proiect de Ordonanță de urgență, având ca obiect instituirea unor măsuri în domeniul transportului rutier și modificarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere ("Legea taximetriei").
Pentru a justifica urgența, sunt menționate creșterea activităților de transport persoane în regim de taximetrie cu încălcarea prevederilor legale, producerea de consecințe negative asupra strategiilor autorităților publice locale în privința transportului public local, inclusiv din perspectiva poluării mediului înconjurător sau crearea unui impact negativ asupra mediului concurențial normal al activității operatorilor care sunt autorizați să presteze serviciul de taximetrie.
Legea taximetriei a intrat în vigoare la data de 28 aprilie 2003, iar ultima modificare a fost adusă în 28 aprilie 2016. Există oare motive de urgență extremă, care să reclame adoptarea unei ordonanțe de modificare? O eventuală modificare a legii în cauză nu ar trebui adoptată prin procedura obișnuită de legiferare realizată de Parlamentul României?
Principalele modificări propuse prin intermediul acestui proiect de lege pot determina chiar un efect contrar celor enunțate în expunerea de motive, în sensul că, în urma adoptării modificărilor propuse, este posibil ca serviciile de tip UBER/Taxify (Bolt) să dispară definitiv.
Astfel, oprimă modificare propusă constă în eliminarea serviciului de transport în regim de închiriere din sfera serviciilor de utilitate publică.
Actuala reglementare definește transportul în regim de închiriere ca fiind un serviciu de transport public de persoane (ca și transportul în regim de taxi), dar executat de un autoturism cu un conducător auto, pus la dispoziția clientului pe bază de contract pentru efectuarea serviciului, tarifat pe oră sau pe zi, cu plata anticipată a prestației contractate, pe bază de documente fiscale, conform legii.
Dacă proiectul va fi adoptat în forma propusă, art. 2 și 3 din Legea taximetriei se vor modifica în sensul că doar serviciile de transport în regim taxi vor fi considerate de utilitate publică. O astfel de modificare, aparent neînsemnată, ar putea avea ca efect necesitatea adoptării unei noi legi prin care să fie reglementate condițiile de funcționare și de autorizare ale transportului în regim de închiriere, în condiții mult mai restrictive decât cele actuale. Rămâne de văzut cum legiuitorul va pune în practică aceste modificări, de vreme ce transportul persoanelor este şi va rămâne un serviciu de utilitate publică.
O a doua modificare propusă vizează conţinutul art. 55 punctul 3 lit. h), care reglementează sancționarea contravențională a celui care prestează servicii de transport.
Astfel, art. 7 alin. (2) și (3) din Legea taximetriei interzic în mod expres ca transportul public, contra cost, de persoane sau de bunuri, să se desfășoare fără documente de autorizare valabile, sub sancțiunea amenzii contravenționale. Potrivit art. 55 punctul 3 lit. h), pentru a fi considerată contravenție, fapta trebuie să aibă caracter repetitiv. În consecință, la acest moment, efectuarea unei singure activități de transport public, contra cost, de persoane sau de mărfuri, cu încălcarea prevederilor art. 7 alin. (2) sau (3), nu constituie contravenție și nu se pedepsește cu amendă, revenind autorității sarcina să probeze că cel în cauză a săvârșit în mod repetat astfel de fapte, ceea ce în practică este dificil de demonstrat.
Prin eliminarea cerinței ca fapta să fi fost săvârșită "în mod repetat", sancțiunea devine aplicabilă persoanelor fizice sau juridice în cazul efectuării de servicii de transport public, contra cost, de persoane sau de mărfuri, chiar și pentru o singură activitate desfășurată fără respectarea prevederilor art. 7 alin. (2) sau, după caz, ale art. 7 alin. (3).
În ceea ce privește procesul de autorizare, prestarea serviciilor de transport public se poate face în baza unei autorizații de taxi valabile (în cazul transportului în regim taxi) sau a unei copii conforme (în cazul transportului în regim de închiriere). Aceste documente se eliberează de autoritatea de autorizare competentă, în urma unui proces birocratic, anevoios. Prin propunerea de modificare a legii și de simplificare a procesului sancționator, se urmărește, pe cale indirectă, ca șoferii de tip UBER/Taxify (Bolt) să se supună acelorași reguli de autorizare ca taximetriștii. În felul acesta, sfera persoanelor dispuse să presteze servicii de transport prin aplicațiile de tip UBER/Taxify (Bolt) se va restrânge din ce ȋn ce mai mult, întrucât aceştia se vor expune amenzilor contravenționale.
Nu încurajăm sub nicio formă prestarea de servicii de transport public în mod nelegal sau clandestin, însă reglementarea serviciilor de transport de tip UBER/Taxify (Bolt), ca alternativă la mijloacele tradiționale de transport, constituie o evoluție firească a societății românești, în deplin acord cu progresul și evoluția altor țări europene în acest domeniu.
Aceste servicii de transport persoane sunt utilizate în mai multe state membre ale Uniunii Europene, fiind evident că acestea şi-au dovedit eficiența de-a lungul timpului (inclusiv prin implementarea şi utilizarea unor servicii de tip BlaBlaCar sau “car sharing”). Printre avantajele utilizării unor astfel de servicii alternative, regăsim posibilitatea reducerii costurilor de transport sau limitarea numărului de mașini care se deplasează în aceeași direcție, fiind una din măsurile de relaxare a traficului urban din marile capitale europene. În același timp, existența serviciilor de tip UBER/Taxify (Bolt) sporește calitatea serviciilor de taximetrie, concurența fiind întotdeauna favorabilă consumatorului.
Din păcate, în acest război al orgoliilor, fiecare parte urmărește să își impună propriul punct de vedere, fără măcar să accepte că cealaltă parte ar putea să aibă o viziune diferită. Desigur, fără voia sa, clientul devine o victimă colaterală, urmând să suporte în mod direct efectele negative ale acestui conflict. Prin înăsprirea regimului contravențional se urmărește limitarea sau chiar interzicerea serviciilor de tip UBER/Taxify (Bolt), deși existența acestor servicii ar trebui să contribuie la sporirea competitivității în acest domeniu.
În locul unei noi ordonanțe de urgență care, tributară unei viziuni conservatoare asupra transportului de persoane, urmărește îngrădirea acestui tip de serviciu de transport, ar fi mult mai potrivită găsirea unei soluții în vederea simplificării procedurii de autorizare, atingerea unui nivel ridicat de satisfacție pentru consumatori fiind elementul central care ar trebui să primeze în fața intereselor divergente ale transportatorilor.
Un articol semnat de George Doru Lucaciu, Senior Associate STOICA & Asociații
5
26
