​DOCUMENT Avertisment dur al Orange, Vodafone și Telekom către Guvern: Implementarea 5G ar fi imposibilă în urma aplicării Ordonanței care suprataxează mediul privat - Hotnews Mobile
1 € 4,7729 1 USD 4,3159marţi 19 nov 2019

​DOCUMENT Avertisment dur al Orange, Vodafone și Telekom către Guvern: Implementarea 5G ar fi imposibilă în urma aplicării Ordonanței care suprataxează mediul privat

de Adrian Vasilache Marţi, 29 ianuarie 2019, 11:20
- a A+
Imagine
​Orange, Vodafone și Telekom au avertizat Guvernul că "măsurile OUG 114/2018 încalcă legislația UE" și "vor face imposibilă implementarea noilor tehnologii". Într-un document obținut de HotNews.ro, operatorii avertizează că impactul total va fi de 3,3 miliarde de euro în acest an, sumă ce depășește veniturile anuale ale industriei și reprezintă 60% din investițiile totale ale operatorilor mobili în ultimii 10 ani. Conform măsurilor privind taxele de licență, statul ar trebui să încaseze minim 3,1 miliarde euro în urma licitației 5G ce va fi organizată în 2019, "o sumă care, evident, nu poate fi suportată de cei 4 operatori mobili prezenți în piață."



  • "Taxa anuală de 3% din cifra de afaceri reprezintă aproximativ 100 de milioane euro – pe care Guvernul României intenționează să le colecteze de la operatori și care astfel nu vor mai fi investite în dezvoltarea de rețele și noi servicii de telecomunicații din România. Acest lucru se petrece chiar în anul în care operatorii mobili trebuie să suporte cheltuieli semnificative pentru spectrul de frecvențe 5G și să declanșeze investiții de anvergură în rețelele 5G. În același timp, prețurile minimale pentru alocarea de spectru 5G au fost stabilite prin această Ordonanță la un nivel exagerat de mare, în contradicție cu prevederile Directivei 2002/20/CE și cu mult mai ridicat decât în celelalte state europene. ", se arată într-un comunicat transmis marți de AOMR (Asociația care reprezintă Orange, Vodafone și Telekom).

    Descarcă aici comunicatul de presă al AOMR.

HotNews.ro a obținut adresa integrală transmisă de Asociație către autorități . Într-un document de 13 pagini, operatorii avertizează că măsurile stabilite de Guvern prin OUG 114/2018 încalcă legislația UE și vor genera un impact financiar de 3,3 miliarde euro pentru companii, din care 3,1 miliarde euro ar reprezenta valoarea minimă pe care o vrea statul din frecvențele pentru serviciile 5G care vor fi licitate în acest an.

"Prin măsurile referitoare la taxele de licență, statul român ar trebui să încaseze în urma licitației ce va fi organizată în 2019 un minim de 3.1 miliarde de euro , o sumă care, evident nu poate fi suportată de cei 4 operatori mobili prezenți pe piața din România, avand in vedere si angajamentele de plata ale operatorilor în baza licențelor existente privind tarifele anuale de utilizare a spectrului.

Veniturile din furnizarea de servicii mobile și fixe în anul 2017 au fost de 3.1 miliarde de euro, deci mai mici decât suma minimă care ar reprezenta pretul de pornire in licitatie și tarifele anuale de utilizare a spectrului. De altfel această sumă de pornire este mai mare – ca procent din venituri – decât orice altă sumă de pornire stabilită în statele membre UE care au organizat licitații în ultimii 10 ani, deși România se numără printre statele cu cele cele mai mici prețuri pentru serviciile telecom la nivelul UE.

Reamintim faptul că în urma licitației din 2012, care a fost considerată un succes, pentru o cantitate asemănătoare de spectru suma totală a taxelor minime de licență a fost de 726,8 milioane de euro deci de peste 4 ori mai mică decât cea stabilită prin OUG 114/2018 pentru licitația din 2019.
", se arată în adresa AOMR, obținută de HotNews.ro.

  • Redăm mai jos integral informațiile din acest document:

"Membrii Asociației Operatorilor Mobili din România – Orange, Telekom, Vodafone – doresc să vă atragă atenția cu privire la impactul OUG nr.114/2018 asupra industriei de telecomunicații din România.

Prevederile cuprinse în actul normativ menționat contravin legislației în materia comunicațiilor electronice și principiilor de bază ale activității de legiferare:

A. Sectorul de comunicații electronice este defavorizat față de alte industrii prin disproporția dintre pericolul social redus al faptelor vizate de art. 85 al OUG 114/2018 (privind regimul sancționator al lucrărilor de infrastructură de telecomunicații) și cuantumul sancțiunii aplicate prin prevederile respective (Secțiunea 2.3 din prezenta Adresă);

B. Modul de stabilire al tarifului de monitorizare încalcă prevederile Directivei 2002/20/UE1, precum și ale noului cadru de reglementare, aplicabil din anul 2020, care stabilesc în mod foarte clar scopul tarifului de monitorizare ce poate fi solicitat de către autoritățile de reglementare din statele membre ale UE. Conform acestor acte normative, tariful de monitorizare trebuie să fie stabilit în mod obiectiv, transparent și proporțional și să acopere exclusiv costurile administrative ale autorității de reglementare (Secțiunea 2.4);

C. Taxele pentru licențe de spectru, așa cum sunt stabilite prin OUG, sunt printre cele mai ridicate din Europa si încalcă prevederile Directivei 2002/20/UE ; vor epuiza resursele financiare ale sectorului de comunicații mobile, în detrimentul investițiilor necesare pentru continuarea dezvoltării rețelelor, într-un moment decisiv pentru atingerea obiectivelor 5G la nivel național (Secțiunea 2.5).
Având în vedere cele de mai sus, vă solicităm următoarele:
- eliminarea art. 85 din OUG nr. 114/2018;
- corelarea prețurilor minime pentru licențele de utilizare a spectrului cu valoarea spectrului, dar și cu obiectivele strategice ale Guvernului referitoare la digitalizare;
- păstrarea modului actual de calcul al tarifului de monitorizare ce se încasează de către ANCOM.

În susținerea celor prezentate, vă invităm să găsiți argumente detaliate în continuarea acestei adrese.

Având în vedere importanța majoră pentru industrie a măsurilor care fac obiectul OUG nr. 114/2018 și caracterul lor tehnic, vă adresăm totodată rugămintea de a organiza o întâlnire în cadrul căreia să avem posibilitatea de a prezenta informații suplimentare necesare formării unei imagini corecte asupra impactului acestui act normativ. Întâlnirea ar putea să contribuie la identificarea măsurilor care vor satisface interesele utilizatorilor, ale industriei și, nu în ultimul rând, ale statului român.

  • Poziția Asociației Operatorilor Mobili din România cu privire la modificările aduse legislației din domeniul comunicațiilor electronice prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 118/2018

Considerăm că măsurile fiscale referitoare la sectorul telecom, incluse în Ordonanţa de urgenţă nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene vor afecta modul în care companiile de telecomunicaţii îşi gândesc strategiile şi planurile de investiţii în România și vor avea consecințe negative pe termen scurt şi lung asupra economiei României şi asupra consumatorilor.

Modificările legislative de natură economică aduse în mod neașteptat la finalul anului 2018 impun recalibrarea strategiei de business, cu potenţial impact negativ asupra consumatorilor.
Asemeni tuturor industriilor cu performanțe semnificative pentru economia românească, industria telecom are nevoie de predictibilitate și continuitate la nivelul politicii fiscale, iar OUG 114/2018 nu susține menținerea unui context stabil, care să încurajeze investițiile și dezvoltarea, ci generează nevoia de a regândi rapid planurile de investiții și de a recalcula bugetele alocate pentru a face față noilor provocări fiscale.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene include următoarele prevederi cu impact asupra legislației speciale în domeniul comunicațiilor electronice:
- stabilirea modului de calcul al taxelor pentru licențele de utilizare a frecvențelor radio, atât pentru licențe nou acordate, cât și pentru prelungirea licențelor existente – art. 77, alin. 1 și 3 prin care se modifică art. 28 alin. (1) și art. 31 alin. (6) din OUG nr.111/2011 privind comunicațiile electronice;
- modificarea procentului si a mecanismului pe baza căruia se calculează tariful de monitorizare – art. 77, alin. 4, prin care se modifică art. 124 alin (3) din OUG nr. 111/2011;
- modificarea plafonului amenzilor ce pot fi aplicate de către Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații – art. 77 alin. (5), prin care se modifică art. 143 alin. (1), litera b din OUG nr.111/2011 și se introduce un nou alin. 6 la același art. din OUG nr.111/2011;
- modificarea plafonului amenzii ce poate fi aplicată de către Inspectoratul de Stat în Construcții pentru efectuarea de lucrări asupra rețelelor de comunicații electronice și a infrastructurii fizice necesare pentru susținerea acestora în absența unui drept de acces sau a autorizației de construire – art. 85, prin care se modifică art. 42 și se introduce un nou art. 43 în Legea nr. 159/2016 privind regimul infrastructurii fizice a rețelelor de comunicații electronice și pentru stabilirea unor măsuri pentru reducerea costului instalării rețelelor de comunicații electronice.

  • 1. Date financiare despre sectorul comunicațiilor electronice

Pentru a înțelege importanța și impactul economic al industriei telecom în România, vă oferim succint câteva date cumulate din ultimii 10 ani ale membrilor Asociației Operatorilor Mobili din România.

Totalul investițiilor depășește suma de 5,5 miliarde euro.

Plățile cumulate către bugetul de stat ale membrilor AOMR sunt de aproximativ 4,3 miliarde euro.

Iar totalul taxelor către autoritatea de reglementare se apropie de 700 milioane euro.

  • 2. Aspecte de nelegalitate ale OUG nr. 114/2018

2.1. Consultarea publică a OUG nr. 114/2018

Conform art. 7 alin. (4) din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată în 2013, autoritățile administrației publice au obligația de a consulta public proiectele de acte normative pe o perioada de cel puțin 10 zile calendaristice.

Proiectul OUG 114/2018 a fost publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor la data de 18.12.2018 (figurând în categoria actelor normative pentru care observațiile pot fi transmise în termen de 10 zile de la publicare) și adoptat în cadrul ședinței de Guvern din data de 21.12.2018, ceea ce înseamnă un termen de consultare de numai 3 zile calendaristice.

Un termen atât de scurt acordat pentru consultarea și dezbaterea publică a unui act normativ cu impact financiar major asupra mai multor sectoare de activitate nu a permis persoanelor interesate să analizeze în detaliu efectul actului și să formuleze un punct de vedere fundamentat. O astfel de abordare reprezintă de fapt o anulare a procesului de consultare publică atât de necesar pentru adoptarea unor măsuri eficiente și benefice și, practic, o încălcare flagrantă a dispozițiilor Legii nr. 52/2003, republicată în 2013.

2.2. Fundamentarea OUG 114/2018

Potrivit art. 30 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, actele normative trebuie însoțite de acte de motivare (în cazul de față Nota de fundamentare), iar potrivit art. 31 motivarea trebuie să includă impactul socioeconomic, adică efectele asupra mediului macroeconomic, de afaceri, social și asupra mediului înconjurător, inclusiv evaluarea costurilor și beneficiilor.

OUG nr. 114/2018 a fost însoțită de o Notă de fundamentare în care nu am regăsit decât următorul pasaj care ar trebui să reprezinte motivația măsurilor specifice sectorului telecom:

"Luând în considerare principiul nediscriminării în tratamentul aplicat furnizorilor de reţele şi servicii de comunicaţii electronice sau furnizorilor de servicii poştale aflaţi în situaţii similare, și având în vedere necesitatea promovării investiţiilor eficiente şi inovaţiei în infrastructuri noi şi îmbunătăţite, inclusiv prin asigurarea asupra faptului că orice obligaţii de acces impuse au în vedere riscurile specifice asociate investiţiei şi permit acordurile de cooperare între investitori şi persoanele care solicită accesul, pentru a împărţi riscurile investiţiei, asigurând în acelaşi timp concurenţa pe piaţă şi respectarea principiului nediscriminării, se propune modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2011 în sensul că tariful de monitorizare se va calcula ca un procent din cifra de afaceri realizată în anul anterior celui pentru care se datorează, în cazul persoanelor care au avut calitatea de furnizor pe parcursul întregului an calendaristic anterior."

Acest pasaj se referă la măsura de majorare a tarifului de monitorizare, dar nu constituie o motivație reală, atâta vreme cât necesitatea majorării acestui tarif nu este ancorată în realitatea industriei, iar prin instituirea obligației de a plăti o taxă foarte mare, operatorii vor nevoiți să reducă investițiile în calitatea și acoperirea serviciilor, în implementarea de tehnologii moderne. Mai mult, așa cum vom arăta în cele de mai jos, această taxă – nesusținută de cheltuielile administrative ale autorității de reglementare - este ilegală și inoportună.

Pentru celelalte măsuri referitoare la taxele pentru licențele de utilizare a frecvențelor radio, la cuantumul amenzilor aplicabile pentru nerespectarea dispozițiilor OUG nr. 111/2011 și la amenda specială aplicabilă operatorilor telecom care încheie contracte de instalare, întreținere, înlocuire a rețelelor de comunicații electronice și a elementelor de infrastructură necesare susținerii acestora fără un drept de acces sau fără autorizație de construire, Nota de fundamentare nu include niciun fel de justificare.

Întrucât obligația de a fundamenta taxele de licență este o obligație prevăzută de cadrul european de reglementare în vigoare și face obiectul secțiunii 2.4. de mai jos, iar amenda pentru încheierea de contracte de instalare, întreținere, înlocuire a rețelelor de comunicații electronice și a elementelor de infrastructură necesare susținerii acestora, precum și pentru realizarea de lucrări de acces fără un drept de acces sau fără autorizație de construire face obiectul secțiunii 2.3., ne vom opri aici numai asupra lipsei de justificare a majorării cuantumului amenzilor prevăzute de OUG nr. 111/2011.

Modificarea cuantumului amenzilor aplicabile potrivit OUG nr. 111/2011 nu este fundamentată, dat fiind faptul că nivelurile maximale actuale și-au dovedit eficiența, iar autoritatea de reglementare nu a reținut insuficiența sau ineficiența acestora. De altfel, considerăm că, în spiritul principiilor consacrate de legislația europeană, transpusă și la nivel național, rolul de supraveghere a unei autorități de reglementare este acela de prevenție și suport și, numai ca ultim resort, aceasta poate să aplice gradual sancțiuni, proporțional cu gravitatea încălcării constatate.

2.3. Amenda pentru încheierea de contracte de instalare, întreținere, înlocuire a rețelelor de comunicații electronice și a elementelor de infrastructură necesare susținerii acestora sau pentru efectuarea de lucrări de acces fără un drept de acces sau fără autorizație de construire


În nenumărate rânduri întreaga industrie telecom a susținut necesitatea de simplificare și de adaptare a cadrului legislativ din domeniul autorizării lucrărilor de construcție la particularitățile sectorului telecom. Aceste cerințe au fost înțelese de către ANCOM și Ministerul Comunicațiilor Electronice și pentru Societatea Informațională, fiind luate în considerare în proiectul Strategiei 5G pentru România. În acest context, măsura prevăzută la art. 85 din OUG 114/2018 este totodată surprinzătoare și îngrijorătoare.

Nu exista niciun argument de drept sau de fapt care sa justifice amenzile introduse prin OUG 114/2018 in Legea 159/2016 si nici pentru cuantum-ul exagerat de mare al acestora. Legea nr. 50/1991 reprezintă dreptul comun în ceea ce privește sancțiunile contravenționale în ipoteza in care se realizează anumite lucrări fără autorizație de construire. Potrivit art. 26 alin. 2 din acest act normativ, amenda maxima care poate fi aplicata într-un asemenea caz este de 100.000 lei.

În conformitate cu modificările aduse prin OUG nr. 114/2018, pentru aplicarea unei sancțiuni contravenționale se are in vedere, pe de o parte, cifra de afaceri a contravenientului, iar pe de alta parte numărul de utilizatori deserviți fără autorizație. În acest context, este indiscutabil ca se poate ajunge la aplicarea unor sancțiuni uriașe, inclusiv în situații nesemnificative si relativ ușor de remediat.

În plus, Nota de fundamentare nu face nicio referire la motivele care ar justifica o asemenea măsura. De asemenea, în situația aplicării unor amenzi contravenționale operatorilor din domeniul telecom, trebuie reținut ca sunt aplicabile dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001.

Așadar, individualizarea unei eventuale amenzi trebuie sa aibă în vedere mai mulți factori, printre care gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând-se seama de împrejurările în care a fost săvârșita fapta, de modul si mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsa, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului. Pericolul social al unei fapte contravenționale de aceasta natura este infinit mai mic decât cel care se regăsește în cazul entităților din alte domenii (energie, utilități, transport, etc), care nu sunt sancționate cu o amendă stabilită ca procent din cifra de afceri.

Practic, lucrările efectuate de operatorii telecom sunt în general de mici dimensiuni și nu au nici pe de parte impactul construirii, de exemplu, a unei clădiri asupra mediului, asupra vecinilor, asupra dreptului de proprietate al altor persoane, asupra comunității în general. În plus, nu am identificat niciun fel de statistici din care să rezulte faptul că volumul lucrărilor de construcție realizate de operatorii telecom fără autorizație de construire ar fi mai mare decât volumul unor astfel de lucrări în alte industrii.

Înțelegem necesitatea de a asigura disciplina în construcții , dar consideram că impunerea unor asemenea sancțiuni disproporționate, exclusiv în domeniul telecom, reprezintă o discriminare a entităților care activează in acest segment fata de ceilalți agenți economici.

Constatăm totodată faptul că OUG nr. 114/2018 stipulează posibilitatea aplicării amenzii și pentru situația în care operatorii nu dețin un drept de acces. Acesta este o situație pe care cadrul normativ aplicabil nu o sancționa în niciun fel, persoanele interesate având la dispoziție calea acțiunii în instanță pentru obținerea de remedii. Nu există o justificare pentru care ar fi instituită sancțiunea amenzii pentru aceste cazuri. Această măsură este de asemenea discriminatorie, creând un regim nefavorabil operatorilor telecom față de agenții economici din alte sectoare de activitate.

În al doilea rând, amenda este stabilită, conform noului art. 42 alin (11) ce urmează a fi introdus în Legea nr. 159/2016 pentru situația în care se încheie contracte de instalare, întreținere, înlocuire a rețelelor de comunicații electronice și a elementelor de infrastructură necesare susținerii acestora fără un drept de acces sau fără autorizație de construire. Or, aceste contracte se pot încheia înaintea obținerii dreptului de acces și/sau a autorizației de construire, dar executarea lucrărilor începe după acordarea lor. Prin urmare, legea nu ar trebui să sancționeze încheierea acestor contracte, ci doar executarea de lucrări de construcție fără autorizație.

Atragem atenția că această măsură compromite lucrările de mentenanță la infrastructura deja instalată și pune sub semnul întrebării ritmul și volumul investițiilor în dezvoltarea viitoare a infrastructurii de telecomunicații. Mai mult, măsurile sunt în contradicție cu Strategia 5G pentru România promovată de ANCOM și MCSI. În consecință, solicităm eliminarea art. 85 din textul OUG nr. 114/2018.

2.4. Tariful de monitorizare

Cadrul actual de reglementare de la nivelul Uniunii Europene, mai precis art. 12 din Directiva 2002/20/UE2, dar și noul cadru de reglementare, aplicabil din anul 2020, respectiv art. 16 din Directiva (UE) 2018/19723 stabilesc în mod foarte clar scopul tarifului de monitorizare ce poate fi solicitat de către autoritățile de reglementare din statele membre ale UE. Conform acestor acte normative, tariful de monitorizare trebuie să fie stabilit în mod obiectiv, transparent și proporțional și să acopere exclusiv costurile administrative ale autorității de reglementare.

Mai precis, Directiva menționată are în vedere costurile asociate atribuțiilor autorităților de reglementare, cum ar cele de gestionare, control și aplicare a sistemului de autorizare generală, a drepturilor de utilizare a resurselor limitate (numerotație și frecvențe radio), costurile asociate analizelor de piață și altor activități de reglementare. Tot art. 12 din Directiva 2002/20/UE stipulează faptul că autoritățile trebuie să reducă la maxim costurile administrative și, implicit tarifele impuse operatorilor. Noua Directivă 2018/1972 de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice, care trebuie transpusă în dreptul intern până la sfârșitul anului 2020, a preluat aceste prevederi.

Prevederi similare se regăsesc și în art. 123 alin (1) din OUG 111/2011, ordonanță care reprezintă de altfel transpunerea Directivei 2002/20/UE în dreptul intern. Mai mult OUG 111/2011, includea și un articol care detalia modul de calcul al tarifului de monitorizare. Astfel, până la intrarea în vigoare a OUG 114/2018, cu respectarea principiilor anterior menționate, tariful de monitorizare se calcula ca procent între cheltuielile administrative ale ANCOM (din care se scădeau veniturile autorității) și cifra de afaceri a operatorilor, fără ca acest procent să poată depăși 0,4%.

OUG 114/2018, deși păstrează art. 123 alin. (1) din OUG 111/2011, deci principiul acoperirii costurilor administrative, modifică art. 124 alin. (3) din OUG 111/2011, stabilind tariful de monitorizare la un procent fix de 3% din cifra de afaceri a furnizorilor de rețele și/sau servicii de comunicații mobile, fără niciun fel de raportare la cheltuielile ANCOM. În aceste condiții autoritatea de reglementare va fi obligată prin lege să încaseze anual un tarif de monitorizare de 3% din cifra de afaceri a operatorilor, deși cheltuielile sale administrative sunt mult mai mici.

Precizăm faptul că suma colectată de ANCOM în anii anteriori cu titlu de tarif de monitorizare, mult mai mică față de suma ce urmează a fi colectată conform OUG 114/2018 a excedat cheltuielile administrative ale ANCOM. Din acest motiv în ultimii 9 ani tariful de monitorizare nu a mai fost perceput de ANCOM, iar la acest moment autoritatea are un excedent bugetar de 79.257.000 lei.4 Este deci evident faptul că un tarif mult mai mare va depăși cu mult cheltuielile administrative ale ANCOM, nu va fi utilizat de autoritate, dar va constitui o povară pentru furnizorii de rețele și/sau servicii de comunicații electronice și va conduce la reducerea investițiilor în sectorul telecom și la creșterea costurilor suportate de utilizatorii finali.

Vă rugăm totodată să aveți în vedere și faptul că jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene a confirmat în mai multe cazuri faptul că tariful de monitorizare trebuie să acopere doar cheltuielile administrative ale autorităților de reglementare.

Nu în ultimul rând, dorim să vă supunem atenției faptul că măsura creșterii tarifului de monitorizare și aplicarea acestuia doar operatorilor din industria telecom, în timp ce furnizorii de servicii poștale și de curierat sunt scutiți de plata acestei taxe poate fi interpretată ca un ajutor de stat întrucât reprezintă un avantaj economic alocat din resurse ale statului și care poate denatura concurența prin favorizarea anumitor operatori economici sau sectoare de producție.

Subliniem faptul că art. 107 alin (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, respectiv art. 1 alin. (1) litera d) din Ordonanța de urgență nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996 nu limitează noțiunea de ajutor de stat la ajutorul acordat uneia sau câtorva întreprinderi, iar OUG nr. 77/2014 menționează chiar explicit că se încadrează în noțiunea de ajutor de stat și ajutorul acordat unor sectoare de producție.

În aceeași interpretare se încadrează și cazul C-67/85, în care Curtea de Justiție a Unuinii Europene a considerat ca o reducere a tarifelor la gaze acordată horticultorilor prin intermediul serelor nu constituie ajutor de stat nu pentru că s-ar fi acordat tuturor agenților economici dintr-un sector de producție, ci pentru că s-a acordat ca urmare a manifestării forțelor concurențiale din piață. Ajutorul de stat nenotificat Uniunii Europene este un ajutor de stat ilegal și trebuie recuperat, ceea ce înseamnă că măsura inclusă în OUG nr. 114/2017 ar putea fi anulată, iar furnizorii de servicii poștale ar putea fi obligați la plata unui tarif de monitorizare calculat la fel ca și cel perceput operatorilor telecom.

În concluzie, OUG 114/2018 încalcă prevederile art. 12 din Directiva 2002/20/UE și 123 alin (1) din OUG 111/2011 privind comunicațiile electronice, aprobata prin Legea nr.240/2012, cu modificările și completările ulterioare și poate fi calificată drept un ajutor de stat ilegal acordat furnizorilor de servicii poștale.

2.5. Valoarea minimală a taxelor pentru utilizarea frecvențelor radio

Pentru obținerea dreptului de utilizare a frecvențelor radio, operatorii telecom plătesc o taxă de licență la bugetul de stat. Taxa de licență se stabilește în urma unei proceduri de selecție competitivă, care pornește de la niște prețuri minimale stabilite de către stat. Înainte de intrarea în vigoare a OUG nr. 114/2018, aceste prețuri făceau obiectul unor hotărâri emise de Guvern înainte de organizarea unei proceduri de selecție competitive și care priveau strict frecvențele ce urmau a fi acordate prin procedura respectivă.

În ceea ce privește extinderea licențelor, este o practica comună ca autoritățile de reglementare să prevadă reînnoirea licențelor care expiră pe bază administrativă și, uneori, la o taxă mai mică decât cea preconizată într-o licitație, ca o recunoaștere a investițiilor "sunk" deja angajate de operator și a avantajului economic național care rezultă din asigurarea continuității utilizării spectrului.

Cadrul european de reglementare, mai precis Directiva 2002/20/UE - punctul 32 din preambul și art. 13 – recunoaște statelor membre dreptul de a impune operatorilor de comunicații electronice obligația de a plăti taxe sau redevențe pentru utilizarea optimă a frecvențelor, cu condiția ca acestea să nu împiedice dezvoltarea unor servicii inovatoare și concurența pe piață. Mai mult, aceste taxe trebuie să fie justificate în mod obiectiv, transparente, nediscriminatorii și proporționale în ceea ce privește scopul în care sunt utilizate. Prevederi asemănătoare se regăsesc și în Directiva 2018/1972.

OUG 114/2018 stabilește aceste prețuri minime, atât pentru acordarea de licențe noi (prețuri care vor fi aplicabile în cazul oricărei proceduri de selecție competitivă ce se va organiza de acum înainte), precum și pentru extinderea de licențe. Prețurile minime sunt de 2% sau 4% din cifra de afaceri la nivelul ramurii CAEN, înmulțite cu numărul de ani pe care se acordă sau se extinde licența, fiind stabilite aleatoriu, fără niciun fel de estimare a valorii spectrului, a investițiilor necesare, a obligațiilor de acoperire etc.

Așa cum am mai precizat, Nota de fundamentare care însoțește OUG nr. 114/2018 nu include niciun fel de referire la motivele care conduc la stabilirea prețurilor de licențe la valorile menționate, prin urmare nu respectă cerința din Directiva 2002/20/UE.

Subliniem totodată faptul că textul OUG nr. 114/2018 nu este nici măcar în concordanță cu intențiile Guvernului exprimate în Nota de fundamentare.

Astfel, în Nota de fundamentare se precizează faptul că pentru licențele de generația a cincea, tariful de licență se stabilește plecând de la valoarea de 2% din cifra de afaceri la nivelul ramurii CAEN. Cu toate acestea, prin art. 77 al OUG 114/2018 se impune pentru banda de frecvență de 700 MHz, specifică pentru dezvoltarea de rețele 5G, un preț minimal de 4% din cifra de afaceri la nivelul ramurii CAEN.

Vă rugăm totodată să aveți în vedere că prin măsurile referitoare la taxele de licență, statul român ar trebui să încaseze în urma licitației ce va fi organizată în 2019 un minim de 3.1 miliarde de euro6, o sumă care, evident nu poate fi suportată de cei 4 operatori mobili prezenți pe piața din România, avand in vedere si angajamentele de plata ale operatorilor în baza licențelor existente privind tarifele anuale de utilizare a spectrului.

Veniturile din furnizarea de servicii mobile și fixe în anul 2017 au fost de 3.1 miliarde de euro, deci mai mici decât suma minimă care ar reprezenta pretul de pornire in licitatie și tarifele anuale de utilizare a spectrului. De altfel această sumă de pornire este mai mare – ca procent din venituri – decât orice altă sumă de pornire stabilită în statele membre UE care au organizat licitații în ultimii 10 ani, deși România se numără printre statele cu cele cele mai mici prețuri pentru serviciile telecom la nivelul UE.

Reamintim faptul că în urma licitației din 2012, care a fost considerată un succes, pentru o cantitate asemănătoare de spectru suma totală a taxelor minime de licență a fost de 726,8 milioane de euro deci de peste 4 ori mai mică decât cea stabilită prin OUG 114/2018 pentru licitația din 2019.

Vă atragem atenția asupra faptului că potrivit unui benchmark european al valorii benzilor de frecvențe, ajustat la nivelul prețurilor din România, rezultă o valoare de 625 milioane de euro pentru tot spectrul care urmează a fi alocat prin licitație în anul 2019.

Dorim sa precizam ca tarifarea/taxarea spectrului in Statele Membre se realizeaza printr-un mix intre pretul de achizitie a spectrului (taxa de licenta) si tarifele anuale de utilizare a spectrului. Aceasta înseamnă că industria telecom suportă pe lângă taxele de licență o sumă semnificativă cu titlu de tarife anuale, care, multiplicată cu numărul de ani pentru care se acordă licența, conduce la dublarea costurilor pentru spectru.

Fără să luăm în calcul prețurile impuse prin OUG nr.114/2018, România se află deja printre cele mai scumpe țări din UE în ceea ce privește costurile pentru spectru.

Prin urmare, tarifele ridicate de spectru vor epuiza resursele financiare ale sectorului de comunicatii mobile, in detrimentul investitiilor necesare pentru continuarea dezvoltarii rețelelor. Astfel, intr-un moment în care restul operatorilor din Europa investesc în 5G pentru a permite automatizarea industriilor si proiectele "smart city", România va ramane în urmă. Astfel prețurile minimale stabilite prin OUG nr. 114/2018 încalcă prevederile Directivei 2002/20/UE G.

  • 3. Lipsa de claritate a OUG nr. 114/2018

Din cauza lipsei de claritate, textul OUG nr. 114/2018 poate conduce la interpretări foarte diferite, deci la dispute și, în final, la lipsirea de efecte a actelor realizate în temeiul său.
Spre exemplu, din modificările aduse art. 28 alin. (1) și art. 31 alin. (6) din OUG 111/2011 prin art. 77 din OUG nr. 114/2018, noțiunea de ramură CAEN nu este utilizată în actuala versiune a CAEN, prin urmare nu există o modalitate clară de calcul al prețului minimal. În aceste condiții, pe lângă faptul că operatorii nu au o minimă predictibilitate asupra prețului minimal, orice preț inclus în documentele licitației pe baza OUG nr. 114/2018 de către ANCOM este contestabil.

Prin art. 77 din OUG nr. 114/2018 se abrogă, fără a fi înlocuit cu alt text, alin. (2) al art. 28 din OUG nr. 111/2011, articol care definește selecția competitivă, deși prețurile minimale mai sus amintite sunt aplicabile doar selecției competitive. Aceasta pune sub semnul întrebării modul în care ANCOM va organiza astfel de proceduri de selecție de acum înainte.

Pin art. 85 din OUG nr. 114/2018 se califică drept contravenție sancționabilă cu 10% din cifra de afaceri fapta constând în încheierea de contracte pentru încheierea de contracte de instalare, întreținere, înlocuire a rețelelor de comunicații electronice și a elementelor de infrastructură necesare susținerii acestora fără un drept de acces sau fără autorizație de construire. Articolul referitor la autoritatea care aplică amenda – Inspectoratul de Stat în Construcții - stipulează însă faptul că amenda se aplică pentru executarea de lucrări fără autorizații de construire. Putem deci afirma că nu există coerență între cele două articole.

  • 4. Impactul financiar total al modificărilor aduse prin OUG nr. 114/2018 cadrului legislativ din domeniul comunicațiilor electronice

Vă prezentăm mai jos impactul financiar al măsurilor instituite prin Art. 77 din OUG 114/2018 asupra sectorului de comunicații electronice din Romania, respectiv 3,3 miliarde de Euro:
- valoarea minimală a licențelor de utilizare a spectrului în cadrul licitației 5G programată pentru sfârșitul anului 2019: 3.1 miliarde euro
- tariful anual de monitorizare pentru anul 2018: 103 milioane de Euro
- tarifele anuale de utilizare a spectrului în sumă de aproximativ 100 de milioane de euro , conform angajamentelor in vigoare în baza licențelor existente.

Se observă astfel ca valoarea totală a măsurilor stabilite prin OUG 114/2018 de 3,3 miliarde euro depășește valoarea veniturilor anuale ale industriei de comunicații mobile și fixe din Romania și reprezintă un procent de 60 % din investițiile totale ale operatorilor mobili în ultimii 10 ani. Aceste măsuri vor face imposibilă implementarea noilor tehnologii și vor conduce la scăderea calității serviciilor furnizate.

  • 5. Propunerile membrilor AOMR privind OUG nr. 114/2018

Având în vedere observațiile noastre de mai sus, considerăm necesar ca Guvernul României, prin intermediul Ministerului Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională și al Ministerului Finanțelor să evalueze impactul OUG nr. 114/2018 asupra operatorilor telecom, asupra altor ramuri ale economiei, aspra utilizatorilor finali și să reanalizeze măsurile care fac obiectul acestui act normativ. În opinia noastră ar fi necesare următoarele modificări:
- crearea unui regim nediscriminatoriu pentru toți agenții economici în ceea ce privește regimul sancționator pentru edificarea de construcții fără autorizație de construire sau fără drept de acces, prin eliminarea art. 85 din OUG nr. 114/2018
- corelarea prețurilor minime pentru licențele de utilizare a spectrului cu valoarea spectrului, dar și cu obiectivele strategice ale Guvernului referitoare la digitalizare;
- păstrarea modului actual de calcul al tarifului de monitorizare ce se încasează de către ANCOM;
- păstrarea pragurilor maxime ale amenzilor prevăzute de OUG nr. 111/2011."

Sfârșitul documentului



13644 de afisari


doar unii
cristi_an [utilizator], Marţi, 29 ianuarie 2019, 11:43
+20/26
liar tu nu esti printre ei
Da, tare "destepti" astia de la guvernare!
fvb [utilizator], Marţi, 29 ianuarie 2019, 11:51
+16/22
* in primul rand, sa dai un act normativ cu asa un impact, fara consultare publica, deci illegal, este semn ca ei sunt mari politicieni, desigur. plus ca dincolo de consultarea publica de cateva zile trebuie sa fie discutii prealabile cu industriile impactate si cu BNR. dar discutam deja de lucruri sfinte. la guvern nu se vorbeste correct limba romana.

* in al doilea rand, sa servesti pe tava o tara papusarilor de la Moskova este din nou, semn de mare desteptaciune!

da' nici nu ne trebuie 5G!!! ce e aia? nu-i asa? votantii PSD nu au nevoie de 5G. ce daca ramane industria telecom fara bani de investitii?

se tot zice ca dragnea e marele papusar. marii papusari sunt altundeva. dragnea este bucuros daca nu intra la puscarie. pentru asta face ce i se spune. iar el da ordinele mai departe.
inca 51 de comentarii comenteaza
Cookie Settings