În primele 9 luni ale acestui an, companiile din România au livrat în state membre UE bunuri în valoare de 38,98 miliarde Euro, sume, în marea lor majoritate, scutite de plata TVA în țara noastră. Dacă reforma TVA la nivelul european, care urmează să intre în vigoare din 2022, pare deocamdată prea departe pentru a fi o preocupare reală pentru companii, în schimb se așteaptă ca lunile următoare să aducă modificări punctuale ale sistemului actual privind TVA aplicabil livrărilor intracomunitare, prin așa-numitele "soluții rapide".
O mare parte din cele aproape 400.000 de persoane impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România vor fi afectate de noile reguli în materie de TVA pentru comerțul transfrontalier.
Cum încasările din TVA reprezintă o mare parte din veniturile bugetului de stat, acest impozit pe consum fiind atent monitorizat de administrația fiscală, odată cu noile reguli provizorii menționate anterior, ANAF ar putea pierde o sursă importantă care putea genera venituri pentru bugetul de stat. Astfel, inspectorii fiscali vor avea puteri de apreciere mult limitate de cadrul uniform propus, nu vor mai putea stabili, în mod subiectiv, în ce măsură contribuabilii români au aplicat corect scutirea de TVA pentru livrări intracomunitare (decât în cazuri de culpă evidentă) și nu vor mai putea să stabilească sume de TVA de plată pentru documente justificative incomplete/ incorecte.
Miza acestor modificări o reprezintă peste trei sferturi din totalul exporturilor realizate de România, dacă ne referim spre exemplu la primele trei trimestre ale acestui an, când 76,7% din exporturi au fost livrări de bunuri în UE, produsele care au deținut ponderile cele mai mari în volumul acestor livrări fiind mașinile și echipamentele de transport, precum și bunurile manufacturate (clasificate în principal după materia primă: fier, oțel, cauciuc, metal) și articolele manufacturate diverse (îmbrăcăminte și accesorii, încălțăminte, etc).
În lunile următoare, Comisia Afaceri Economice și Politică Monetară din cadrul Parlamentului European are pe agenda de lucru examinarea proiectului de raport referitor la propunerea de directivă a Consiliului de modificare a Directivei TVA. Odată adoptat de către Parlamentul European, acest raport va da undă verde punerii în aplicare a „soluțiilor rapide”. Acestea se preconizează că se vor aplica de la 1 ianuarie 2020 și reprezintă noile norme de îmbunătățire a funcționării cotidiene a sistemului actual de TVA, până la convenirea și implementarea sistemului definitiv al TVA.
Măsurile pe termen scurt propuse de Comisia Europeană, sau cele patru „soluții rapide” se referă la: simplificarea regulilor privind TVA pentru stocurile la dispoziția clientului; reguli privind identificarea livrării scutite în cadrul tranzacțiilor în lanț; mijloacele de probă acceptate pentru a dovedi transportul bunurilor dintr-un Stat Membru în alt Stat Membru; clarificarea faptului că, pe lângă dovada livrării, numărul de TVA al partenerilor comerciali înregistrat în VIES este o condiție de "substanță" în vederea aplicării scutirii de TVA pentru livrări intracomunitare.
Statele Membre trebuie să adopte și să pună în aplicare, până la 31 decembrie 2019 cel târziu, acte normative pentru a asigura implementarea acestor "soluții rapide". Practic, pentru transpunerea lor în dreptul intern, Ministerul Finanțelor Publice va trebui să propună și Parlamentul României va trebui să adopte o lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cândva în prima parte a anului 2019.
Având în vedere că două din cele patru „soluții rapide" vizează mijloacele de probă pentru justificarea scutirii pentru livrări și necesitatea ca partenerul comercial să aibă un număr de TVA pentru ca vânzătorul să aplice scutirea de TVA pentru livrarea intracomunitară, acestea vor afecta, în mod evident, toate societățile care efectuează livrări intracomunitare de bunuri.
Celelalte două măsuri se adresează în mod specific societăților care constituie stocuri la dispoziția clienților în alte State Membre, precum și societăților care acționează ca intermediari în cadrul unor tranzacții în lanț cu bunuri. Detaliem mai jos modificările propuse și impactul acestora:
- Stocuri la dispoziția clientului. Acestea se referă la operațiunea potrivit căreia furnizorul dintr-un Stat Membru transferă regulat bunuri într-un depozit propriu sau într-un depozit al clientului din alt Stat Membru, iar transferul proprietății bunurilor intervine într-o etapă ulterioară, conform contractului, la data la care clientul scoate bunurile din depozit. În lipsa unor măsuri de simplificare (pe care în momentul de față doar unele State Membre le-au implementat), aceste operațiuni îl obligă pe furnizor să se înregistreze în scopuri de TVA în Statul Membru de constituire a stocului. După intrarea în vigoare a măsurii, aceasta se va aplica la nivelul întregii Uniuni și va înlocui astfel măsurile de simplificare aplicabile doar în unele State Membre.
- Tranzacțiile în lanț se referă la livrări succesive de bunuri care fac obiectul unui singur transport intracomunitar. Mai concret, tranzacțiile în lanț sunt acele tranzacții în care bunurile sunt vândute prin intermediul mai multor comercianți, dar fizic bunurile sunt transportate direct de la vânzătorul inițial la cumpărătorul final. Transportul intracomunitar al bunurilor ar trebui să fie atribuit doar uneia dintre livrări și numai livrarea respectivă să beneficieze de scutirea de TVA prevăzută pentru livrările intracomunitare. Celelalte livrări din lanț ar trebui impozitate și ar putea fi necesară înregistrarea în scopuri de TVA a furnizorului/ intermediarilor în Statul Membru de livrare sau în cel de destinație. Măsura vine să clarifice cărei livrări i se atribuie transportul și implicit statutul de livrare intracomunitară scutită, pentru a evita situațiile în care Statele Membre au abordări diferite, ceea ce ar putea duce la o dublă impozitare sau la o neimpozitare.
În cuvinte puține, în domeniul TVA se simt deja adierile ușoare ale „vântului schimbării”, dacă ar fi să recurgem la o metaforă larg folosită în România în perioada în care apărea actualul sistem european privind TVA (în urmă cu 25 de ani). Deși momentul în care noul sistem de TVA va intra în vigoare poate părea îndepărtat, complexitatea schimbărilor și impactul acestora asupra companiilor și asupra administrațiilor financiare din fiecare Stat Membru, cumulate cu elementul de noutate (în sensul în care cu toții vom fi în aceeași poziție de start) impun pregătirea din vreme a unor strategii de conformare, astfel încât adoptarea noilor reguli să fie cât mai lină.
Articol scris de Theodor Artenie (t.artenie@schoenherr.eu), Tax Director Schoenherr Tax Bucharest, societatea specializată în consultanță fiscală afiliată Schoenherr și Asociații SCA
