ANALIZĂ Miza majorării salariului minim pe economie de la 1 noiembrie 2018: Un plus de jumătate de miliard de lei la buget, anul acesta/ Firmele vor avea costuri mai mari - Hotnews Mobile
1 € 4,7798 1 USD 0,7300marţi 28 ian 2020

ANALIZĂ Miza majorării salariului minim pe economie de la 1 noiembrie 2018: Un plus de jumătate de miliard de lei la buget, anul acesta/ Firmele vor avea costuri mai mari

de Florin Barbuta Luni, 22 octombrie 2018, 11:42
- a A+
Imagine
Potrivit datelor transmise de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) la solicitarea HotNews.ro, în România sunt peste 1,7 milioane de salariați care primesc minimul pe economie, din care 580.000 au o vechime de peste 15 ani, iar 350.000 sunt cu studii superioare. România va avea trei salarii minime de la 1 noiembrie, dacă Guvernul va adopta o Ordonanță de Urgență în acest sens. Practic este unul standard, existent și acum, care va crește la 2080 de lei și încă două în funcție de vechime și studii, care vor fi de 2350 lei fiecare. Mediul de afaceri le consideră niște costuri în plus, iar statul se gândește la veniturile suplimentare.



Un calcul simplu ne arată că statul ar încasa peste 516 milioane lei în plus, în acest an, dacă noile salariile minime vor intra în vigoare de la 1 noiembrie. Având în vedere că statul trebuie să se încadreze într-un deficit bugetar de circa 28,3 miliarde lei (3% din PIB), la noua estimare a PIB-ului, acesta va scădea cu jumătate de miliard.

Dacă estimările ar arăta un deficit de fix 3%, pentru acest an, atunci această măsură va duce la o diminuare spre 2,95%.

Dacă o covrigărie are, să spunem, cinci angajați pe care îi plătește cu salariul minim pe economie astăzi, peste o săptămână și jumătate fondul de salarii pentru ei va crește cu 9,5%, dacă sunt fără studii și cu vechime sub 15 ani.

În schimb, dacă cei cinci au peste 15 ani vechime sau studii superioare, fondul de salarii urcă cu 23,6%. În aceste condiții, există posibilitatea ca prețul covrigului să crească.

Președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru , crede că veniturile în plus la buget reprezintă rațiunea pentru creșterea salariului minim mai devreme.

"E posibil să fie chiar asta rațiunea pentru care o aduc mai repede, vor să o implementeze mai repede. Nu văd de ce atât grabă să faci cu 2 luni înainte față de termenul pe care l-ai gândit inițial. Mai e diferențierea asta cu studii superioare sau fără studii superioare, respectiv vechime. Dacă ai sau nu studii superioare și faci o muncă necalificată... dacă ai studii superioare bănuiesc că ar trebui să îți găsești un loc de muncă mai bine plătit, mai ales într-o piață a forței de muncă foarte tensionată așa cum o avem noi în România", a spus Dumitru, pentru HotNews.ro.

Dacă se dorește o diferențiere și o rafinare a calculului, el ar vedea una pe ramuri de activitate.

"Cred că ar trebui să ne intereseze în primul rând cât de mare e povara unui astfel de salariu minim mai mare pentru mediul de afaceri în condițiile în care sunt industrii care au o valoare adăugată mai mică prin definiție și unele cu valoare adăugată mai mare. Sunt industrii care prin specificul lor au valoare adăugată mică, iar costurile cu forța de muncă reprezintă o componentă importantă, poate cea mai importantă. Studii superioare sau nu, nu știu dacă are prea mult sens", a explicat Dumitru.

La rândul său, Adrian Codirlașu președinte CFA România , crede că piața muncii trebuie flexibilizată.

“Va creste salariul minim când se apropie recesiunea, când piața muncii ar trebui să fie flexibilizată. Noi o rigidizăm înainte de recesiune. Taxele la contribuții sociale la drepturi de autor sunt legate de salariul minim. Care o să mai fie salariul minim pe baza căruia se vor calcula contributiile? Dacă cineva furnizează drepturi de autor de 15 ani, i se aplică salariul minim aferent experientei de 15 ani?", a spus Codirlașu.


Mediul de afaceri consideră revoltător ce se dorește


Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) spune că nicăieri în lume nu se anunță o astfel de măsură cu 2 săptămâni de a fi implementată.

"E o chestiune revoltătoare să stabilești salariul minim pentru peste 2 săptămâni. Suntem spre sfârșitul anului, iar companiile mici și mijlocii și cele mari și-au făcut un anumit calcul și buget până la sfârșitul anului. Nicăieri în lume nu există acest tip de abordare să te anunțe de azi că în 2 săptămâni se mărește salariul minim. Ți-ai făcut un calcul de rentabilitate, un calcul de buget resurse umane, impactul pe care îl are în prețurile tale, de cost, în costurile pentru produsul tău", a declarat Jianu.

El de părere că salariul minim diferențiat ar trebui să fie stabilit de patronate-sindicate.

"E ceva incredibil. Lucrul acesta ar trebui stopat din start. Chestiunea asta cu salariile diferențiate pe categoriile stabilite arbitrar: unii au studii superioare, alții n-au, depinde de munca pe care o faci, domeniul în care ești. Că ai 15 ani experiență, că nu ai, ăsta ar trebui să fie apanajul partenerilor sociali. Ar trebui să fie o discuție patronate-sindicate. Ei prezintă ca o mare realizare dar sunt venituri la bugetul de stat", a mai spus Jianu.

La rândul său, Cristian Pârvan, președintele Patronatului Investitorilor Autohtoni – PIAROM , spune că măsura este populistă.

"Sperăm că nu (va intra în vigoare de la 1 noiembrie n.r). Ar fi o măsură populistă fără niciun fel de justificare care perturbă inutil mediul de afaceri. Nici oamenii nu câștigă cine știe ce, în schimb dă peste cap planurile de faceri ale companiilor. Ar fi discriminare, pot să am 3 ani de muncă, 5 ani de muncă, să fiu foarte bun și să fi crescut și pot să am 15 ani și să fi tăiat frunză la câini. Vechimea este o chestiune arbitrară la nivel administrativ", a precizat Pârvan.

Potrivit unei note a Comisie Naționale de Strategie și Prognoză, creșterea salariului minim are un impact pozitiv asupra creşterii economice. Astfel, creşterea salariului minim cu 9,5% (de la 1900 lei la 2080 lei) în condiţiile diferenţierii acestuia pe studii superioare şi vechime în muncă are un impact pozitiv asupra PIB în anul 2019 (0,8 puncte procentuale), precum şi în anul 2018 (circa 0,15 puncte procentuale).

Creşterea salariului minim are un impact nesemnificativ asupra inflaţiei, spune CNSP, iar acesta se manifestă după aproximativ un an de zile.

"Din analize econometrice, interpretând rezultatul obţinut în sens restrictiv, creşterea salariului minim conduce la creşterea salariului net, iar o variaţie de 1% a salariului net ar putea influenţa rata inflaţiei cu 0,05% cu un lag de circa 1 trimestru, fără a ţine seama de alţi factori, inclusiv ciclici/naturali", se arată în document.

Vezi mai multe aici:


6686 de afisari


Masuri disperate
Frank777 [utilizator], Luni, 22 octombrie 2018, 12:55
+28/30
Majoreaza salariul minim ca sa il taxeze.La bugetari nu castiga nimic.Tinta sunt privati. Statul mafiot traieste numai din birurile aplicate privatilor.
Asa a facut PSD mereu
Maspp [utilizator], Luni, 22 octombrie 2018, 12:21
+22/24
Isi ascunde incompetenta si deciziile populiste sub tot felul de taxe impachetate frumos in staniol care cica ar fi in ajutorul oamenilor.
inca 27 de comentarii comenteaza
Cookie Settings