Analiști: Companiile din România nu captează din creșterea ridicată a economiei, din ultimii ani - Hotnews Mobile
1 € 4,7582 1 USD 4,3186luni 14 oct 2019

Analiști: Companiile din România nu captează din creșterea ridicată a economiei, din ultimii ani

de I.B. Joi, 6 septembrie 2018, 23:14
- a A+
Consultanții Coface România au remarcat un paradox: în ciuda faptului că economia României este campioana creșterii economice în Europa Centrală și de Est (CEE sau ECE), riscurile asupra companiilor se intensifică, conform unei analize vizând ultimii zece ani, potrivit Mediafax.

Primele 1.000 de companii din România din totalul de aproximativ 500.000 de companii generează jumătate din veniturile totale ale businessurilor, a afirmat Iancu Guda, Services Director al Coface România și președintele Asociației Analiștilor Financiari-Bancari din România (AAFBR), într-o conferință de presă. "Aceasta explică și un paradox unic în Europa, cred, că n-am statistici, dar nu l-am găsit în nicio carte de economie: atunci când economia crește foarte mult, și România a crescut, în ultimii zece ani, cu 27%, în general, riscul companiilor ar trebui să scadă, cu alte cuvinte, firmele ar trebui să capteze această creștere, să investească, să aibă profituri mai mari, să arate mai bine, dar nu prea se întâmplă", a remarcat Guda.



Această situație se vede din aplicarea unui model celebru: mediana Altman-Z score pe toate companiile active în România, în ultimii zece ani, subliniază analistul de la Coface România. O mediană Z-score a unei companii de sub 1,8 reprezintă un risc mare, de 1,8 și 3 este risc mediu, iar peste 3 este un risc mic. Mediana Z-score a companiilor din România a avut următoarea evoluție: de 2,52 în 2007; de 2,65 în 2008; de 2,43 în 2009; de 2,23 în 2010; de 1,91 în 2011; de 1,85 în 2012; de 1,82 în 2013; de 1,79 în 2014; de 1,83 în 2015; de 1,84 în 2016 și de 1,89 în 2017.

"În România, companiile n-au avut niciodată risc mic. Mediana Z-Score cel mai sus a stat în 2008, înainte să ne lovească criza financiară, la 2,65. În ultimii cinci ani, rămânem la 1,8-1,9. Deci, suntem la granița între risc mare și risc peste medie, deși creștem foarte mult ca PIB. Nu se vede, pentru că firmele mici care reprezintă marea masă a firmelor active în România nu au reușit să capteze această creștere economică", a explicat Guda.

Acest risc este de 0,98 la companiile cu afaceri de până la 100.000 de euro, de 1,6 la cele cu business de 100.000-500.000 de euro, de 1,95 la cele de 0,5-1 milioane de euro și de 1,82 la cele de 1-5 milioane de euro. Situația se îmbunătățește pe măsură ce businessul companiilor crește, scorul fiind de 2,8 la cele 5-10 milioane de euro, de 2,6 la cele de 10-50 de milioane de euro, de 3,1 la cele de 50-100 de milioane de euro și de 3,9 la cele de peste 100 de milioane de euro. Astfel, Președintele AAFBR a subliniat că sunt foarte puține companiile cu risc redus în România.

Județul în care companiile au punctat cu cea mai redusă mediană Z-score, de 1,39, este Teleorman, unde sunt active 4.125 de companii, care au 31.890 de salariați. Acesta este urmat de Vaslui, cu o mediană Z-score de 1,59, la 4.286 de companii, care au 35.666 de angajați. Al treilea județ în funcție de riscul ridicat al companiilor este Giurgiu, cu 1,68 Z-score, unde sunt 3.856 de companii care au 22.458 de angajați. Acesta este urmat de Covasna, cu un Z-score de 1,70, la 3.271 de companii și 31.841 de angajați, și de Olt, cu 1,71, la 6.246 de companii și 43.822 de angajați.

În schimb, în județele din vest, companiile au cel mai redus risc, potrivit medianei Z-score, dar niciunul nu are un risc minim, cele mai bune fiind medii. Sibiul este județul campion, cu 2,40, unde sunt 9.817 companii și 120.780 de angajați. Acesta este urmat de Timiș (2,39 Z-score, 20.816 companii și 209.436 de angajați), Cluj (2,34; 26.531; 184.215), Brașov (2,23; 16.530; 163.323) și de București (2,22; 99.480; 1.163.995).

În ceea ce privește polarizarea veniturilor, companiile cu cifra de afaceri de peste un milion de euro au ajuns să reprezinte, la finele anului trecut, 86% din veniturile generate de toate companiile din România, o pondere în creștere de la 74%, la finele anului 2008.

"Companiile mici, cu venituri sub 1 milion de euro, stau mult mai prost decât companiile mari, cu venituri de peste 1 milion de euro. Ceea ce ne îngrijorează este dimensiunea lor, ca număr, 96% din companiile active în România sunt mici. Masa suferă, au sărăcit, au pierdut din competitivitate, din performanță, relativ la companiile mari, în favoarea, în special, a firmelor multinaționale, care țin economia. Mai sunt puse la colț, mai sunt atacate, dar companiile mari plătesc taxele, angajează oamenii și țin economia, ca dimensiune și competitivitate", a subliniat Guda.

Eugen Anicescu, Country Manager al Coface România, a susținut că un alt motiv pentru care companiile din România nu cresc la fel precum cele din alte țări din regiune, precum Germania, este că nu au prezență externă – "lipsa anvergurii regionale" -, apoi lipsa infrastructurii rutiere, ceea ce a determinat, chiar în acest an, pierderea unor importante investiții în domeniul auto - BMW a ales Ungaria.

Iar această evoluție se produce în condițiile în care, în ultimii trei ani, dar și în perspectiva următorului an, România are cele mai ridicate ritmuri de creștere a economiei din CEE. Economia României a crescut cu 6,9% în 2007, cu 8,4% în 2008, dar a scăzut cu 6% în 2009 și cu 2,7% în 2010. Ulterior, a revenit pe creștere: de 2% în 2011, de 1,3% în 2012, de 3,3% în 2013, de 3,5% în 2014, de 3,9% în 2015, de 4,8% în 2016 și de 6,8% în 2017. Pentru acest an, economiștii Coface estimează o creștere între 4% și 4,5% a economiei țării noastre, iar pentru anul viitor de 3,8%. Patru ani de creștere economică (2011-2014) au fost necesari pentru a recupera pierderea din recesiune (2009-2010) și a reveni la nivelul PIB real înainte de impactul crizei financiare, au remarcat consultanții de la Coface România.

Creșterea medie de anul trecut de 4,5% a economiilor din ECE este cea mai mare din 2008 până în prezent, a remarcat Grzegorz Sielewicz, economistul șef al Coface ECE. De asemenea, economia CEE din acest an este estimată, în medie, să crească cu 4,1%, iar anul viitor cu 3,4%. În toate aceste țări, inclusiv în România, consumul a fost și rămâne principalul factor de creștere. În plus, anul acesta și anul viitor, se remarcă o încetinire a creșterii economice în toate aceste țări.

Economistul șef al Coface ECE a precizat că amenințările la adresa economiilor din regiune vin de la creșterea prețurilor cu forța de muncă, cu materia primă și măsurile de protecționism anunțate de diverse state precum cele impuse Chinei de către SUA, deoarece afectează lanțul de comerț global. "Acest lanț poate include Germania, iar tot ceea ce afectează Germania afectează și țările noastre din CEE, în condițiile în care acestea sunt o sursă importantă pentru exporturile germane", a menționat Sielewicz. De asemenea, în aceste țări se produc numeroase piese pentru industria auto germană, așa că taxele pentru industria auto impuse Germaniei de către SUA pot fi un alt risc la adresa economiilor din CEE, inclusiv România. Guda susține că o altă amenințare pentru industria auto este dată de dezvoltarea tehnologiei, inclusiv de industria de mașini electrice.

În schimb, economistul șef al Coface CEE nu crede că situațiile din Turcia și Italia sunt atât de periculoase pe cât se crede pentru țările din această regiune, deoarece acestea, mai ales România și Polonia, își bazează creșterea economică pe consumul intern. Guda a subliniat însă că Turcia este al cincilea partener comercial al României, țara noastră având un deficit comercial în relația cu țara condusă de Erdogan de 500 de milioane de dolari, dar deprecierea lirei turcești ar trebui să ne ajute.

"Ceea ar trebui să ne preocupe mai mult este evoluția Europei de Est. Dacă ne uităm la sectorul auto, toate țările din top (Top 500 companii CEE- n.r.) au cel puțin 20% de companii din sectorul auto – companiile din auto produc și exportă și cred că piețele locale nu sunt foarte relevante în nivelul producției lor. Dacă Europa de Vest strănută, avem, normal, o problemă semnificativă. Oricum, 80% din exporturile regiunii merg către Uniunea Europeană. Aici ar fi elementul de preocupare: cât de mult ar trebui să ne bazăm pe această creștere și cât de mult este intrinsecă", a explicat Anicescu.



464 de afisari


Niciun comentariu
comenteaza
Cookie Settings