​​Ordonanța privind cercetarea deconectează România de la mediul internațional al cercetării, a declarat pentru HotNews.ro președintele Consiliului Rectorilor, Sorin Cîmpeanu. Acesta a precizat că forul rectorilor nu a fost consultat de Ministerul Cercetării, înainte ca proiectul să fie lansat în dezbatere, și "categoric, așa cum este proiectul, în faza aceasta, eu nu sunt de acord cu el". “O modificare trebuie să existe, dar cred ca ea poate fi realizată la începutul toamnei”, a adăugat Cîmpeanu.

Sorin CimpeanuFoto: Agerpres

Amintim că Ministerul Cercetării a pus în dezbatere un proiect de Ordonanță de Guvern care modifică fundamental organizarea cercetării în România. O reacție puternică de contestare a proiectului a venit de la președintele Klaus Iohannis, care într-un comunicat de presă a avertizat că „principalele efecte directe ale propunerii de ordonanță sunt: deprofesionalizarea managementului în cercetare, reducerea transparenței sau chiar dispariția alocării fondurilor pe baze competitive, așa cum o cere buna practică europeană și internațională, și creșterea riscului de politizare a finanțării cercetării în general, anulând practic un întreg proces de aliniere la buna practică internațională început în anii ’90”.

Contactat de HotNews.ro, Sorin Cîmpeanu a declarat: “Categoric, așa cum este proiectul, în faza aceasta, eu nu sunt de acord cu el”. Cele mai mari probleme pe care le ridică actul normativ sunt legate de conectarea la cercetarea internațională și de modul în care ar urma să fie finanțate universitățile și institutele de cercetare, ca urmare a acestui proiect, susține oficialul.

Cîmpeanu a criticat și rectificarea bugetară, prin care Guvernul Dăncilă a tăiat 122 milioane lei de la Cercetare. “Subfinanțarea cercetarii e cel mai mare pericol și cel mai mare rău”, a declarat președintele Consiliului Național al Rectorilor (CNR). Acesta a avertizat că finanțarea publică a cercetării este, după rectificare, cu până la 7 ori mai mică decât ținta asumată european pentru 2020, de 1% din PIB.

Guvernul Dăncilă a alocat 0,17% din PIB cercetării, iar rectificarea ne duce la 0,15%, spune oficialul. Media europeană este de peste 2%, țări precum Israel, Japonia, Coreea de Sud au bugete de peste 4% din PIB, Suedia, Finlanda, Austria depășesc 3% din PIB, iar Franța și Germania sunt peste 2%, a adăugat Cîmpeanu.

În ceea ce privește proiectul de Ordonanță de Guvern prin care Guvernul PSD vrea să reorganizeze tot sistemul cercetării, Cîmpeanu susține că “o inițiativă legislativă esențială pentru definirea cadrului cercetării e, pe de o parte, necesară, dar trebuie să fie bine gândită. O consultare reală în cursul lunii august e foarte greu de realizat, dacă nu imposibil”.

Din păcate, nu ne-a consultat înainte de lansarea în dezbatere a proiectului. Am primit o adresă din partea Ministerului Cercetării în cursul zilei de ieri, 9 august, iar pe 8 august am primit de la Consiliul Economic și Social” o solicitare de opinie, a declarat Cîmpeanu. Acesta a precizat că “este oarecum dificil de realizat aceasta consultare, în cursul lunii august”.

Cîmpeanu a precizat că prima problemă a proiectului este în raport cu “conectarea la mediul internațional al cercetării: e imposibil de dezvoltat acest sector foarte important, într-o manieră izolată, ca de altfel lucru valabil și în cazul învățământului superior românesc.”

Dincolo de nivelul finanțării, mai e vorba de modul de abordare a finanțării, precum și de eligibilitatea instituțiilor cu atribuții în cercetarea științifică. Mă refer aici la rolul universităților românești în acest sector, alături de importanța cercetării din institutele naționale de cercetare și cred că este inoportună promovarea unei astfel de inițiative, fără o consultare amplă și o analiză foarte atentă”, a declarat președintele CNR.

Acesta a precizat că “o modificare trebuie să existe, dar cred că ea poate fi realizată la începutul toamnei, în septembrie-octombrie, în așa fel încât până la finele lui 2018 să se poată elabora și legislația subsecventă, care trebuie să fie armonizată cu legislația primară”.

Finanțarea institutelor naționale de cercetare, Programul Nucleu sunt elemente extrem de importante, care trebuie așezate pe baze sustenabile și clare, până la finele anului”, a adăugat Cîmpeanu.

Citește și: