La sfarsitul anului 2010, Primaria Bucuresti a semnat, cu un consortiu de firme, un contract de circa 6 milioane de euro pentru realizarea unei strategii si a mai multor proiecte care ar fi urmat sa schimbe fata orasului. Strategia prevedea reamenajarea mai multor spatii publice (piete, strazi, bulevarde) crearea unui sistem de parcari sub pietele publice din zona centrala, scoaterea masinilor de pe trotuare si amenajarea unui traseu pietonal si pentru piste de biciclete. Desi au trecut aproape 4 ani de atunci, toate aceste lucruri au ramas deocamdata pe hartie.
Proiectul s-a impiedicat in Comisia Tehnica de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei, membri ai forului desfiintand practic proiectele propuse de strategie. Arhitectul sef al orasului urmand sa decida saptamana viitoare daca il aproba sau nu. Proiectantii spun ca daca lucrurile merg bine si primesc aprobarile necesare, lucrarile la primele proiecte propuse de strategie ar putea incepe in 2016. Insa, in timp ce proiectele propuse de strategie se discuta la nesfarsit in comisii, Administratia Strazilor si primariile de sector din Capitala amenajeaza spatii publice importante fara dezbatere publica: Piata Lahovary (cuprins si in strategie) str. Maria Rosetti, bd. Magheru, bd. Unirii.
Ce propune PIDU si ce s-a realizat pe teren
Informatia pe scurt:
- strategia de schimbarea a fetei Bucurestiului s-a semnat contractat in 2010, proiectanti fiind un consortiu alcatuit din mai multe firme - ASUB;
- anul trecut au aparut primele Planuri Urbanistice Zonale cu cateva dintre proiectele propuse de strategie (vezi capitolul "Ce propune PIDU), acestea fiind prezentate la Comisia Tehnica de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei. Arhitectii de aici nu au fost insa de acord cu ele si nu le-a dat unda verde.
- din cele 6 milioane de euro cat costa proiectarea strategiei si a proiectelor subsecvente municipalitatea a platit pana acum circa 2,5 milioane de euro;
- din aceasta strategie, pe teren, nu s-a realizat nimic desi au trecut 4 ani;
- intre timp insa Primaria Capitalei si Primariile de sector realizeaza dupa capul lor amenajarea mai multor piete si bulevarde, unele facand parte chiar din PIDU;
- proiectatantii spun ca primele proiecte din strategie ar putea fi implementate abia in 2016, daca se obtin fonduri europene
De unde s-a pornit si unde s-a ajuns
Primaria Capitalei a semnat contractul pentru realizarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbana care cuprinde o strategie pentru centrul Capitalei si mai multe proiecte in principal de reamenajare a celor mai importante spatii publice. Valoarea de proiectare a PIDU este de circa 6 milioane de euro, iar municipalitatea a platit pana acum aproape jumatate din acesti bani, respectiv 2,4 milioane de euro, o suma impunatoare pentru proiectare in Romania. Aceste proiecte urmeaza a fi depuse pentru a se obtine fonduri europene nerambursabile in valoare de circa 200 milioane de euro.
Anul trecut, consortiul de firme care realizeaza PIDU a prezentat public planurile de urbanism pentru primele proiecte din aceasta strategie: reamenajarea bd. Unirii - zona cu fantani si Piata Constitutiei, reamenajre Piata Lahovary si Piata Cantacuzino, reamenajare spatiul verde de la Sala Palatului, reamenajare Parcul Izvor si conectarea cu str. Lipscanu printr-un pod peste Dambovita, reamenajare zona Piata de Flori, reconstruire Podul Calicilor.
Aceste proiecte au fost discutate de mai multe ori in Comisia Tehnica de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei, insa au fost respinse de fiecare data. la ultima sedinta a Comisie de Urbanism, inainte de Paste aceste proiecte practic au fost desfiintate.
Pentru ce s-au platit 2,5 milioane de euro
Potrivit unui raspuns trimis de Primaria Capitalei la solicitarea HotNews.ro, municipalitatea a platit pana in prezent 11,4 milioane de lei (circa 2,4 milioane euro) din cei 27,5 milioane lei cat costa strategia. "Contractul pentru realizarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbana a fost semnat in data de 31.12.2010. Valoarea este de 27.500.000 lei. Contractul cuprinde: Strategia de Dezvoltare Integrata a Zonei Centrale si 60 de proiecte si subproiecte prioritare. Pana in prezent au fost realizate: strategia cu temele de proiectare pentru proiectele prioritare, 60 de studii de prefezabilitate si 46 studii de fezabilitate pentru care s-au platit 11.446.000 lei, din care Strategia 2.338.000", se arata in raspunsul trimis de Primaria Capitalei.
Mario Kuibus, reprezentantul consortiului de firme care realizeaza PIDU, a declarat pentru HotNews.ro ca cele 6 planuri urbanistice zonale prezentate pana acum la Comisia Tehnica de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei suntdoar o mica parte din munca lor.
"Proiectul are trei faze. Prima faza a fost strategia pentru centrul Bucurestiului, care a fost terminata si predata. A doua faza au fost studiile de prefezabilitate care au fost si ele terminate, predate si receptionate. Este vorba de 20 de proiecte care au reiesit din strategie dintre care proiectul major - traseul urban - are 40 de subproiecte. Practic, au fost predate 60 de proiecte in faza de studiu de prefezabilitate. Studiile de prefezabilitate au stabilit ce solutii din cele doua propuse se va realiza si detalia la studiul de fezabilitate. O comisie de receptie de la Primarie a ales solutia. In faza trei trebuie sa facem studiile de fezabilitate. Jumatate dintre aceste studii au fost facute si predate. Acum mai avem inca jumate de predat si realizarea proiectelor tehnice. Deci practic putem spune ca s-a realizat mai mult de jumatate din PIDU, iar aceste lucruri au fost platite", a declarat Mario Kuibus.
Studiile de fezabilitate vor fi depuse pentru a obtine finantare din fonduri europene. "Proiectele pentru fintare europeana le putem depune fara PUZ-uri (Plan Urbanistic Zonal, adica actul care stabileste exact cum va arata proiectul - n.red.) si putem obtine un acord de finantare de principiu. Proiectele tehnice trebuie depuse cu PUZ-uri, in faza II. Este un handicap ca pe noul exercitiu bugetar inca nu exista un ghid al solicitantului ca sa stim exact procedura", a mai explicat Mario Kuibus.
"PUZ-ul este o faza separata, independenta. Noi am inceput discutiile pe PUZ-uri acum un an, in vara, si inca mai discutam. O sa se aprobe prima faza probabil acum, sub forma de aviz preliminar. Dupa acest aviz urmeaza avizele pe specialitati. PUZ-urile reglementeaza ceea ce propunem noi in proiectele individuale, iar studiile de fezabilitate sunt cele care merg in aprobarea unei finantari europene. Studiile de fezabilitate, o data aprobate, trebuie sa fie o marja mica intre costurile aprobate prin acestea si cele din proiectul de executie, deci sunt foarte detaliate", a mai explicat Mario Kuibus.
Insa, nu exista nicio garantie ca aceste fonduri nerambursabile vor fi obtinute desi proiectele au fost bine cotate de specialistii internationali.
Referitor la cele 6 milioane de euro cat costa proiectarea, Mario Kuibus spune ca nu este o suma atat de mare precum pare. "Cine spune ca sunt multi bani, nu se pricepe. La o investitie de vreo 200 milioane de euro, daca proiectarea ar fi 5% din valoarea de investitie, cat este normal, ar fi trebuit sa primim zece milioane de euro", mai spune acesta.
In comparatie, pentru actualizarea Planului Urbanistic General municipalitatea plateste circa 35 milioane lei (7,7 milioane lei) licitatia pentru proiectare fiind castigata de Asocierea Universitatea de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” – Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertiza si Consulting, Arnaiz Arquitectos SLP, SC Aecom Ingenieria SRL, SC Intergraph Computer Services SRL, SC Compania de Consultanta si Asistenta Tehnica SRL, SC Synergetics Corporation SRL.
De ce nu este Comisia Tehnica de Urbanism de acord cu aceste proiecte
Vlad Cavarnali, membru Comisie: "Inteleg ca este foarte important pentru Primarie ca acest proiect sa fie aprobat. Ce s-a prezentat aici eu nu consider ca este un Plan Urbanistic Zonal".
Tiberiu Florescu, membru in Comisie si reprezentantul Universitatii de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu": "In Planul Urbanistic General nu o sa preiau nicio idee din acest proiect daca nu este buna. Nu trebuie nimeni sa se supere. Eu nu imi insusesc aceasta strategie. Suntem in centrul orasului. Trebuie sa fie niste priecte care trebuie sa straluceasca. Nici de oportunitatea parcarilor subterane nu sunt sigur".
Sorin Gabrea, presedintele Comisiei: "Mie nu mi-au placut deloc ce am vazut aici. La Piata Rahovei trebuie sa existe studiu istoric pentru a vedea ce trebuie facut. Pentru Parcul Izvor mi se pare insuficienta ideea de reconstruirea a vechilor strazi ale cartierului Uranus".
Dan Marin, membru Comisie: "Chiar daca se reamenajeaza bd. Unirii asa cum se propune in PIDU, nu se rezolva problema lipsei de atractivitate a acestuia deoarece aceasta artera nu duce nicaieri".
Mario Kuibus, reprezentantul consortiului de firme care realizeaza PIDU, spune ca aceste dispute sunt create de viziuni profesionale diferite.
"Este constelatia romaneasca in care suntem pusi si constelatia profesionala in care activam. Nu zic ca varianta noastra este cea mai fericita varianta, dar trebuie sa incercam, sa iesim din zona unui discurs partial de lemn, adica niste imagini vazute din avion fara sens la nivelul pietonului. In alte tari avem exemple in care incursiunea in regenerarea urbana se face intr-un mod foarte discret sau foarte destept, vezi proiecte precum Hight Line Park in New York unde dintr-o structura veche de sine de cale ferata la etajul unu s-a reusit sa se faca un parc, un nou mare proiect al orasului. In Romania acea sina de cale fi trebuit demolata imediat si facut ceva curat frumos", spune acesta.
O parte dintre proiectele din strategie, realizate deja de Administratia Strazilor fara nicio legatura cu aceasta strategie
In timp ce strategia care ar trebui sa schimbe fata Capitalei, comandata si platita de Primaria Bucurestiului si apreciata de experti internationali (ex. Peter Bishop) este discutata de mai bine de un an fara niciun rezultat, Administratia Strazilor si Primaria sectorului 3 s-au apucat deja de treaba si fara niciun fel de consultare publica sau PUZ aprobat s-au apucat sa amenajeze spatii importante din Capitala la voia intamplarii.
De exemplu, PIDU propune reamenajarea Pietei Lahovari dupa cum puteti vedea in imagine. Comisia Tehnica de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei le-a cerut arhitectilor sa mai studieze nefiind multumiti de propunere. De cateva saptamani insa, Administratia Strazilor a inceput reamenajarea pietei pe modelul stalpisorul si bordurica (vezi foto). Mai exact au fost amenajate cateva alveole pentru spatiul verde, acestea fiind delimitate de carosabil prin borduri. In plus, au fost redefinite fluxurile de circulatie.
"Lucrarile constau in reconfigurarea pastilelor din intersectii si trasarea de noi marcaje rutiere.
Au inceput in urma cu 3 saptamani si sunt programate sa fie finalizate pana la sfarsitul acestei luni, in functie de conditiile meteorologice. Intre Piața Alexandru Lahovari și Piața Dorobanți se execută lucrări de reparații la carosabil și trotuare. Aceste lucrări se fac ca un preambul la introducerea noilor sensuri unice ce vor fi instituite pe Stefan cel Mare - Calea Dorobantilor - Polona si se executa in cadrul contractului de intretinere semnat in baza Acorudului-cadru valabil pana in 2015", se arata intr-un raspuns trimis de Administratia Strazilor la solicitarea HotNews.ro.
Bd. Unirii, reamenajat de Primaria sector 3
Un alt exemplu este reamenajarea bd. Unirii. PIDU propune reamenajarea acestuia pe portiunea cuprinsa intre Piata Unirii si Constitutiei dupa cum se vede in imagine, proiect care nu a fost aprobat. Intre timp insa, pe acelasi bulevard, intre Piata Unirii si Piata Alba Iulia, Primaria sectorului 3 a desfiintat o parte din spatiul verde, a amenajat parcari si a reamenajat trotuarele fara Plan Urbanistic Zonal si fara niciun fel de discutie publica inainte. Mai mult, desi mai multe ONG-uri si vecinii s-au opus proiectului, lucrarile au continuat. Citeste aici mai mult.
Reamenajarea bd. Magheru, lucrarea realizata de Administratia Strazilor in 2012-2013
Str. CA Rosetti reamenajata in 2012 de Administratia Strazilor
Cand se vor realiza proiectele din PIDU
Mario Kuibus, reprezentantul consortiului de firme care realizeaza aceasta strategie, spune ca in ciuda opozitiei Comisiei Tehnice de Urbanism, arhitectul sef al orasului, Gheorghe Patrascu, va aviza Planurile Urbanistice Zonale aferente proiectelor propuse de strategie.
"Arhitectul sef este un om inteligent care a vazut oportunitatile si valoarea proiectului, a vazut pareri la nivel mondial referitor la proiectul. De aceea am si fost invitati de Peter Bishop (fostul arhitect sef al Londrei) cu acest proiect la London Festival of Architecture fiindca este un proiect inovator pe care ar fi vrut sa-l aiba in Londra. In primul rand, acest proiect propune crearea unui oras atractiv si apoi a unuia accesibil la nivel de mobilitate pietonala, a ciclistilor si a transportului in comun, diminuand pe cat posbil un tranzit fara sens in centrul orasului cu masina. Dar nu trebuie descurajata accesibilitatea controlata a masinii in centrul orasului. De aceea este foarte important sa ai multe parcari subterane in centru si scoti masina de la nivelul strazii. Centrul este prea scump ca imagine ca sa iti lasi masinile la suprafata, de aceea tota lumea le baga in subteran ca sa ai spatii frumoase la suprafata. Pietonul este seful, el dicteaza ce este frumos in oras", spune arhitectul Mario Kuibus.
Arhitectul sef al Capitalei, Gheorghe Patrascu, a declarat ca va lua o decizie saptamana viitoare, dar spatiile publice propuse prin PIDU se vor putea realiza abia dupa ce se fac parcarile subterane.
Mario Kuibus, reprezentantul consortiului de firme care realizeaza aceasta strategie, spune ca lucrarile ar putea incepe in 2016, daca se obtin fondurile europene. "Daca scapam cu bine din acest an electoral si lucrurile o sa mearga intr-un mod normal, anul viitor o sa putem avea o decizie de finantare aprobata si ar putea fi demarate chiar lucrari de executie anul urmator, in 2016. Eu cred ca vom primi finantare fiindca este un proiect foarte bun si apreciat", a declarat Mario Kuibus.
Ce proiecte propune PIDU
Primaria Capitalei vrea sa reamenajeze cele mai importante spatii publice din centrul orasului, proiectele fiind puse in dezbatere publica pe site-ul municipalitatii. Este vorba despre bulevardul Unirii - zona cu fantani, Piata Constitutiei, spatiul din jurul Manastirii Antim, Piata Lahovari, Piata Cantacuzino, spatiul din jurul Salii Palatului, Parcul Izvor, strada Lipscani, iar Podul Mihai Voda (peste Dambovita) ar putea fi reconstruit. In aceste zone ar urma sa fie construite si parcari subterane cu cateva sute de locuri.
Aceste proiecte fac parte din Planul Integrat de Dezvoltare Urbana, iar pentru amenajarea lor municipalitatea ar urma sa acceseze fonduri europene. Cetatenii isi pot exprima punctul de vedere referitor la aceste propuneri pana la sfarsitul lunii ianuarie. Proiectanti sunt o echipa de tineri arhitecti - ReAct Studio si biroul de arhitectura al arhitectului Dorin Stefan.
Bulevardul Unirii- Piata Constitutiei- Manastirea Antim
Primul proiect pus in dezbatere de Primaria Capitalei prezinta reamenajarea unitara a Pietei Constitutiei, a bulevardului Unirii, bucata cuprinsa intre Piata Constitutiei si Piata Unirii si zona aferenta Manastririi Antim, aflata in spatele bulevardului Unirii.
Potrivit planurilor prezentate de arhitecti, in Piata Constitutiei se va realiza o parcare subterana cu 988 locuri. In locul unde parcheaza acum masinile se va amenaja un spatiu public pentru pietoni, pavat cu piatra, dedicat in special organizarii de evenimente.
Simulare cum vor arata cafenelele de pe BD. Unirii; FOTO: Re-act Now Studio
Pe bulevardul Unirii, pe partea stanga cum privesti spre Casa Poporului, vor fi desfiintate cele doua benzi de circulatie, urmand ca trotuarul sa fie unit cu zona unde se afla fantanile arteziene. Circulatia rutiera va fi mutata pe partea dreapta, unde se va desfiinta parcarea de pe margine si trotuarul, iar in locul lor vor fi relocate cele doua benzi auto desfiintate pe partea stanga.
"Astfel, vor fi create doua sensuri de circulatie cu cate doua benzi pe fiecare sens, separate de un spatiu verde cu aliniament de copaci existenti, ambele in nordul axei de simetrie a bulevardului, facand accesibile pietonal fantanile arteziene, ce vor fi refunctionalizate. Pista de biciclete cu dublu sens va avea latimea de 3m si va fi amplasata pe promenada pietonala nou creata pe latura de sud a bulevardului. Circulatia autovehiculelor se va face cu restrictie de viteza de 30km/ora", explica arhitectii.
Simulare cum va arata Bd. Unirii dupa reamenajare: FOTO: Re-act Now Studio
Spatiul pietonal castigat prin desfiintarea celor doua benzi de circulatie si trotuarul care exista in prezent vor fi reamenajate, iar fantanile arteziene modernizate. Se va pune mobilier urban nou, cismele, mese de sah si parcari pentru biciclete si un turn de observatie spre Piata Unirii. De-a lungul promenadei se vor amplasa pavilioane pentru cafenele si ceainarii. Fantanile arteziene vor pastra amprenta celor vechi, dar vor fi 3 D. O parte dintre teii uscati si degradati de pe bd Unirii vor fi sacrificati, urmand sa fie inlocuiti cu arbori sanatosi.
Simulare cum va arata Piata Constitutiei dupa reamenajare; FOTO: Re-act Now Studio
"In zona Manastirii Antim, sensul si numarul benzilor de circulatie auto se va pastra, in schimb se va modifica traseul lor, in sensul eficientizarii, astfel castigandu-se spatiu pietonal si spatiu verde. Parcajele auto se vor mentine de o parte si de alta a circulatiei auto, insa vor fi in numar mai mic decat in prezent (existand Parcarea din piata Constitutiei). Zona din fata Manastirii Antim (la intersectia str. Justitiei cu str. Antim Ivireanu) va fi zona pietonala, cu acces auto ocazional pentru parcajele manastirii, parcajele riveranilor si accesul in curtea manastirii. Pentru accesibilizarea zonei se va crea un spatiu public de legatura primitor intre Bulevardul Unirii si Manastirea Antim", explica arhitectii.
"In prezent, bulevardul Unirii nu dispune de o infrastructura propice pentru pietoni si biciclisti, de mobilier urban sau de un sistem de iluminat adecvate, vegetatia este neintretinuta si partial uscata si degradata, iar fantanile nu sunt functionale. Fiind un reper important la nivelul orasului, avand o latime considerabila a partii pietonale si beneficind de prezenta vegetatiei si a fantanilor, bulevardul are potentialul de a deveni un spatiu public important. In Piata Constitutiei, tipul de ocupare al terenului, in acest caz, domeniul public, este parcarea supraterana, fiind utilizata numai ocazional ca spatiu de evenimente, pentru concerte, targuri sau expozitii. Zona Manastirii Antim este greu accesibila si destructurata", spun arhitectii.
Piata Lahovari si Piata Cantacuzino
Al doilea proiect propune reamenajarea Pietelor Cantacuzino (piata dintre Parcul Icoanei si Parcul Ioanid) si Lahovari si a strazii Eremia Grigorescu care le leaga. Sub Piata Cantacuzino si Lahovari ar urma sa se construiasca doua parcari subterane.
Proiectul isi propune sa reconfigureze Piata Alexandru Lahovari astfel incat sa se pastreze statuia lui Alexandru Lahovari, vor fi plantati arbori, locurile de parcare reconfigurate si imputinate, iar accesul masinilor va fi permis in special la Spitalul Oftalmologic.
Simulare cum va arata Piata Lahovary dupa reamenajare; FOTO: Re-act Now Studio/DSBA
Simulare cum va arata Piata Lahovari dupa reamenajare; FOTO: Re-act Now Studio/DSBA
Simulare cum va arata Piata Lahovari dupa reamenajare; FOTO: Re-act Now Studio/DSBA
Pentru Piata Alexandru Cantacuzino, proiectul isi propune reorganizarea traficului rutier astfel incat sa se realizeze o trecere pietonala intre cele doua parcuri din zona. Dupa finalizarea constructiei parcajului subteran, spatiul de deasupra va fi amenajat cu arbori.
Simulare cum va arata Piata Cantacuzino dupa reamenajare; FOTO: Re-act Now Studio/DSBA
Simulare cum va arata Piata Cantacuzino dupa reamenajare; FOTO: Re-act Now Studio/DSBA
Simulare cum va arata Piata Cantacuzino dupa reamenajare; FOTO: Re-act Now Studio/DSBA
Parcul Izvor - reconstruirea Podului Mihai Voda
Proiectul pus in dezbatere publica propune regandirea zonei Parcului Izvor - Brezoianu - Lipscani. Astfel, podul Mihai Voda, demolat in 1977, ar urma sa fie reconstruit, iar zonale de la cele doua capete ale podului (scuarul si strada Lipscani si scuarul Izvor) vor fi reamenajate si se vor construi doua parcari subterane.
"Strada Lipscani va fi reamenajata. Se va scoate circulatia auto de pe segmentul dintre Strada Radu Elie si strada Anghel Saligny. Pavajul, mobilarea si iluminatul se vor face unitar pentru intreaga suprafata", explica arhitectii. La celalalt capat al podului, in scuarul Izvor va fi amenajat un amfiteatru.
Parcajul Lipscani, va avea 2 nivele si un numar total de locuri de parcare de 168, cate 89, respectiv 79 pe nivel. Accesul se face pe o rampa dreapta, sens unic, din Splaiul Independentei printr-o artera de decelerare. Iesirea se face tot in Splai, dar la capatul opus al laturii adiacente Splaiului Independentei. Parcajul Izvor, sub scuarul amfiteatrului, va avea 1 nivel si un numar total de locuri de parcare de 164. Sunt prevazute doua accese si doua iesiri, pe rampe drepte, cu sens unic, o iesire din Splaiul Independentei si doua accese si o iesire din/in Strada Libertatii", explica arhitectii.
Simulare cum va arata podul Mihai Voda; FOTO: Re-act Now Studio/DSBA
Simulare cum va arata podul Mihai Voda; FOTO: Re-act Now Studio/DSBA
Simulare cum va arata podul Mihai Voda; FOTO: Re-act Now Studio/DSBA
Si Parcul izvor va primi o alta fata. "Se propune transformarea lui dintr-un maidan plantat intr-un parc urban reprezentativ pentru centrul Bucurestiului, o anticamera cu doua intrari: spre Muzeul National de Arta Contemporana si, opus, spre centrul istoric al Bucurestiului. Aleiile pietonale ale parcului vor fi trasate pe locul vechilor strazi ale cartierului Uranus si se va reface simbolic topografia zonei, cum era ea inaintea demolarilor din anii '80. Se va reface partial si dealul Manastirii Mihai Voda si se va construi un memorial/ spatiu expozitional ingropat in zona fostei Manastiri Mihai Voda", explica arhitectii.
Spatiul verde de la Sala Palatului
Potrivit proiectantilor, parcarea de la suprafata va fi desfiintata, iar masinile vor fi duse in parcarea subterana care se va amenaja sub acest spatiu, iar in fata Salii Palatului vor fi amenajate gradene si fantani arteziene.
Simulare cum va arata spatiul de la Sala Paltului dupa reamenajare; FOTO: Re-act Now Studio/DSBA
Cele doua parculete din stanga si din dreapta salii vor fi si ele reamenajate, iar vizitatorii vor putea sta in doua spatii gen "acvarii de sticla, transparente", unde vor putea bea un ceai sau o cafea. "Vrem ca acest spatiu sa nu fie animat doar cand este un spectacol la Sala Palatului ci in fiecare zi, pe toata durata zilei", a declarat pentru HotNews.ro Mario Kuibus, proiectantul acestui spatiu.
Reamenajare Piata de Flori
Zona Uranus a fost un cartier rezidenţial care a devenit o zonă reziduală în urma demolărilor masive din anii 80, iar Calea Rahovei care reprezenta una dintre cele mai vechi şi mai dinamice artere comerciale din capitală, a fost izolată în urma însă construcţiilor şi schimbărilor realizate în perioada regimului comunist. Piața de Flori va fi reamenajată și modernizată, iar în subsol va fi construită o parcare subterană cu 360 de locuri. In zona se va realiza si un traseu pietonal.
Simulare cum va arata Piata de Flori dupa reamenajare; FOTO: Re-act Now Studio/DSBA
„Piaţa de Flori“ este eliminată funcţiunea de piaţă agro-alimentară. Înspre Calea Rahovei este propusă salubrizarea terenului și eliminarea construcțiilor cu caracter improvizat. Sunt propuse a fi reabilitate și refuncționalizate corpul dinspre Bd. Coșbuc și corpul de piață construit în aceeași perioadă, dinspre calea Rahovei. Cele două ganguri ale clădirii pieței, în prezent obturate, vor fi redate în folosință, realizând un parcurs coerent între cele două jumătați ale terenului , care până acum funcționau independent ca piață agro-alimentară, și piața de flori improvizată. Porticul Pieței Coșbuc se continuă cu parcursuri agrementate cu copertine care apară de soare și intemperii varietatea de flori, și mese care te invită la prânz sau și numai la un ceai", propun arhitecții.
0
8
