Tudor Arghezi, George Calinescu, Mihail Sadoveanu, Camil Petrescu, Liviu Rebreanu se numara printre intelectualii care au tinut sa isi exprime, de cele mai multe ori public, sentimentele de "dragoste si netarmurit devotament si recunostinta" pentru Carol al II-lea, care se angajase in demersul de sprijinire a culturii romanesti (moral, dar si material). Devenit "protector" al Academiei, el avea un cuvant decisiv de spus in selectarea candidatilor pentru fotoliile de academician. De asemenea, legea Casei scriitorilor din 1939 stabilea un sistem de pensii pentru scriitori.
Cum era numit Carol al II-lea: "frumosul Crai", "Regele culturii", "exceptionala personalitate", "Marele Stapan si indrumator al sufletului romanesc", al carui destin a fost "sa ne cuprinda in intregime", deasupra lui Ludovic al XIV-lea si Frederic cel Mare
Revenirea lui Carol II in tara, cu avionul (iunie 1930), avea sa fie descrisa cu mult "lirism" de scriitori ca Arghezi si Sadoveanu: "aparitia sa, din cer, pe aripi repezi, intareste si intregeste elementul mistic".
- Vezi mai jos modul in care Carol al II-lea era proslavit de intelectualii romani ai anilor '30. Informatii publicate de istoricul Lucian Boia in noul sau volum, "Capcanele istoriei. Elita intelectuala romaneasca intre 1930-1950".
- Vezi si o inregistrare cu Victor Rebengiuc citind un pasaj din cartea lui Lucian Boia.
Pe tot parcursul domniei, Regele i-a sustinut pe intelectualii romani, afirmandu-le neincetat locul de frunte in societate. Pe langa aspectul moral, a contat si cel material, datorita lui Carol fiind editate carti sau oferite ajutoare banesti si premii...
Intelectualii ajunsesera de asemenea sa beneficieze de legea Casei scriitorilor din 1939 (care a stabilit un sistem de pensii pentru scriitori). Se anunta si ridicarea unui palat al scriitorilor.
Aderca, Felix (prozator, poet, estetician și eseist)
Felix Aderca il numeste pe Carol al II-lea "Regele culturii", "primul care a ridicat glasul pentru apararea sfantului mister al libertatii de creatie". Si ii dedica un articol intreg intr-un numar din Adevarul (1937).
Tot Felix Aderca spune ca au fost inainte Ludovic al XIV-lea si Frederic cel Mare, dar ca Regele Romaniei se ridica deasupra tuturor, fiind singurul singurul care ar avea o adevarata politica culturala (in timp Ludovic ii folosea pe scriitori ca pe slujbasii lui, iar Frederic se inconjura de un cerc de prieteni scriitori)
Arghezi, Tudor (poet, prozator, dramaturg si publicist)
Tudor Arghezi il numeste pe Carol, in "Carol II Rege", "frumosul Crai", pe care "De-a pururea de-aci 'nainte / Au sa ni-l tie vremurile minte".
"O sa-si aduca-aminte vantul / Cel ce-i asculta gandul si cuvantul / Vantul acela, care de la cer / L-a pogorat pe un vultur de fier", mai spune Arghezi, pomenind revenire a lui Carol in tara, cu avionul (iunie 1930).
Calinescu, George (critic si istoric literar, scriitor, publicist, academician)
George Calinescu il asaza pe Carol "oarecum la egalitate" cu Ludovic al XIV-lea si vorbeste despre legatura intre principe si artisti: "Arta e un produs de individualitate, care pentru a fi inteles are nevoie de o minte receptiva tot atat de rara ca si geniul. Daca domnii romani ar fi facut bisericile prin mijlocirea eforiilor si a comitetelor, azi n-aveam nici Curtea de Arges, nici Trei Ierarhi".
Calinescu spune despre Carol, in Revista Fundatiilor Regale (1940), ca "a facut mai mult decat oricare altul".
De altfel, Calinescu are o faima de "cameleon": avand initial idei de stanga si dezlantind adevarate atacuri impotriva miscarii de dreapta, Calinescu ajunge sa scrie articole elogioase la adresa lui Carol (ex. "Regele" sau "Nihil sine Deo, nihil sine Rege"). Devine apoi democrat, iar ca dupa instaurarea comunismului adera la ideologia noului regim.
Petrescu, Camil (romancier, dramaturg, doctor în filozofie, nuvelist și poet)
Calitati pe care Camil Petrescu le vede la Carol: "Nervi tari, o rabdare fara margini, luciditate, calm, atentie cand supravegheaza, dar si o putere de hotarare fulgeratoare si sigura cand e nevoie".
"Totul ce e regesc in aceasta exceptionala personalitate care intruneste calitatile cele mai neasteptate in aceeasi structura. Un maret prestigiu fizic, o inteligenta geniala cu o putere de munca fabuloasa, pe care o vadeste din zori si pana la miezul noptii..."
Rebreanu, Liviu (romancier, dramaturg și academician)
Liviu Rebreanu spune, in "Regele si scriitorii": "Regele a impus izbanda intelepciunii si a salvat drepturile artei", prin faptul ca "a recunoscut mai intai autonomia artei care implica libertatea deplina de creatie".
Tot Liviu Rebreanu ii scrie Regelui (dupa ce romancierul fusese ales membru al Academiei Romane) o scrisoare in care isi exprima "profundul devotament" si "nemarginita admiratie", adaugand ca "niciodata si nicaieri in lume, nici un suveran si nimeni n-a facut pentru literatura si creatorii ei cat a implinit Majestatea Voastra".
Sadoveanu, Ion Marin (romancier, dramaturg, poet şi eseist)
Ion Marin Sadoveanu (pe numele sau real Iancu-Leonte Marinescu), care avea sa ocupe postul de subsecretar de stat la Culte si Arte (pentru putina vreme), ii transmite "dragoste si netarmurit devotament si recunostinta Marelui Stapan si indrumator al sufletului romanesc".
Sadoveanu, Mihail (povestitor, nuvelist, romancier, academician și om politic)
Mihail Sadoveanu despre Carol II: "tot ce e durere, grija si speranta in noi se afla inmiit in fiinta Sa. Destinul sau a fost sa ne cuprinda in intregime". (in Munca si voie buna, 1940)
Revenirea lui Carol II in tara, in iunie 1930, cu avionul, este interpretata de Sadoveanu in spirit liric: "aparitia sa, din cer, pe aripi repezi, intareste si intregeste elementul mistic".
Vezi mai jos o marturie "pitoreasca" a sociologului Henri H. Stahl despre implicarea Regelui Carol al II-lea in viata culturala. (text din noul volum al istoricului Lucian Boia, citit de actorul Victor Rebengiuc cu ocazia lansarii)
7
5
