Aroganță, deconectare, inegalitate: Celebra Ecole nationale d'administration (ENA), unde s-au format numeroase elite franceze dar și președinți și directori de mari companii, ar putea fi închisă de Emmanuel Macron pentru a garanta egalitatea de șanse, atât de cerută de "Vestele galbene", scrie AFP.
ENA, numită adeseori Harvardul francez, a format 4 dintre ultimii șase președinți (Emmanuel Macron, François Hollande, Jacques Chirac și Valéry Giscard d'Estaing) dar și numeroși directori de mari companii franceze.
Veritabilă instituție, ENA este acuzată de criticii săi că favorizează o elită deconectată de popor.
Joi, printre măsurile care vizează calmarea frondei Vestelor galbene, președintele ar urma să anunțe suprimarea ENA, "un scalp pentru Vestele galbene", după cum scria cotidianul Le Figaro.
Potrivit unui sondaj Harris Interactive-Epoka pentru LCI, 63% dintre francezi ar fi favorabili creării unei noi școli de servicii publice, deschisă față de societatea actuală.
"În contextul Vestelor galbene, ENA a devenit simbolul oligarhiei atotputernice", arată Luc Rouban, director de cercetări la CNRS și la Sciences Po.
În opinia sa, desființarea ar fi un lucru greșit, dar o reformă ar fi utilă, având în vedere că ENA "nu a știut să răspundă la misiunea sa primară, care era diversificarea elitelor înaltei administrații".
Instituția a fost creată în 1945 de generalul de Gaulle cu scopul de a democratiza recrutarea înalților funcționari.
"O castă închisă"
Scopul era să se pună capăt "unui sistem de cooptare", reamintește directorul său, Patrick Gérard. Și cu succes, crede el: actuala promoție nu include niciun copil de fost absolvent, de ministru sau de parlamentar.
Patrick Gérard recunoaște însă că doar 19 % dintre actualii elevi au un părinte muncitor, comerciant, angajat, agricultor, artizan sau șomer.
Absolvenții, denumiți în franceză „énarques”, formează "o castă închisă, adeseori vinovată de aroganță”, acuză Arthur Dehaene-Queffélec, și el absolvent al ENA. "Este adevărat că acest rău este întâlnit și pe alte filiere. Acest lucru ridică o problemă mai gravă însă în cazul formării funcționarilor care iau decizii pentru toată națiunea. Ei au datoria de înțelegere și empatie", scrie acest profesor de economie în cotidianul Les Echos.
Jocelyn Caron, un canadian care a absolvit și el ENA, crede însă că francezii sunt prea aspri în criticile lor.
"Realitatea este că toate țările au filiera lor de elite și că adeseori banii joacă un mare rol” în ascensiunea lor, subliniază el, reamintind dominanța enormă în Marea Britanie a duo-ului Oxford-Cambridge sau în Statele Unite a Ivy League (cele mai prestigioase opt universități americane, printre care și Harvard) unde studiile costă circa 40.000 de euro pe an.
Studiile la ENA sunt gratuite iar studenții primesc o bursă de 1.682,28 euro brut pe lună.
"Cel puțin, Franța a reușit să atenueze considerabil rolul bogăției", adăugă fostul absolvent al ENA.
0
7
