Ordonanța de Urgență 114/2018 'afectează grav sectorul comunicațiilor' și 'ar putea avea, de asemenea, un impact negativ asupra prețurilor noilor servicii', atenționează Roberto Viola, directorul general al Direcției de Rețele de Comunicare, Conținut și Tehnologie din cadrul Comisiei Europene, într-o scrisoare oficială transmisă în această lună Reprezentanței permanente a României pe lângă Uniunea Europeană, document obținut de HotNews.ro. Oficialul european îndeamnă autoritățile să reexamineze în Parlament consecinţele acestor norme pentru viitorul 5G în România.
Roberto Viola
Foto: Comisia Europeana
În scrisoarea adresată în data de 6 martie 2019 către Cosmin Boiangiu, reprezentant permanent adjunct al Reprezentanței permanente a României pe lângă Uniunea Europeană, oficialul Comisiei Europene își exprimă preocuparea față de impactul OUG 114 asupra dezvoltării şi adoptării viitoare a reţelelor 5G în România.
Roberto Viola atenționează că prin OUG 114 a fost crescut tariful anul de monitorizare perceput de Arbitrul telecom (ANCOM) furnizorilor de comunicații, de la maximum 0,4% din cifra de afaceri anuale a operatorilor la 3%, 'fără a ţine seama de costurile efective de monitorizare.'
- "În afară de preocuparile concrete pe care această măsură le aduce în ceea ce priveşte legalitatea unei astfel de măsuri în temeiul legislaţiei UE, această taxă suplimentară pare să impovăreze sectorul comunicaţiilor electronice într-o fază critică în care trebuie să instaleze reţelele care vor permite României să participe la era 5G. Acest lucru ar putea avea, de asemenea, un impact negativ asupra prețurilor noilor servicii care sunt esenţiale pentru preluarea serviciilor de către cetăţenii români şi pentru digitalizarea economiei româneşti.", atenționează acesta.
Redăm mai jos integral conținutul scrisorii oficialului de la Bruxelles către Guvernul României:
"Excelenţa Voastră,
Vă scriu pentru a-mi exprima preocuparea cu privire la impactul pe care anumite dispoziţii ale Ordonanţei de urgenţă nr. 114/2018 le-ar putea avea asupra dezvoltării şi adoptării viitoare a reţelelor 5G în România.
După cum ştiţi, „a cincea generaţie" de sisteme de telecomunicaţii, sau 5G, va fi unul dintre cele mai importante elemente constitutive ale economiei şi societăţii digitale în următorul deceniu. Europa a luat măsuri semnificative pentru a fi lidera evoluţiei mondiale către această tehnologie strategică, inclusiv prin recenta adaptarea a cadrului juridic privind comunicaţiile electronice. Accesul la scară largă şi utilizarea reţelelor de foarte mare capacitate pentru toţi cetăţenii şi întreprinderile din Uniune sunt în prezent un obiectiv-cheie al recent adoptatului Cod european al comunicaţiilor electronice. Mă bucur să constat că Guvernul României intenţionează să adopte, în urma unei ample consultări cu părţile interesate, strategia sa 5G, care sprijină pe deplin aceste obiective.
În acest context, am aflat cu surprindere și preocupare că la câteva zile după intrarea în vigoare a noului Cod, Guvernul dumneavoastră a adoptat norme de urgenţă care par să meargă în direcţia opusă şi care ar putea compromite grav implementarea viitoare şi dezvoltarea reţelelor 5G în România. Mi s-a adus la cunoştinţă că, în vederea evitării unei proceduri de deficit excesiv, România a adoptat o gamă largă de măsuri de consolidare fiscală, care acoperă diferite sectoare. Spre surprinderea mea, acest act legislativ afectează grav sectorul comunicaţiilor electronice.
Aceasta stabileşte o nouă metodă de stabilire, prin lege, a preţurilor minimale pentru licitaţiile de spectru şi prin raportare la cifra de afaceri a sectorului comunicaţiilor electronice şi o nouă metodă de stabilire a condiţiilor de reînnoire/prelungire a licenţelor în condiţii similare.
În plus, aceasta stabileşte o nouă metodă pe care Autoritatea Naţională de Reglementare, ar trebui să o aplice pentru a calcula tariful de monitorizare anual perceput de la furnizori, care ar echivala cu o creştere de la maximum 0,4 % a cifrei de afaceri anuale a operatorului la 3%, fără a ţine seama de costurile efective de monitorizare.
Fără a aduce atingere poziţiei pe care Comisia o poate adapta cu privire la conformitatea acestei legislaţii cu legislaţia UE, inclusiv cu cadrul privind comunicaţiile electronice, sunt preocupat de faptul că noua metodă de calcul al preţurilor minimale și al taxelor de reînnoire ale licenţelor de spectru, bazată pe cifra de afaceri a întregului sector, nu asigură o alocare eficientă și o utilizare optimală a spectrului de frecvenţe radio şi nici nu ţine seama de valoarea reală a spectrului.
Fără a intra în detalii cu privire la textul publicat, care am înțeles că a fost redactat în grabă, fără consultarea în timp util a autorităţilor naţionale relevante şi a actorilor pieţei şi care este deschis unor interpretări multiple, aş dori să vă atrag atenţia asupra consecinţelor pe care le pot avea aceste norme asupra implementării şi adoptării tehnologiei 5G în Romania.
Chiar şi în cadrul interpretării noastre cele mai conservatoare a noilor norme, sectorul ar trebui să investească peste 1 miliard de euro numai pentru a achiziţiona sau a reînnoi drepturile de utilizare a frecvenţelor radio necesare pentru implementarea reţelelor 5G.
Acest lucru ar priva sectorul de peste 30% din veniturile sale din 2018 înainte de impozitare. Având în vedere volumul investiţiilor necesare pentru desfăşurarea efectivă a rețelelor, această evoluţie riscă să submineze în mod semnificativ capacitatea de investiţie a operatorilor, întârziind astfel substanţial implementarea reţelelor 5G in România.
În plus, regret să constat că noile norme privind taxele anuale de monitorizare par să fi decuplat valoarea taxelor de costul administrativ al monitorizării, ceea ce echivalează, prin urmare, cu impozitarea suplimentară a sectorului.
În afară de preocuparile concrete pe care această măsură le aduce în ceea ce priveşte legalitatea unei astfel de măsuri în temeiul legislaţiei UE, această taxă suplimentară pare să impovăreze sectorul comunicaţiilor electronice într-o fază critică în care trebuie să instaleze reţelele care vor permite României să participe la era 5G. Acest lucru ar putea avea, de asemenea, un impact negativ asupra prețurilor noilor servicii care sunt esenţiale pentru preluarea serviciilor de către cetăţenii români şi pentru digitalizarea economiei româneşti.
Înţeleg că textul face în continuare obiectul unor modificări în cadrul dezbaterii parlamentare şi vă îndemn să reexaminaţi consecinţele acestor norme pentru viitorul 5G în România.
Serviciile noastre sunt gata să ofere orice asistenţă necesară pentru a îmbunătăţi acest text şi pentru a se asigura că aceasta este în conformitate cu legislaţia UE şi în concordanţă cu obiectivele noului Cod adoptat.
Cu această ocazie, aş dori, de asemenea, să subliniez că până în prezent, nu am primit niciun răspuns la scrisorile mele din 27 octombrie 2017, 27 noiembrie 2017, şi 23 martie 2018. Prin acestea am cerut clarificări cu privire la posibilitatea ca deciziile de demitere luate de Parlament să facă obiectul controlului judiciar în temeiul legislaţiei române, care este o cerinţă juridică importantă în baza legislaţiei UE. Aş dori să invit autorităţile române să ofere această clarificare fără întârziere. (n.a oficialul european se referă aici la modificările aduse în parlament la modul în care poate fi numită sau schimbată conducerea ANCOM, despre care HotNews.ro a scris aici.)
Vă stau la dispoziţie pentru a discuta diferitele aspecte semnalate în prezenta scrisoare, în cel mai scurt timp posibil.", se arată în scrisoarea semnată de Roberto Viola.
- Arbitrul telecom a avertizat încă din data de 20 decembrie 2018 Ministerul de Finanțe, că aplicarea unui tarif de monitorizare la un nivel fix de 3% pe cifra de afaceri în telecom încalcă legislația UE
Observatii ANCOM
Foto: HotNews.ro
Amintim faptul că HotNews.ro a scris în exclusivitate în data de 9 ianuarie 2019 că Arbitrul telecom (ANCOM), condus de Sorin Grindeanu, a avertizat încă din data de 20 decembrie 2018 Ministerul de Finanțe, că aplicarea unui tarif de monitorizare la un nivel fix de 3% pe cifra de afaceri în telecom încalcă legislația UE, conform unui document obținut de HotNews.ro. În ciuda observațiilor ANCOM, care a propus ca acest tarif "să se determine anual, fără a depăși 3%", în Ordonanța de Urgență privind "taxa pe lăcomie", publicată în 29 decembrie în Monitorul Oficial, Guvernul a păstrat acest tarif fix la 3%, dar a exceptat de la plata acestuia serviciile poștale și de curierat, sector în care statul, prin Poșta Română, este cel mai mare jucător din piață.
Tariful de monitorizare este o taxă pe care, până acum, toți furnizorii de comunicații electronice și de servicii poștale erau obligați să o plătească exclusiv pentru acoperirea cheltuielilor administrative ale arbitrului telecom (ANCOM). Acest tarif stabilit în lege la maxim 0,4% din cifra de afaceri, nu a mai fost aplicat de 10 ani. Motivul? Tariful se aplica numai dacă ANCOM nu-și acoperea cheltuielile administrative cu veniturile din celelalte surse de finanțare, ori autoritatea a fost mereu pe excedent și are acum în conturi peste 1 miliard de lei.
0
1
