Ministerul Energiei se gândește din nou la reorganizarea producţiei de energie prin înfiinţarea unei noi companii în care să fie incluse atât centralele pe cărbune, cât şi cele hidro, a anunțat, marţi, Doru Vişan, secretar de stat în minister, potrivit Agerpres. Este o idee mai veche, promovată în urmă cu mai mulți ani de alte Guverne, însă contestată puternic. Ar însemna ca o companie profitabilă cum este Hidroelectrica să preia pierderile de sute de milioane de lei ale centralelor pe cărbune.

HidroelectricaFoto: AGERPRES

Practic, ar însemna distrugerea unei companii valoroase ca Hidroelectrica. HotNews.ro a arătat în mai multe rânduri că din combinația unei societăți profitabile cu una sau două cu pierderi uriașe nu poate ieși decât o entitate nerentabilă. Pentru 2018, Complexul Energetic Oltenia estimează o pierdere de circa miliard de lei. Complexul Energetic Hunedoara este într-o situație și mai grea, având și datorii extrem de dificil de gestionat, din care peste 800 de milioane de lei doar la bugetul de stat.

Ministerul Energiei gândește altfel. "Structura actuală a producţiei de energie, monocombustibil, este cea mai păguboasă. Dacă nu atacăm frontal, vom avea la nesfârşit aceleaşi probleme. (...) Statul este acţionar şi la Hidroelectrica, şi la cărbune. Cea mai bună combinaţie este cărbunele cu Hidroelectrica, într-o companie nouă", a spus Vişan, citat de Agerpres.

El spune că Ministerul Energiei mai are o idee: aceea ca statul să răscumpere acțiunile deținute de Fondul Proprietatea la producătorii de energie. Greu de crezut că statul român are capacitatea de a răscumpăra acțiuni la companii mari din energie. Doar la Hidroelectrica, participația Fondului Proprietatea valorează peste 3,8 miliarde de lei. Vișan susține că va fi pus un proiect în dezbatere publică.

Ideea fuziunii companiilor profitabile cu cele pe pierdere a fost lansată de fostul ministru al economiei Adriean Videanu. Voia să înființeze doi coloși energetici și chiar a făcut o strategie în acest sens. Însă au existat critici foarte puternice din partea Comisiei Europene, Băncii Mondiale, Consiliul Concurenței, Fondului Proprietatea, sindicatelor de la Hidroelectrica etc. Apoi, au fost contestații în instanță, proiectul fiind respins în sălile de judecată în 2011. Au fost fost circa 20 de contestații, iar principalul război s-a dus între Ministerul Economiei, pe de-o parte, și Fondul Proprietatea și sindicatele, pe de altă parte. Ministerul Economiei a pierdut procesele rând pe rând.

Ideea a fost reluată în 2013 de fostul ministru Constantin Niță și susținută de Guvernul Ponta de atunci. Niță a încercat să o promoveze, însă s-a stins odată cu schimbarea sa din funcție în 2014.