Peste un milion de euro alocați de cel mai sărac sector pentru Centenar.4,7 milioane de lei (peste un miliion de euro) a alocat Primăria Sectorului 5 pentru celebrarea Centenarului Marii Uniri, unul dintre cele mai mari bugete din ţară dedicate evenimentului. Banii ajung doar pentru o parte a ceea ce îşi doreşte primarul Daniel Florea să facă legat de Centenar. Profitând de sărbătorirea a 100 de ani de la Unirea Principatelor, edilul Sectorului 5 a lansat “cel mai mare proiect urbanistic din ultimii 30 de ani”. Proiectul Centenarului – un mamut urbanistic de 1,6 milioane de metri pătraţi Primăria Sectorului 5 vrea un proiect mamut pentru a marca Centenarul. Acesta se doreşte, după cum se arată chiar pe site-ul de prezentare “cea mai mare dezvoltare urbană coordonată de o autoritate locală în ultimii 30 de ani în România – o suprafață construită de 1,6 milioane metri pătrați.”, scrieG4media.
CJUE: Angajaţilor trebuie să li se plătească zilele de concediu neefectuate, chiar dacă nu au cerut concediu.Un angajat nu îşi poate pierde în mod automat dreptul dobândit la concediu anual plătit, chiar dacă nu a solicitat să-şi ia liberele, a decis marţi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE). Decizia se aplică atât pentru angajaţii de la stat, cât şi pentru cei de la privat. Cu alte cuvinte, un angajator trebuie să îi plătească angajatului, la încetarea unui contract de muncă, zilele de concediu de odihnă neefectuate, dacă salariatul nu a ales să le folosească şi nu a depus o cerere de concediu. Aceste drepturi nu se pot stinge decât dacă lucrătorului i s-a oferit efectiv posibilitatea de către angajator, în special printr-o informare corespunzătoare din partea acestuia din urmă, de a efectua zilele de concediu în cauză în timp util, aspect care trebuie dovedit de angajator, scrieAdevarul.
tea au început să înţeleagă beneficiile digitalizării, care începe să nu mai fie privită ca pe un cost, ci ca pe o investiţie.
Peste 8.000 de companii intră anual în insolvenţă. Fără restricţiile BNR, băncile ar finanţa societăţile cu impact, chiar dacă sunt în insolvenţă.În ultimii doi ani, numărul companiilor intrate în insolvenţă s-a stabilizat în jurul valorii de 8.300- 8.600, după cum arată Vasile Godîncă-Herlea, CEO al Casei de Insolvenţă Transilvania (CITR). În ultimii zece ani, raportul companiilor care au intrat în insolvenţă la cererea lor lor faţă de cele care au intrat la cererea creditorilor s-a inversat, 66% dintre insolvenţe fiind acum cerute de firme. Inversarea raportului s-a tradus şi într-o creştere a dosarelor de reorganizare a companiilor în detrimentul celor de faliment. Numărul dosarelor de reorganizare a fost de cinci ori mai mare în 2018 faţă de 2008, anul de declanşare a crizei financiare. Normele stricte de creditare nu prea permit băncilor finanţarea companiilor în insolvenţă, ceea ce îi face pe reprezentanţii CITR să considere că viitorul ar putea fi dat de concordatul preventiv sau mandatul ad-hoc, metode de negociere pre-insolvenţă, scrieEconomica.
O nouă taxă pentru turiști în Cluj-Napoca de la 1 ianuarie.Cazarea în Cluj-Napoca va costa cu 5 lei mai mult, de anul viitor, indiferent ce hotel alegeţi. Asta pentru că autorităţile au introdus o taxă specială. Banii vor fi folosiţi pentru a alimenta un buget dedicat turismului, creat pe model european. Peste 4 milioane de lei pe an se aşteaptă primăria să strângă, din această taxă. Taxa de turism funcţionează de ani buni în ţări ca Italia, Franţa sau Spania. În Peninsulă, de exemplu, variază între 0,50 cenți și șapte euro, în funcție de câte stele are hotelul unde e achitată.Suma de peste patru milioane de lei pe care Primăria Cluj-Napoca speră să o strângă în urma introducerii taxei de turism, va fi investită în promovarea şi reabilitarea atracțiilor turistice din oraș. Şi la Oradea, hotelierii percep o taxă de 2% din tariful de cazare, pe care o virează apoi în contul Primăriei, potrivitDigi24.
Cum îţi iei maşină cu bani de la stat, fără să dai o rablă la schimb.Ministerul Finanţelor Publice a postat pe site-ul său un proiect de ordonanţă care modifică programul Prima maşină, iniţiat în 2014. Pot beneficia de acest program românii care au împlinit vârsta de 18 ani, care vor să cumpere o maşină nouă, de tip Euro 6, cu motor cu ardere internă sau un autoturism hibrid ori un autoturism electric. O altă condiţie impusă de legiuitor este ca beneficiarul să nu aibă niciun fel de datorii la stat şi nici restanţe la plata altor credite bancare. Prin acelaşi proiect de Ordonanţă de Urgenţă, Finanţele reduc însă garanţia statului de la 85%, la 50%. Creditul trebuie restituit, ca şi până acum, pe o perioadă maximă de 5 ani, scrieAdevarul.
Director Microsoft România: Competenţele digitale ar trebui învăţate din clasele primare.Competenţele digitale ar trebui învăţate din clasele primare, fiind necesară o schimbare în sistemul de învăţământ românesc care să ajute tinerii să înveţe cum să folosească un calculator, a spus pentruEconomica, Bogdan Popescu, marketing&operations director Microsoft România. Acesta a amintit despre faptul că românii ocupă ultimele locuri din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte nivelul competeneţelor digitale, deşi România activează un număr important de persoane care lucrează în domeniul IT. În ceea ce priveşte digitalizarea companiilor din România, directorul crede că acestea au început să înţeleagă beneficiile digitalizării, care începe să nu mai fie privită ca pe un cost, ci ca pe o investiţie.
Convergenţa salariilor versus convergenţa preţurilor.Nivelul de trai din România a crescut semnificativ pe fondul unei convergenţe accelerate a salariilor în raport cu media UE şi a stagnării în procesul de convergenţă a preţurilor către aceeaşi medie – o arată datele oficiale în intervalul 2014-2017. Dar această decuplare de trend între cele două tipuri de convergenţă (care se va produce inevitabil în timp) nu va mai putea continua. La nivelul salariilor, avantajul major a fost tocmai punctul relativ redus de plecare, combinat cu avansul rapid al productivităţii relative a muncii pe persoană ANGAJATĂ ( care s-a dublat în ultimii 15 ani, de la 31% din media UE în 2003 spre 65% în 2017, trecând prin punctul de 57% din aceeaşi medie în 2014), scrieCurs de guvernare.
Proiectul de garantare a pachetelor turistice a fost redactat după 1 an, dar agențiile atenționează că nu este rezolvat nimic, iar banii turiștilor tot nu vor fi asigurați integral.Ministerul Turismului a redactat proiectul de act normativ prin care își propune să protejeze integral banii turiștilor în cazul în care agenția cu care aceștia pleacă în vacanțe intră în colaps, document la care se lucrează de peste 1 an, dar turoperatorii spun că acest proiect nu poate fi aplicat în realitate deoarece nu propune o soluție concretă și viabilă, astfel că banii turiștilor tot nu vor fi garantați integral. Potrivit proiectului, garanțiile pot fi reprezentate de scrisori de garanție bancară, polițe de asigurare, fond de garantare a pachetelor de călătorie sau alte instrumente de garantare legal constituite. Agenția de turism organizatoare garantează plățile efectuate de călători sau în numele călătorilor indiferent dacă pachetele sunt comercializate direct călătorilor sau prin intermediul altor agenții de turism, scrie Profit.ro.
0
0
