Șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Cristina Tarcea, crede că argumentul pentru care a fost încheiat protocolul din 2009 între ÎCCJ și SRI este legat de o decizie a CEDO în urma căreia nu a mai existat cadru legal în baza căruia instanțele să fie cele care să dispună autorizarea interceptărilor, și nu parchetele.

Cristina Tarcea, sefa ICCJ, interviu la Antena 3Foto: Captura Antena 3

"În ceea ce privește protocolul încheiat de către ÎCCJ, este destul de greu să mă pronunț și cred că este cazul să mă prevalez de obligația de rezervă și am să fac asta pentru două motive: sunt membru de drept al CSM și am înțeles că la ședința Consiliului la care eu nu am putut participa a fost sesizată Inspecția Judiciară în legătură cu modul de punere în aplicare a acestui protocol și probabil că va trebui să mă pronunț la un moment dat în calitate de membru al CSM, iar un al doilea aspect care îmi impune obligația de rezervă este că, în anumite cauze care se află deja pe rolul ÎCCJ, au fost invocate și aspecte care țin de aplicarea acestui protocol", a declarat Tarcea, într-un interviu la Antena 3.

Cristina Tarcea crede că protocolul încheiat între instituția pe care o conduce și SRI a urmărit aplicarea deciziei CEDO prin care să se prevadă procedura de urmat în cazul instanțelor de judecată.

"După decizia CEDO, care este obligatorie în dreptul intern, face parte din dreptul intern potrivit Art 20. din Constituție, ar fi fost normală și necesară adoptarea unei legi de modificare a legii 51/1991 prin care să se prevadă procedura de urmat și competențele instanțelor de judecată, în cauză ÎCCJ. Eu cred că ăsta este argumentul pentru care a fost încheiat acel protocol în anul 2009, pentru că după decizia CEDO nu a existat un cadrul legal în baza căruia instanțele să fie cele care să dispună să autorizeze înregistrarea, iar nu parchetele", a declarat Tarcea.

Șefa ÎCCJ a mai spus că nu poate da detalii despre conținutul protocolului deocamdată, întrucât procedura de desecretizare este nefinalizată, însă că este de părere că acesta este argumentul pentru care a fost semnat acest protocol.

"Despre conținutul protocolului nu vă pot spune nimic deocamdată, pentru că nefinalizată fiind procedura de desecretizare, ne-am face amandouă vinovate de săvârșirea unei infracțiuni, dar cred că ăsta este argumentul pentru care a fost semnat acest protocol. Am spus că acel protocol nu mai este aplicabil de la 1 februarie 2014, pentru că prin legea nr. 255 din 2013, care a intrat în vigoare odată cu Noul Cod penal -1 februarie 2014- s-a reglementat procedura de acordare a autorizațiilor de interceptare de către ÎCCJ. (...) Prin urmare, de la 1 februarie 2014, avem cadrul legal. Anterior, bănuiesc, acestui act normativ, în lipsa unei dispoziții legale, dar în condițiile în care trebuia găsit un mecanism de apărare a deciziei CEDO, cred că asta este explicația pentru încheierea acelui protocol și cred că lumea trebuie să știe, pentru că s-au născut speculații, o grămadă de povești, multe suspiciuni care planau asupra colegilor noștri absolut gratuit și nefondat și nu este cazul și momentul ca lumea să cunoască evoluția în timp a tuturor acestor elemente", a mai adăugat șeja ÎCCJ.

Cristina Tarcea explică că protocolul a avut ca bază aplicarea unei decizii CEDO care ar fi trebuit să modifice legislația internă, legată de procedura de acordare a autorizațiilor de interceptare de către ÎCCJ.

"Nu obișnuim noi, judecătorii, să ne interesăm de dosarele altui judecător și în aceste condiții este greu de acceptat ideea că altcineva din exterior să se poată interesa de dosarele aflate pe rol. Din experința mea nu numai de președinte al ÎCCJ, ci și din cea de vice-președinte, am participat la numeroase misiuni MCV, întâlniri MCV. Toate aceste întâlniri sunt pregătite de Ministerul Justiției, nu există o implicare directă între ÎCCJ sau alte structuri din sistemul justiției și misiuni ale MCV. Coordonatorul este Ministerul Justiției - toată corespondența, temele de discuție se derulează prin Ministerul Justiției. Recunosc, am fost și eu curioasă după ce a apărut în presă lista cu dosare, să vedem cam ce ascund arhivele noastre din punctul acesta de vedere și mărturisesc că nu am găsit vreo adresă către noi prin care să ni se solicite informații cu privire la anumite dosare. De altfel, în întâlnirea la care am participat eu, una recentă, 14 martie, niciodată nu am fost întrebați despre situații punctuale, cauze. Se discută la modul general câte dosare au iești în pronunțare, care e media duratei unei proceduri", a mai spus Tarcea.