Senatul a adoptat miercuri proiectul de lege prin care se acorda o superimunitate judecatorilor Curtii Constitutionale, in sensul in care acestia nu pot fi urmariti penal, retinuti, arestati preventiv si nici trimisi in judecata decat cu votul a doua treimi dintre ei (6 din 9 judecatori). Senatul este camera decizionala, urmand sa mearga la promulgare.
Proiectul, initiat de deputatul Adnagi Slavoliub (minoritati), a fost votat in forma in care a trecut de Camera Deputatilor, cu 81 voturi pentru, 4 abtineri, 19 voturi impotriva.
Citeste aici forma legii votata miercuri.
"Prin aceasta lege urmeaza sa cream superimunitati pentru judecatorul CCR care devine aproape imposibil de urmarit penal, arestat preventiv sau judecat. Cream o discriminare fata de judecatorul de drept comun. Mai mult, judecatorul constitutional trimis in judecata va putea sa faca parte din complet, in timp ce judecatorul de drept comun este suspendat de drept. Apreciem ca aceasta discriminare nu trebuie sa existe.
O alta curiozitate este faptul ca un judecator numit pe rest de mandat poate fi numit pentru un nou mandat. Se ajunge la doua mandate consecutive desi Constitutie interzice acest lucru", a afirmat senatorul USR George Dirca, singurul care a luat cuvantul la dezbaterile pe acest proiect legislativ.
Secretarul de stat in Ministerul Justitiei, Mariana Mot, care a reprezentat Guvernul, a declarat ca "Apreciem ca oportunitatea amendamentelor admise este la latitudinea Parlamentului."
Ce prevede legea:
Proiectul propune modificarea art. 66 din Legea 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale:
"(1)Judecatorii Curtii nu pot fi urmariti penal, retinuti, arestati, perchezitionati sau trimisi in judecata penala decat cu incuviintarea plenului Curtii Constitutionale, la cererea ministrului justitiei, sesizat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
(2) Incuviintarea prevazuta la alin 1 se da cu votul a doua treimi din numarul judecatorilor Curtii Constitutionale, dupa ascultarea judecatorului in cauza.
(3) Pentru infractiuni savarsite de judecatorii Curtii, urmarirea penala si trimiterea in judecata se fac numai de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, iar competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
(4) In caz de infractiune flagranta, judecatorii Curtii pot fi retinuti si supusi perchezitiei, ministrul justitiei informandu-l de indata pe presedintele Curtii Constitutionale.
(5) Judecatorul trimis in judecata penala poate fi suspendat prin decizia plenului Curtii Constitutionale, adoptata cu votul a doua treimi din membrii Curtii. In cazul unei decizii de achitare, suspendarea inceteaza, iar in cazul unei decizii definitive de condamnare, mandatul de judecator al Curtii inceteaza de drept."
In prezent, cei care incuviinteaza retinerea sau arestarea sunt forurile care au propus respectivul judecator in functie - Camera Deputatilor, Senatul sau Presedintele Romaniei. In fata urmaririi penale nu exista imunitate. In plus, in prezent, daca un judecator CCR este trimis in judecata este suspendat de drept din functie.
Ce spune art. 66 in prezent:
(1) Judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi arestaţi sau trimişi în judecată penală decât cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, al Senatului sau a Preşedintelui României, după caz, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) Competenţa de judecată pentru infracţiunile săvârşite de judecătorii Curţii Constituţionale aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) De la data trimiterii în judecată penală, judecătorul Curţii Constituţionale este suspendat de drept din funcţia sa. În caz de condamnare definitivă, el este exclus de drept, iar în caz de achitare, suspendarea încetează.
"Imunitatea propusa constituie cea mai eficienta garantie ca judecatorii Curtii Constitutionale isi pot exercita rolul conferit fara constrangeri sau preisuni", sustine deputatul in expunerea de motive.
Totodata, se propune si modificare art. 68:
"Judecatorul care a fost numit pentru restul de mandat al unul alt judecator va putea fi numit, la reinnoirea Curtii Constitutionale, pentru un mandat complet de 9 ani".
De asemenea, proiectul prevede ca "Dupa incetarea mandatului ca urmare a expirarii termenului pentru care a fost numit, judecatorul Curtii Constitutionale poate opta pentru intrarea in avocatura sau notariat, fara examen."
Proiectul ofera si privilegii in ceea ce priveste pensia speciala. Astfel:
"Judecatorii CC cu o vechime in activitatea juridica sau in invatamantul juridic superior de cel putin 25 de ani, indiferent de varsta si de data pensionarii, beneficiaza, la cerere, de pensie de serviciu egala cu 80% din baza de calcul reprezentata de indemnizatia de incadrare bruta lunara si sporurile avute. Pentru fiecare an care depaseste vechimea mentionate, la cuantumul pensiei se adauga cate 1% din baza de calcul, fara a oputea depasi. Pensia astfel stabilita se actualizeaza in raport cu indemnizatia de incadrare bruta lunara si sporurile aferente ale judecatorilor Curtii Constitutionale. Pensia de serviciu se recalculeaza, la cerere, prin adaugarea vechimii dobandite in functia de judecator dupa data stabilirii acesteia.
In ipoteza in care calitatea de pensionar a fost dobandita inainte de intrarea in exercitiul mandatului, pensia aflata in plata se recalculeaza potrivit prevederilor alin (1).
Pensia de serviciu poate fi cumulata cu orice venituri realizate.
Beneficiarii pensiilor aflate in plata pot opta pentru pensia de serviciu potrivit prevederilor prevazute la alin. (1).
La inceterea mandatului, ca urmare a expriarii termenului acestuia sau a imposibilitatii exercitarii sale din motive de sanatate, judecatorii Curtii Constitutionale beneficiaza de o suma egala cu indemnizatia neta de 6 luni.
Judecatorii CC au dreptul la pasaport diplomatic."
1
20
