Ministrul Culturii Lucian Romascanu, initiatorul proiectului care prevede ca directorul Agerpres sa fie demis in cazul respingerii de catre Parlament a Raportului anual de activitate, isi apara initiativa legislativa spunand ca “in acest moment nu exista posibilitatea demiterii, din niciun motiv profesional, a directorului general al instituției, indiferent de performanțele acestuia”. Totaodata, acesta a spus ca nu a fost contactat de nicio parte implicata si nici de catre presa cu privire la luarile de pozitii potrivit carora proiectul este “o incercare de subordonare politica”. Pe de alta parte, directorul Agerpres, Alexandru Giboi, acuza ca argumentarea senatorului este “simplista, gresita” in loc sa “invite partile interesate la o dezbatere civilizata” si ca ce se intampla acum este un “dialog al surzilor”, iar ministrul Culturii doreste transformarea instituțiilor publice de media în biroul de presă al statului.

Redam comunicatul Senatului Romaniei

Constatăm, în ultimele zile, o serie de luări de poziție din partea diferitelor organizații sindicale interne, a unor organizații internaționale, dar și din partea conducerii AGERPRES privind ceea ce numesc domniile lor o încercare de subordonare politică a AGERPRES.

Deși, în calitate de inițiator, puteam întregi perspectiva asupra acestor modificări, nu am fost contactat de nicio parte implicată și nici de către presă. Totuși, pentru buna lămurire a opiniei publice asupra acestor modificări, consider utilă transmiterea unui comunicat pe aceasta temă.

În primul rând, trebuie bine înțeles contextul: în acest moment, în conformitate cu Legea nr. 19/2003 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Presă AGERPRES, nu există posibilitatea demiterii, din niciun motiv profesional, a directorului general al instituției, indiferent de performanțele acestuia. Poate părăsi funcția, conform art. 15, doar în cazul imposibilității exercitării acesteia mai mult de 6 luni, dacă este condamnat definitiv (nici măcar urmărirea penală nu poate avea efect), în caz de incompatibilitate sau prin demisie.

Asemenea grad de inamovibilitate nu are precedent în nicio funcție publică, și am considerat, spunem noi, pe bună dreptate, că este o situație care trebuie remediată.

Am decis că singurul mod în care putem corecta acest fapt este amendarea legii, prin asimilare cu prevederile Legii nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, și anume prin introducerea demiterii automate a directorului general în cazul în care raportul anual de activitate al instituției este respins prin vot de către Parlament, aceeași autoritate publică a statului care votează și validarea propunerii primului-ministru pentru poziția de director general al AGERPRES. Legea nr. 41/1994 este în vigoare și, cu scăderile ei, funcționează de 23 de ani, deci am considerat că poate fi un exemplu rezonabil și pentru AGERPRES.

Politizarea este un argument ușor de folosit, totuși dl. director general Giboi și organizațiile profesionale nu au comentat asupra procedurii de numire, repet, propunere a primului-ministru, actor eminamente politic, și vot în Parlament, iarăși un organism politic. Să nu uitam, în acest context, nici originea profesională a actualului 'apolitic' director general, aceea de șef al biroului de presă al P.S.D.

Am dovedit toată buna mea credință când am contribuit din plin, în calitate de președinte al Comisiei pentru cultură și media a Senatului, la reformarea legii Televiziunii și Radioului Publice, prin dezbaterea și amendarea propunerii legislative inițiată de 67 de senatori și deputați PSD în precedenta legislatură, votată de cele două Camere ale Parlamentului și respinsă de Curtea Constituțională pe motive marginale. Sunt convins că, într-o formă sau în alta, proiectul va fi reluat în Parlament.

Am declarat public că îmi doresc ca AGERPRES, împreună cu SRTV și SRR, să reprezinte organisme profesioniste de comunicare ale statului român, egale unele cu altele și cu o subordonare politică cât mai redusă. Nu cred însă că se poate crea un mecanism de funcționare fără implicare politică — Parlamentul trebuie să joace un rol, cu atât mai mult cu cât instituția controlului parlamentar asupra serviciilor publice de media este prevăzută de Constituția României (art. 31 'Dreptul la informație').

Voi iniția, în calitate de senator, reformarea legii de organizare și funcționare a AGERPRES conform celor de mai sus.

În concluzie, la acest moment, pentru a nu avea un director general inamovibil într-o instituție a statului, am decis inițierea acestor prime modificări. Are legătură cu un principiu și nu cu un director general, apolitic selectiv, oricum s-ar numi acesta.

12.10.2017

Senator Lucian ROMAȘCANU,

Ex-președinte al Comisiei pentru cultură și media

In continuare redam comunicatul directorului Agerpres

Dialogul surzilor continuă: ministrul Culturii dorește transformarea instituțiilor publice de media în biroul de presă al statului

Am primit cu uimire comunicatul de presă transmis astăzi, 12 octombrie 2017, de către Lucian Romașcanu, actualul ministru al Culturii, inițiatorul legii de subordonare politică a Agenției Naționale de Presă AGERPRES. Argumentarea simplistă, greșită, continuă, din păcate, și, în loc să invite toate părțile interesate la o dezbatere civilizată, în cadrul căreia, prin dialog real, să identificăm soluții pentru evoluția instituțiilor publice de media, Lucian Romașcanu insistă cu un proiect dezastruos pentru viitorul Agenției Naționale de Presă.

Contextul este foarte simplu. AGERPRES este condusă, în acest moment, de un Consiliu Director, al cărui președinte este directorul general. Membri Consiliului Director, în afară de președinte, sunt cu toții angajații prin concurs ai Agenției, fără nicio imixtiune politică. Procedura de numire și de demitere a directorului general este una publică, stabilită prin legea AGERPRES. Aceasta, în forma actuală, limitează influența politică asupra Agenției la momentul numirii directorului general de către premierul în funcție, numire urmată de un vot parlamentar. Politizarea gravă ar urma odată cu modificarea legii actuale, prin permiterea Parlamentului să demită directorul general al AGERPRES după bunul plac al decidenților politici, atâta timp cât, în proiectul aflat în lucru în Parlament, nu sunt menționate criteriile profesionale care ar putea sta la baza votului împotriva raportului de activitate.

Într-adevăr, în această discuție nu sunt eu cel mai important, ca actual director general al AGERPRES. Cu toate acestea, inițiatorul legii putea da dovadă de deschidere încă înainte de a transmite proiectul Parlamentului. Inițiatorul legii trebuia să invite toate părțile interesate la o dezbatere transparentă, bazată pe argumente reale, nu să se considere ignorat tardiv, într-un moment în care, oricum, orice propuneri ale profesioniștilor sunt ignorate la rândul lor.

Afirmația ministrului Lucian Romașcanu, potrivit căruia directorul general al AGERPRES este singurul inamovibil din sistemul public, este, la rândul ei, greșită. O mai mare atenție acordată instituțiilor publice ar fi făcut ca domnul ministru să aibă în vedere, spre exemplu, Constituția României, care, la articolul 140, aliniatul 4, reglementează astfel conducerea Curții de Conturi a României: „Consilierii de Conturi sunt numiţi de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Membrii Curţii de Conturi sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe toată durata acestuia. Ei sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute de lege pentru judecători”. În cazul în care inamovibilitatea este o problemă, poate ar fi necesar ca domnul ministru să propună și modificarea Constituției, în sensul „modernizării” dorite de domnia sa.

Pe de altă parte, comparația situației și legilor de funcționare ale celor trei instituții publice de media nu cred că este făcută cu un scop constructiv, ci, mai degrabă, distructiv. 17 din 19 președinți ai Consiliului de Administrație al SRTV, din 1989 până astăzi, au fost schimbați înainte de a ajunge la finalul mandatului. Dacă acesta este un exemplu bun de urmat din punctul de vedere al domnului Romașcanu, sunt nevoit să nu fiu de acord cu domnia sa. Țin să îi reamintesc că întreaga comunitate profesională de media din România, reprezentată de CJI, ActiveWatch și MEDIASIND, cere de ani de zile modificarea legislației SRTV și SRR, în sensul slăbirii controlului politic reprezentat tocmai prin posibilitatea „picării” discreționare a raportului anual de către Parlament.

Îi mulțumesc domnului Romașcanu pentru re-aducerea în atenția publică a „originii” mele profesionale, în special pentru menționarea acestui cuvânt – „profesională”. Nu este niciun secret, pentru nimeni, care este fostul meu angajator. Din punctul meu de vedere, funcția de șef al Biroului de Presă al PSD a reprezentat o etapă din evoluția mea profesională. În momentul angajării mele acolo, apartenența sau afilierea politică la PSD nu erau cerute de către angajator, astfel încât nu am fost și nici nu sunt membru de partid. Cu alte cuvinte, am putea considera că, de fapt și de drept, premierul Victor Ponta, în acel moment, a numit într-adevăr o persoană apolitică la conducerea AGERPRES.

În final, aș dori să îmi exprim în mod public îngrijorarea față de viziunea domnului ministru al Culturii asupra viitorului SRTV, SRR și AGERPRES. Da, acestea trebuie să fie organisme profesionale, nu politice. Dar a spune că acestea trebuie să reprezinte „organisme de comunicare a statului”, în anul 2017 e.n, înseamnă să le transforme, din instituții media destinate exclusiv informării publice profesioniste, în biroul de presă al unei puteri politice. Iar în ceea ce privește egalitatea dintre cele trei instituții publice de media, sunt de acord că este un lucru de dorit. Dar, cel mai bine ar fi să începem prin egalizarea drepturilor angajaților, nu prin „egalizarea” modalităților de demitere a conducerilor.

În acest context, informarea publică și evoluția AGERPRES reprezintă, ca și până acum, obiectivele mele, ca director general al Agenției.

Alexandru Ion Giboi

Director General